Page 80 - Drumul_socialismului_1967_12

DRUMUL SOCIALISM ULUI Vineri 22 decem brie 1967
2

— Fără îndoială — o adăugat lorificare contribuia la ereşterea
— Vorbind despre fi­ noastre este ca el să nu — P o a t e a c e a s t a e s t e şi tovarăşul Ion RaczeU, secretarul productivităţii muncii, la reali­
■ lan.
zarea de economii peste
zionomia membrului de fie mulţumiţi de realiză­ u n a d i n c a u z e l e p e n t r u comitetului de partid al minei Printre ei aş putea să dau ca
partid în lumina cerin­ rile obţinute ieri şi prin c a r e e x t i n d e r e a m e c a n i ­ LupcnI — rezultatele dc care vor­ exemplu pe tovarăşul Mircea
ţelor actuale — a arătat atitudinea lor să consti­ z ă r i i şi a m e t o d e l o r m o ­ bea tovarăşul Inginer Vasile Ci- Suba din sectorul de transport,
dr. Inginer Petru Roman tuie exemplu de partici­ d e r n e p r o g r e s e a z ă n u riperu, sînt înmănuncheate în care a conceput o seamă de dis­
directorul general al pare activă la traducerea t o c m a i s a t i s f ă c ă t o r la realizările obţinute prin eforturi­ pozitive pentru curăţirea meca­
Combinatului carbonifer în viaţa a sarcinilor noi. m i n e l e d i n V a l e a J i u l u i ? le întregului colectiv. In cursul nică a cupelor de funlcular, pen­
Valea Jiului — aş des­ In Valea Jiului, de e­ — Intr-adevăr, aşa acestui an s-a întreprins o largă tru vopsirea mecanizată a gale­
prinde două aspecte care xemplu, avem foarte stau lucrurile. Insuficien­ acţiune pentru organizarea ştiin­ riilor de mlnA. pentru îmbunătă­
mi se par importante mulţi oameni, alît în in­ ta pregătire tehnică a u­ ţifică a producţiei şi a muncii,
Conferinţa Naţională a dustria extractivă cit şi nor cadre influenţează pentru folosirea integrală a tim­ ţirea sistemului de haldare şi
partidului a pus cu acui­ in alte domenii, caic negaliv procesul de mo­ pului de lucru în toate compar­ altele, a căror aplicare a condus
tate problema apropierii muncesc conştiincios şi dernizare a producţiei. timentele procesului de produc­ lo realizarea unei economii de
conducerii faţă de pro­ obţin de multă vreme re­ Aş concretiza cu un e­ ţie, pentru extinderea mecaniză­ peste 1 milion lei.
ducţie. Această apropie­ zultate bune. Partea ne­ xemplu : introducerea rii operaţiilor grele şl cu volum Tot mai mulţi comunişti pun
re cere o schimbare de gativă este însă — n-aş stil pi 1 or hidraulici a în­ mare de muncă. interesele colectivo mai presus <le
atitudine. Ne-nm obiş­ vrea să Jignesc pe ni­ ceput în Valea Jiului cu Ne-am preocupat şl ne preoau- interesele personale, îşi asumă
nuit — şi acest lucru a meni, dar aceasta este o 8 ani în urmă, dar în a­ păm ca membrii de partid să fie benevol sarcini suplimentare,
fost relevat şi în lucrări­ realitate — că unii din­ ceşti ani, noi n-am reu­ exemplu pentru întreaga masă dau dovadă do conştiinciozitate
le conferinţei — să tre ci se mulţumesc cu şit încă să generalizăm de salariaţi şi pot spune că în exemplară în muncă. Spre exem­
transmitem, justificat snu rezultate modeste Avem folosirea acestor stîlpi. marea lor majoritate ei se situea­ plu, minerul şef de brigadă Eu­
nejustifient. o serie de brigadieri, comunişti, ca­ In alic ţări, s-a depăşit ză în fruntea tuturor acţiunilor. gen Ladar. din sectorul IX, deşt
probleme spre rezolvare re lucrează în abataje faza dc generalizare a Atunci cînd s-a pus problemn lucrează în condiţii grele, îşi rea­
organelor superioare. cameră şi obţin depăşiri folosirii stîlpllor hidrau­ lizează lună de lună planul de
Apropierea conducerii lună dc lună, pentru ca­ lici şl a-au obţinut deja creării în toate sectoarele sl la producţie. Semnificativă este şl
de producţie cerc lăr­ re noi îi stimăm. Dar a­ rezultate bune în aplica­ toate genurile do lucrări minie­ atitudinea maistrului miner Şte­
girea sferei problemelor ceşti oameni, mulţumin- rea susţinerilor mecani­ re, n unor locuri dc muncă mo­ fan Naghi, membru în birou! u­
pc care le rezolvăm sin­ du-se cu rezultatele ob­ zate. del, in care sfi sc folosească in­ nei organizaţii de bază pe schunb
guri. Aceasta impune o ţinute, se menţin la ve­ Rezultate bune, con­ tegral cele R oro de muncă din din sectorul III, care vă/Jnd că
cunoaştere temeinică a chile metode, nu ţin vingătoare am obţinut programul de lucru, comuniştii exploatarea duce lipsă de artifi­
acestor probleme, a solu­ seamă de progresul teh­ şi noi, îndeosebi la Lu- au fost printre primii care au cieri şi-a asumat obligaţia ca.
ţiilor posibile dc aplicat nic, nu se străduiesc să-şi peni. Cu toate acestea, cerut să se treacă la lucru po pe lingă funcţia de maistru, să
şi, bineînţeles, întărirea fructifice din plin în­ ritmul în care mergem bază de grafice. Printre aceştia execute şi lucrările de puşcare în
simţului de răspundere treaga capacitate şl pri­ este foarte lent. Şi apoi, au fost mineri! şefi de brigăzi sectorul său, fără a avea preten­
şi discernămint in alege­ cepere, să-şi îmbogă­ mai e şi o deficienţă în de abataje cu front lung, Ion ţia la o remunerare suplimentară.
rea soluţiilor. Eu aş spu­ ţească experienţa, să lu­ gîndirea unor cadre: ne Popescu din sectorul III, Ion
ne că această cerinţă a­ creze în abataje fronta­ mulţumim daca faţă dc JurJ dim sectorul IV, Petic Aş vrea să arăt însă că ma!
trage după sine promo­ le, unde este posibilă fo­ perioada precedentă am Constantin din sectorul V, Insif avem şl exemple negative, n -
varea unei atitudini noi, losirea mecanizării şi a crescut cu cîteva pro­ Lenghel din sectorul VII, Mihai zurî cînd unii membri de partid
a unui tip nou de condu-, metodelor avansate. A­ cente în ce priveşte gra­ Blaga din sectorul VIII, Marton se abat de la regulamentul de
cător, a cărui bună pre­ dică, dorinţa de a parti­ dul de mecanizare a Varga de la un abataj cameră ordine Interioară, manifestă In­
gătire tehuică-profcsio- cipa mai activ la rezol­ producţiei. Lipseşte pro­ din sectorul IX şl alţii. In pre­ disciplină în muncă, aşa-zlşt
nală să fie conjugată cu varea sarcinilor nu este gramul de perspectivă, zent, la locurile de muncă cu „blauineşterl" cum le spun mi­
un pronunţat simţ al cu­ peste tot la dimensiunile de etapizare a introdu­ organizare pe bază de grafia lu­ nerii celor care absentează. Fotă
rajului şl iniţiativei. cerinţelor actuale. Avem cerii metodelor noi, a crează circa 00 la sută din mun­ de aceştia trebuie să manifestăm
In ce priveşte al doilea numeroase brigăzi de experienţei şi se tărăgă­ citorii mineri de la locurile pro­ Intransigenţă. In spiritul sarcini­
aspect, aş dori să scot înaintare care ating un nează rezolvarea unor ductive (abataje, pregătiri, des­ lor trasate de Conferinţa Naţio,
în evidenţă faptul cu în anumit procent de de­ probleme care depind chideri). La brigada condusă dc nală a partidului vom pune un
materialele Conferinţei păşire a vitezelor de a­ numai de măsuri organi­ Petre Constantin, care lucrează accent mult mal mare decit pînă
Naţionale a partidului se vansare şi care s£ mul­ zatorice. In Valea Jiului, In un abataj cu o lungime de acum pe îmbunătăţirea muncii
pun Intr-o lumină nouă ţumesc de ani dc zile cu 100 de metri, din stratul princi­ educative, în scopul formării tu­
ideile despre eficienţa e- aceste rezultate marea majoritate a In­ pal, productivitatea muncii a turor membrilor de partid ra
ronomicâ. In formele de Aş mai ridica şi un alt ginerilor şl tehnicienilor crescut de Ia 5 tone pe post la militant! fermi pentru bunul
din Industria cărbunelui
lucru folosite pînă acum. aspect, care mi sc pare 7,5-8 tone pe post, iar viteza de mers al producţiei, pentru res­
cînd se permitea o acti­ important. Noi introdu­ sînt membri de partid. avansare de la 25 metri liniari pectarea cu stricteţe a tuturor în­
vitate îndelungată cu cem o tehnică nouă, in­ Ca să dau numai un lunar la 33-34 metri liniari lunar. datoririlor şi obligaţiilor de ser­
pierderi planificate, ern troducem maşini moder­ exemplu : 70 la sută din Masa largă a comuniştilor lu­ viciu. Viaţa nc-a demonstrat că
greu de concretizat efi­ ne. Este adevărat cu a­ şefii de sectoare sînt crează nemijlocit în producţie, a­ în toate locurile do muncă unde
cienţa economică. De cest lucru mi se faco pe membri de partid ; de a- comuniştii muncesc cu abnegaţie
nici, bineînţeles, decurgea măsura necesităţilor, dar semeneo, marca majori­ colo unde dc fapt prind vhiţă pentru îndeplinirea sarcinilor,
tate a specialiştilor care
obiectivele stabilite prin hotărî-
şi o "îtiUidine mol pu­ vom intensifica Introdu­ lucrează In cadrul com­ rile partidului. Organizaţiile de constituind cxemplo. ci sini ur­
ţin critică fată dc re­ cerea susţinerii moderno, binatului carbonifer. Da­ ba2ă au fost îndrumate nă mili­ maţi do întregul colectiv.
zultatele muncii. In noile de tăiere şl încărcare că toţi comuniştii, toate teze ca fiecare membru de partid In sectorul III, de pildă, în ulti­
condiţii, prin transpune­ pentru a obţine un ritm cadrele tehnice vor ac­ ma jumătate a anului nici un
rea în viaţă a măsurilor de creştere a productivi­ ţiona fn spiritul şl po fiă 9c situeze în fruntea întrece­ membru dc partid n-a lipsi! ne­
stabilite do Conferinţa tăţii tot mai accontuat. măsura exigentelor for­ rii, să sporească rodnicia munail. motivat de la lucru. Acest fapt
Naţională, ideea dc efi­ Aceasta impune ca par­ mulate de Conferinţa să folosească la maximum tehni­
cienţă economică ia o ticipanţii Ia procesul dc Naţională a partidului — ca din dotare, să se preocupe de a avut o influenţă favorabilă De
formă concretă. In re­ producţie să-şi ridice ni­ progresul tehnic. Numeroşi mem­ cîteva luni. în acest sector nu
zultatele întreprinderii velul de pregătire în pas şi personal sînt convins bri de partid aduo o însemnată s-a mal înregistrat nici o absen­
se găseşte reflectată di­ cu progresul tehnic. de acest lucru — rezul­ contribuţie la scoaterea la Iveală
rect activitatea comu­ Din păcate, nu toţi rg tatele noastre viitoare a noi şl noi rezerve, a căror va­ ţă nemotivată.
vor creşte şt ele la di­
niştilor, a cadrelor de străduiesc să facă acest mensiunile marilor re­
„Flecare organizaţie dc partid, to|l comuniştii Io locul lor dc muncii trebuie conducere. De aici de­ lucru. S-ar poreo că u­ zerve dc cate dispunem
sfi dea dovada de lnltlullvfi şl perseverenţii, sft-şl sporească capacitatea de a mo­ curge şi consecinţa : par­ nora le vine greu, lor al­ şl « posibilităţilor cu
ticiparea mult mai acti­
biliza şl organiza otorlurllc maselor la traducerea in viată a politicii partidului. vă şi directă a acestora tora le e ruşine să înve­ mult sporlle pe cnro ni
Organizaţiile de partid trebuie să dezvolte la to|l comuniştii, la cadrele de con­ la îmbunătăţirea activi­ ţe. Şi acest lucru se con­ le creeazil progresul con­
ducere, conştiinţa înaltelor răspunderi ce le au faţă do partid, de popor, să cul­ tăţii economico. stată nu numai la mun­ ţinuţi ol ştiinţei şl tehni­
tive trăfiăturllo activistului militant, receptiv fală do ceea ce e înaintat, intran­ — C u m p r i v i ţ i a c t i v i ­ citori. Avem o parte din cii, perfecţionare1* între­
sigent fată dc lipsuri, luptător ferm pentm promovarea noului, pentru înfăptuirea t a t e a c o m u n i ş t i l o r. a c a ­ ingineri, o parte din teh­ gii activităţi.
liniei generale a partidului". d r e l o r d c c o n d u c e r e d i n nicieni, maiştri care nu Ceea ce facem noi a­
depun eforturi pentru n-
i n d u s t r i a c a r b o n i f e r ă a profundnrea cunoştinţe­ cum este un salt calita­
NICOLAE CEAU$E5CU V ă i i J i u l u i \n l u m i n a c e ­ tiv goneral şl acest salt
(din Raportul prezontut la Conferinţa Naţională a r i n ţ e l o r f o r m u l a t e d e lor tehnloc-profeslonale. calitativ trebulo flrt se
Or, rezolvarea probleme­
Partidului Comunist Rom An) C o n j e r i n ţ a N a ţ i o n a l ă ? lor actuale nu se poate refleeto şl In activitatea
— Cred că cel mal cadrelor din economie,
Important pentru comu­ realiza cu o pregfltlTe a- în primul rlnd a comu­ — Sectorul nostru — ne-a tin lucrează ca miner şef de
nişti, pentru cadrele proximatlvă. niştilor.
înfăptuirea măsurilor stabilite dc Con- siunea şl dăruirea lor în muncă, dc stră­ decimat tovarăşul lunn Flori, schimb comunistul Constantin
ferjnja Naţională a partidului în vederea dania pentru n-şi îmbogăţi cunoştinţele sccrclnrul comitetului dc Nichîta. Nu prea dolat fizic,
realizării unul progres rapid pc ţoale şl a-şl perfecţiona activitatea depinde partid din sectorul V al mi­ el este însă tot numai inimă.
planurile construcţiei socialiste necesită înfăptuirea ţelurilor politicii partidului, nei Lupenî — este cel mai Neîntrecut in muncă, price­
o vastă activitate umană, impune mobi­ împlinirea aspiraţiilor dc mai bine ale marc din exploatare. Avem put în meserie, exigent faţă
de ortacii pe care-i conduce,
lizarea întregului potenţial dc energie poporului. înaltei răspun- aici o puternică organizaţie modest şi corect In relaţiile cu
creatoare a poporului Subliniind rolul — CUM TREBUIE SA FIE UN COMU­ dc partid. Realizările frumoa­ toti minerii, comunistul Ni-
se pe care le obţinem se dato-
sporit ce revine factorului om — facto­ NIST LA LOCUL SAU DE MUNCA ŞI IN rcsc în bună măsură comu­ chiia esle totodată model de
rul capital al dezvoltării societăţii noas­ VIATA DE TOATE ZILELE? CE OBLI­ — Sînt întru totul de acord cu cele spuse de tovarăşul niştilor, forţei lor mobiliza­ comportare în familie şl în so­
tre — Conferinţa a reliefat, în lumina GAŢII, CE ÎNDATORIRI II REVIN director general al Combinatului carbonifer Petru Ro­ toare, exemplului personal, cietate. Avem apoi un lăcătuş,
man, în legătură cu răspunderea deosebită ce revine ca­
unor eixgenţe noi, la dimensiunile etapei PENTRU A SE RIDICA LA NIVELUL drelor tehnice din industria cărbunelui — a declarat to­ exigenţei şî entuziasmului in căruia minerii îi spun „omul
pe care o străbatem, înaltele trăsături pe MARILOR EXIGENŢE ALE PREZEN­ varăşul inginer Vasile Ciripcru, şeful exploatării mi­ muncă. Aceste calităţi fac ca cu mîinilc dc aur". Se numeş­
e­
care trebuie să lc întrunească membrii TULUI ? Cu întrebările acestea ne-am niere Lupenî. [ntr-adevăr, măsurile adoptate de Confe­ întregul colectiv de mineri, in­ te Vasile Macnvei, şeful mină.
chipei de lăcătuşi tle
dc partid, cadrele de conducere. adresat unui număr de comunişti din rinţa Naţională a Partidului Comunist Român implică gineri şî tehnicieni din acest Renumele cu care l-au bote­
sector să depună eforturi spo­
In faţa generaţiei prezente şi a gene­ generaţii mai vechi şi mai tinere, din di­ creşterea răspunderii tuturor comuniştilor, a cadrelor rite în realizarea şi depăşirea zat tovarăşii dc muncă este
la mina Lupenî
din economie. Ceea ce e caracteristic
raţiilor viitoare, comuniştii, rcprezentînd verse domenii de activitate, din rîndul este faptul că marea majoritate a comuniştilor se ridică sarcinilor de plan. Aş vrea să o recunoaştere a priceperii lui
in meserie, a pasiunii de ca­
partea cea mai înaintată a societăţii, sînt cadrelor de conducere şi al muncitori­ la nivelul unei înalte conştiinţe. Pe ce mă bazez cînd a­ amintesc faptul că sectorul re 09lc animat. Cînd s-ou in­
nostru şl-n îndeplinit anul a-
investiţi cu o marc răspundere. De pa­ lor. firm acest lucru ? Sînt doi ani de cînd mina noa9tră cc9ta lună de lună sarcinile trodus în abatajul lui Petre
merge pe un drum ascendent. Şi ea nu este o mină u­ la extracţia de cărbune, că Constantin transportoarele
şoară. Aici se extrage 10 la sută din producţia de cărbu­ pînă la sfîrşitul anului preli­ blindate, se înregistrau mereu
d e s p r e n e c e s i t a t e a ca f i e ­ ne brut şi aproape 50 la sută din producţia de cărbune minăm o depăşire cu 20.000 deranjamente în funcţionnea
c a r e c o m u n i s t să a t i n g ă o cocslficabil a ţării. In acest an, fără sâ intre în produc­ tone, că în 11 luni, economiile lor. „Omul eu mllnlle dc aur"
înaltă c a l i f i c a r e in d o m e ­ ţie abataje noi, prin rezolvarea unor probleme de me­ la preţul dc cost sc ridică la a cerut să lucreze el In între­
n iu l in c a r e l u c r e a z ă ? canizare a muncii în abataje şi de modernizare a susţi­ 317.000 Iei, Iar randamentul ţinerea acestora. De alunei nu
— Fără îndoială că da. nerii vom realiza o producţie de 1.060.000 tone de căr­ mediu planificat pe salariat a s-a mai întîmplat nici o ava­
Mă călăuzesc după princi­ bune, ceea ce reprezintă un adaos de 126.000 tone faţă fost depăşit cu 340 leg. Şi în­ rie.
piul că membrul de partid, de anul trecut. De la începutul anului am produs peste că un lucru foarte semnifica­ Snrcinllo foarte Importante
indiferent dacă esle ma; plan mni bine de 00.000 tone de cărbune cocsificabil, de- tiv : în 11 luni. nici o brigadă ce decurg din documentele
vechi sau mal nou, trebuie păşindu-se sarcina de creştere a productivităţii muncii din cele 13 existente în sec­ Conferinţei Naţionale a parti­
să dea exemplu de compe­ cu 0,4 la sută. Economiile Suplimentare la preţul de cost tor nu este sub plan. dului sporesc considerabil răs­
tenţă, să dovedească o înal­ s-au ridicat în 11 luni la peste 3 milioane lei. In tri­ punderile comuniştilor. Ei tre­
tă calificare. Acest lucii» mestrul în curs. mina a atins la producţia zilnică reali­ Sigur, n-ar fi corect sA spu­ buie să fie aceia caro mobili­
— Subiectul unei aseme­ cu regimul. Unul din to senţial şl anume o înaltă este deosebit de important zată nivelul productivităţii mun.ii şi al preţului de cost nem cu toate aceste reali/Ari zează coloctîvcle la o act 1 vi­
nea discuţii — nc-a decla­ varăşll de care omlnteam calificare în domeniul în în prezent, cînd se pun? prevăzute pentru trimestrul I ai anului următor, ceea cc se datoresc exclusiv activită­ to l o creatoare, care stau In
rat dr. loslf Eşonu, medic esle aslâzl academician, al­ care lucrează, competenţă. problema decisivă a între­ îi va permite să Intre în anul 1908 cu ritmurile cerute ţii in producţie a comunişti­ fruntea Iniţiafivolor, caro pro­
oftalmolog la Spitalul uni­ tul ambasador, Iar ceilalţi Acesta e9te factorul revo­ cerii noastre cu alte târî. de dinamica producţiei dc viitor. Pentru activitatea de­ lor. Secloiul nostru este dotat movează cu curaj şl competen­
ficat din Petroşani — este directori în diferite mi luţionar, în treapta superi­ de a ajunge din urmă ţă­ pusă anul trecut, colectivului exploatării noastro i s-a cu o tehnică dc extracţie mo­ ţă noul în tehnică şi in mun­
foarte frumos şi foarte nistere. oară, care a Intervenit. rile mai dezvoltate. Or. decernat drapelul şi titlul de unitate fruntaşă pe ramură. dernă, întregul colectiv s-a că. Spre comunişti îşi în­
vast. Mă număr printre a­ Partidul acordă recunoş­ Vechimea în partid, ve­ pentru a merge într-o în­ Aş sublinia cu siluaţlu bună pc care o avem se dato- mobilizat activ în muncă. A­ dreaptă privirile, căutînd mo­
ce] tovarăşi care au avut tinţă celor care au merite chimea în activitate nu este trecere pe plan mondial ne reşte in primul rind luplulu» că in majoritatea locurilor portul comuniştilor a fost în­ dele de conduită politică, pro­
fericirea de a participa la în anumile perioade. Insă un criteriu suprem decit trebuie competenţă, e.sto dc muncă îşi spun cuvîntul comuniştii — oameni dc ini­ să hotărîtor. Pe lingă activi­ fesională şl morală, masele
lucrările Conferinţei Na­ noi trebuie să ţinem seamă dacă este coroborat cu ce­ necesar să ne dovedim mal ţiativa, dc acţiune, caro luplă pentru însuşirea tehnicii, tatea productivă, ei au desfă­ largi ale oamenilor muncii. In
ţionale a Partidului Comu­ ca trăim şl în prezent, şi rinţele prezentului. Numai buni, fiecare în domeniul cnro dovedesc că ştiu să fructifice tot mai deplin şi mni şurat o largă muncă politică faptele lor, în comportarea
nist Român. Pentru mine prin prezent trăim şi in atunci are valoare. Dacă eu său de activitate. bine cuceririle ştiinţei moderne. Aplicarea unui şir de in mijlocul minerilor, în spri­ din producţie şl din societate,
acest eveniment a consti­ viilor. Personal mi-ar dis­ sînt membru al partidului In ce ne priveşte pe noi. măsuri in codrul acţiunii de organizare ştiinţifică n pro­ jinul ridicării calificării la oamenii trebuie să găsească
tuit un moment emoţio­ place ca un prieten să-mi do pesto 26 de ani şl In medicii, pentru aceasta ple­ ducţiei şi a muncii, rezolvarea unor probleme tehnice nivelul tehnicii cu care este exemplul înaintat, însufleţitor.
nant dar şl de profunde re­ spună : „Tu al fosl foarte prezent îmi aduc aportul dează un argument în plus : şi organizatorice privind transportul, trecerea a circa 70 înzestrat sectorul, «a mobili­ Spun aceasta pentru că. din
flecţii asupra transformări­ bun1'. Aceasta ar însemna intr-un sector precis al ac­ umanismul care ne leagă la sută din producţia minoi la susţinere metalică, ne-au zării pentru îndeplinirea e- păcate mal sînt membri de
lor care nu loc nu numai cu mi-am încheiat capaci­ tivităţii sociale din ţara de activitatea profesională permis să reducem mult forţa de muncă şl să economi­ xemplnrâ a sarcinilor. Pasiu­ partid, chiar şi în sectorul
în baza materială a socie­ tatea do a fi ceea ce trebuie noastră, atunci 6înt folosi­ sim materialul lemnos. In dezvoltarea tuturor acestor nea în muncă, devotamentul nostru, care nu se ridică la
tăţii noastre tlnr şl în fiin­ să fiu. tor. Mie ml-au fost întot­ Astăzi, un bolnav mi-o probleme, comuniştii minei au adus un aport hotărîtor. pentru cauză, pilda personala, nivelul acestor cerinţe. Fie
ţa noastră, în dezvoltarea In perioada Ilegalităţii deauna antipatici oamenii spus : „Am venit la duin Desigur, rezultatele obţinute la mina noastră sînt ro­ dorinţa arzătoare de. n-şi în­ că fao nemotlvnto, fie că nu-şi
personalităţii umane. In ti­ pai titlul a pus în faţa mem­ care ce hrănesc cu gloria neavoastră şl acum văd dul muncii întregului colectiv, dar meritul de a fi In suşi temeinic niclodolc mo­ desăvîrşesa calificarea, fie că
na din pauzele conferin­ trecutului ; îmi plac oa­ perfect. Sînt fericit că ti;Y derne do ''xtrneţio sînt. oş zi­ au comportări nesănătoase in
ţei m-nm îutîlnit cu cîţlva brilor sâl diferite sarcini, menii care ou fost şl care iese să văd ceea ce este în frunte şl do a stimula revine comuniştilor. In probleme ce, trăsăturile dc bază ale co­ familie ş! în relaţiile extra-
a căror înfăptuire a cerut
de gîndire. de Introducere n mecanizării şi aplicare
a
tovarăşi dintre vechii prie­ devotament pînă la sacri­ sînt. jurul meu. Vâ mulţumeso procedeelor tehnologice moderne s-nu afirmat în mntl muniştilor din sectorul nostru. productive, el nu pot consti­
teni cu care am participat ficiul suprem, forţă de gîn- — D u p ă cl tc cunoaştem, din inimă pentru această deosebit inginerii membri de partid Ion Popescu. Nico- Aceste calităţi te-au atras sti­ tui exemple de urmat.
la unele acţiuni în perioa­ dumneavoastră aţi depus o mare fericire'*. Asemenea ma întregului colectiv, care îl Desigur, aceştia sînt puţini
da ilegalităţii şi pe care nu dlre, detaşare de interesele muncă stăruitoare p e n t r u realizări care ne dau şl lae Tivic, ÎCmilian Mciuş. Victor Sloicoî. Ion Ciungan, urmează cu hotărirea de a-l !a număr. Faptul nu ne dă
personale. Acestea sînt tră
Ion Petruţia, Iar ca organizatori ai producţiei cu spirit
i-am mol văzut de atunci. suturile principale ale ile­ a a t i n g e o î n a l t ă p e r f e c ţ i u ­ nouă o vie satisfacţie nu inovator aş menţiona pe maistru! principal Mirea Suba. egala în toate privinţele. Este însă dreptul să-l lăsăm în
Această revedere, după a- galistului In care aş adău­ ne în s p e c i a l i t a t e a pa c a m sînt întîmplătonre. Ele se o tendinţă pozitivă care se pace. Trebuîe să muncim cu
adjunct al şefului sectorului 12. pe maiştrii principali
tîţia ani — fără să ştiu că ga : curajul, convingerea a­ v - a ţ i a le e - o , a ţ i p r o m o v a t • laloresc aplicării unor me­ Simion Fioncisc, Nnglii Carol, prim-maistrul Ton Urdă. manifestă tot mai mult în fiecare în parte, sA-l educăm,
voi participa la discuţia dc supra justeţii cauzei, dis cu succes t o a t e e x a m e n e l e , tode moderne de tratament rîndurlle minerilor tineri şi sâ-i ajutăm sA sc corecteze.
astăzi — m-a făcut să mă ciplina, încrederea în vi a ţi d o b î n d i t t i t l u l d e d o c t o r şi sînt rodul multor nopţi Am greşî însă dacă ne-nm împăca cu Ideea că am reu­ vîrstnici din sectorul nostru, Asemenea majorităţii covlrsi-
gîndesc la ceea ce om fost itor. Tonte acesteo, dup3 in m e d i c i n ă , iar ca o p r e ­ nedormite, al multor efor­ şit să facem totul ca omul să poată produce la nivelul tendinţă care ne bucură, en (oarc a membrilor do partid,
şi ceea ce sîntem astăzi. părerea mea. nr trebui tsâ ţ u i r e a a c t i v i t ă ţ i i d e s f ă ş u ­ turi. După părerea tnen. capacităţii sale. In această privinţă nin! avem mult de constituind pentru comunişti şi aceştia trebuie su fio co­
un stimulent pei-manent spre
făcut. Trobuic .să depunem în continuare eforturi
ca
nu este comunist — vechi
Poate nu întîmplător ne-nm constituie trăsături esenţia­ r a t e p e t ă r i m ş t i i n ţ i f i c, a ţi munişti adevăraţi în toate îm­
întîlnit In aceeaşi sală, iu le şi ale comuniştilor de fost a l e s m e m b r u al s o c i e ­ sau nou — cel care nu se membrii dc partid, cadrele dc conducere, masa largă do autodepâşire. prejurările. Titiul dc comu­
ace9t mare for. In aceşti azi. După mine, aici nu s-n t ă ţ i l o r d e o f t a l m o l o g i e din situează în fruntea activi­ oameni al muncii să cunoască, să înţeleagă şi su-şi însu­ Exemple nş putea da mul­ nist este suprema cinste pen­
ani ne-am încadrat în linia produs vreo modificare. F r a n ţ a sl B e lg i a , p r e c u m fi tăţii în secloiul din care şească temeinic politica partidului — care le întăreşte te. Mă opresc însă la cîteva. tru orice nni al muncii, dar
politică o partidului, în Aş adăuga că, faţă de tre­ al u n o r o r g a n i z a ţ i i ş t i i n ţ i ­ face parte, dacă nu izbu­ fermitatea şl le sporeşte elanul în muncă — şl în acelaşi In brigada lui Petre Constan­ totodată şi o marc răspundere.
sarcinile puse de partid şl fice d i n ţa ră . E x i s t ă v r e o teşte să fie printre ce; timp să punem accent pe ridicarea pregătirii profesio­
am mers înainte, am cres­ cut, comuniştilor li sc cere l e g ă t u r ă *ntre a c e a s t a fl fruntaşi ; numai faptul că nale. care asigură stăpînirea şi folosirea cu maximum de
cut, cum s-ar spune, o dată astăzi un plus dc lucru e- c e e a ce s p u n e a ţ i î n a i n t e , este vechi nu spune mult. randament a tehnicii moderne. Anchetă realizată de C. MAGDALIN