Page 87 - Drumul_socialismului_1967_12

P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R I L E , U N I Ţ I - V X î

Sînt 20 de ani

de-atunci

Miron Belea

S i n t 20 d e c u i d e c î n d is­ u n c a p i t o l u n t , n e g r u , d i n
t o r i a a i n m o r m z n t a t in p a ­ i s t o r i a p o p o r u l u i n o s t m .
g i n i l e ei, p e n t r u v e c i i v e ­ P a r c ă v ă d şi a c u m m a -
c i l o r , m o n a r h i a d i n R o m â ­ u i f e s t a ţ i u n i l e s p o n t a n e d e ANUL XIX. NR. 4036 DUMINICĂ 24 DECEMBRIE 1967 4 PAGINI 25 DE BANI
nia . T r ă i e s c şi a c u m 2 iu a ş t i m ă , p r e ţ u i r e p e n t r u
d e 30 D e c e m b r i e 1947, P a r t i d u l C o m u n i s t R o m â n . MANIFESTĂRI
c i n d , fn c a l i t a t e d e v i c e p r e ­ Ţ a r a tşi g ă s i s e c o n d u c ă t o ­
ş e d i n t e al p r i m u l u i P a r l a ­ rul. S p r e a c e s t c o n d u c ă t o r CULTURALE
m e n t d e m o c r a t , f ă c i n d p a r ­ ş i- a î n d r e p t a t t o a t e n ă d e j ­ Prim iri la tovarăşul
t e d i n b i r o u l P a r l a m e n t u ­ d i l e , t o a t e v i s u r i l e . La cluburile .şi căminele
lui, a m p r e z i d a t u n a d i n In t o a t e s a t e l e a r d e l e n e culturale din regiune con­
ş e d i n ţ e l e in c a i c m o n a r h i a p e c a r e l e - a m c u t r e i e r a t in tinuă sâ aibă loc numeroa­
d i n ţ a r a n o a s t r ă a fost a ­ z i l e l e c a r e a u u r m a t m a ­ se manifestări închinate
b o l i t ă p e n t r u t o t d e a u n a . r e l u i a c t is to r ic , a l ă t u r i d e celei de a XX-a aniversări Nicolae Ceauşescu
M ă s o c o t e a m a t u n c i , fn sărbătorile A n u l u i n o u . ţ ă ­ a Republicii. Iată eîteva
a c e a 2 i, n u n u m a i v i c e ­ r ă n i m e a sărbătorea z i u a ei din ultimele veşti — pe a­
p r e ş e d i n t e al P a r l a m e n t u ­ c e a m a r e : l i c h i d a r e a m o ­ ceastă temă — sosite la
lui. C a p l u g a r r o m â n , s t r ă ­ n a r h i e i , î n f ă p t u i r e a R e p u ­ redacţie.
n e p o t d e i o b a g d e p e m e ­ b li c ii , r ă s ă r i t u l t t n u i s o a r e Sebeş. La Fabrica „Sebe­
l e a g u r i l e h n n e d o r e n e , se­ n o u p e n t r u s a t u l românesc. şul" a fost organizat în zi­ Ambasadorul R.F. a Germaniei
cretar g e n e r a l al F r o n t u l u i P e m ă s u r ă ce uu t r e c u t lele trecute un frumos
P l u g a r i l o r , ca u n u l d i n f o n ­ a n ii , a c e s t s o a r e n o u a î n ­ montaj literar-muzical în­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nia, Erich Slratling, la cererea cii Federale a Germaniei, Wil-
d a t o r i i a c e s t e i o r g a n i z a ţ i i c e p u t să s e r i d i c e t o t m a i chinat Republicii. preşedintele Consiliului de Stat acestuia. ly Brandt.
r e v o l u ţ i o n a r e ţ ă r ă n e ş t i , p r e ­ m u l t d e a s u p r a s a t u l u i . E l a Lupeni. Numeroşi tineri al Republicii Socialiste Româ­ Ambasadorul Republicii Fe­ La primire, care s-a desfă­
z e n ţ a m e a la p r e z i d a t e i l ă s a t în u r m ă î n t u n e r i c u l . din Lupeni au luat parte nia, a primii sîmbâtâ, 23 de­ derale a Germaniei a trans­ şurat inlr-o atmosferă cordia­
ş e d i n ţ e : P a r l a m e n t u l u i , la A d e s c r e ţ i t f r u n ţ i l e , a d e s ­ la simpozionul cu tema cembrie, pe ambasadorul Re mis tovarăşului Ni c o l a e lă. a participat Vasile Gliga,
u n a s t f e l d e e v e n i m e n t is­ c h i s i n i m i l e , a s ă d i t in s u ­ ,.De-o vîrstâ' cu Republi­ pubiicii Federale a Germaniei Ceauşescu o scrisoare din par­ adjunct al ministrului afaceri­
to r ic , e r a şi u n s e m i t s i m ­ f l e t u l c e l o r m u l ţ i î n c r e d e ­ ca". Ei şi-au îmbogăţit ast­ în Republica Socialistă Romă- tea vicecancelarului Republi­ lor externe.
b o l i c d e d r e p t a t e a l istori­ re, n ă d e j d e . fel cunoştinţele cu privire
ei care p u n e a c a p ă t , in S f a ­ S u b î n ţ e l e a p t ă c o n d u c e ­ la marile obiective social-
tu l Ţ ă r i i , c e l u i m a i m a r e r e a P a r t i d u l u i C o m u n i s t culturale construite în anii
m o ş i e r , e x p l o a t a t o r u l u i cel R o m â n , s u b i n f l ă c ă r a l u l să u Republicii. Ministrul Israelului la Bucureşti
m a i m a r e al ţă ri i, şi in m o d p a t r i o t i s m , a l ă t u r i d e f a ţ a Deva. O caravană a Mu­
d e o s e b i t a l p l u g a r i inii, c a r e î n t r e g i i ţă ri , s- a s c h i m b a i zeului regional s-a depla­
a c u n o s c u t p e s p a t e l e e i în î n t r e g i m e şi f a ţ a s a t e lo r . sat in oiteva sate printre Tovarăşul-Nicolae Ceauşescu, decembrie, pe ministrul Izrae^ şurat intr-o atmosferă cord*’a-
m i z e r i a , s u fe r i n ( a , î n a p o i e ­ I n l o c u l o p a i ţ u l u i , l u m i n ă care Tîmpa, Vinerea, Baia preşedintele Consiliului de lu lui la Bucureşti, Eliezcr Do- lâ, a participat Petru But-la-
r e a ce i-a h ă r ă z i t - o f a m i l i a e l e c t r i c ă . . I n l o c u l a n a l f a ­ de Criş. Specialiştii mu­ Stat aJ Republicii Socialiste ron, la cererea acestuia. • cu, adjunct al ministrului afa­
„ I - J o h e n z z o l l e r n i l o r m. b e ţ i l o r . o ţ ă r ă n i m e c a r e ci­ zeului au vorbit cetăţe­ România, a primit sîmbâtă, 23 La primire, cai-e s-a desfâ- cerilor externe.
t e ş t e t o t m a l m u l t , c a r e î n ­
C i n d s-a anunţat r e z u l t a ­ nilor despre „Memoria pâ-
t u l v o t u l u i , e n t u z i a s m u l d e ­ v a ţ ă , a r e b i b l i o t e c i , c ă m i n e mîntului hunedorean". în­
c u l t u r a l e , a p a r a t e d e r a -
p u t a ţ i l o r , ca şi c e l a l i n v i ­ scrisă in valoroase obiecte Jules Moch
t a ţ i l o r , e r a d e n e d e s c r i s . descoperite cu prilejul unor
S e î n c h i s e s e , p r i n a c e s t v o t , (Continuare Io pag. a 3-a) săpături arheologice.
Despre meritele lui Gheorghe Câtănici II, de la Fabrica Simbâtă la amiază, lovatâ- Stat al Republicii Socialiste dful în ţara noastră.
chimică Orâştie, nc vorbeşte faptul că de trei ani consecutiv şul Nicolae Ceauşescu, secre­ România, a primit pe Jules La întrevedere, care a de­
se menţine fruntaş în întrecerea socialistă, iar in anul în tar general al C.C. al P.C.R., Moch, membru al Comitetului curs într-o atmosferă ca/dâ, de
Industria regiunii Hunedoara a realizat curs timp de 11 luni, a fost mereu evidenţiat. preşedintele Consiliului de Francez (S.F.I.O.), fost minis­ cordialitate, a participat tov.
Director al Partidului Socialist
Mihal Dalea, secretar al C.C.
tru, care îşi petrece concc- al P.C.R.
planul anual la producţia globală Dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1968

Aceste zile, premergătoare velei dc a XX-a produse care au ridicat prestigiul întreprin­ Un succes
aniversări a proclamării Republicii, sint mar­ derilor din regiunea noastră nu numai in ţară,
cate de entuziasmul deosebit cu care desfă­ ci şi peste hotare. In rîndul colectivelor care Minerii Văii Jiului asigură creş­
şoară întrecerea socialistă fiecare colectiv de s-au achitat cu cinste dc sarcinile pentru ex­ al chimiştilor
muncă pentru îndeplinirea exemplară a sar­ port se numără cele de siderurgişti de la Hu­
cinilor dc plan pe anul 1967. Rodul bogat al nedoara şi Călan, tcxtiliştii din Sebeş, ca şi
acestei munci entuziaste s-a materializat iii cclo dc la „Vidra" Orâştie, MUC, Deva, Fa­ români
brica de hirtie Petreşti şi Agrosem Orăştie.
îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planu­ Strădaniile acestor colective de a sc achita la terea producţiei de cărbune
lui. Tină la această dată, mai mult de 20 dc
colective de întreprinderi din industria repu­ timp de obligaţiile contractuale au făcut ca Acad. Raluca Ripan şi
blicană şi locală din regiunea noastră au a- planul Ia export pe întreaga regiune să fie Dezbaterea cifrelor de plan noasa sud, funicularul An:- asupra principalelor probleme cercetătorul Gheorghe Pop,
nuntat realizarea principalilor indicatori ai realizat încă la 1 decembrie, dată dc la care cc revin unităţilor C.C.V.J. pe noasa — Coroeşti. De aseme­ care trebuie sâ slea în atenţia au experimentat obţinerea
planului anual. Printre acestea se numără s-au livrat peste prevederi produse in valoare anul 1968 a prilejuit o anali­ nea. s-a executat un mare vo­ cadrelor de conducere a colec­ aurului coloidal în labora­
cele de Ia Combinatul siderurgic Hunedoara, dc 150.000.000 lei. ză amplă n activităţii desfăşu­ lum de lucrări de deschideri tivelor de muncă din combinat toarele Institutului dc chi­
întreprinderea minieră Deva, Uzina „Victo­ Cifrele enumerate sint, de fapt, expresia rate în cursul acestui an în cei prin care linia de front nece­ şi unităţi. In anii următor!, mie din Cluj. După nume­
ria" Călan, Fabrica dc produse refractare Alba concentrată a eficienţei cu care s-au înfăptuit mai important centru carboni­ sară in noul an la exploatări producţia combinatului înre roase încercări, sprijinita
Iulin, Uzina chimico-nietalurgicâ Zlalna, Fa­ măsuri judicios stabilite cc au vizat îmbună­ fer al ţării, precum şi a posi­ este asigurată. In acelaşi timp gistreâzâ o creştere substanţia­ dc specialiştii Fabricii ’e
brica chimică şi Fabrica „Vidra" din Orăştic, tăţirea continuă a producţiei şi a muncii Vn bili lăţi lor pentru a obţine rea­ insa în activitatea de arini lă, fără a creşte însă şi efecti­ sticlă din Turda, oamenii
Întreprinderea minieră Hunedoara, Fabrica toate compartimentele activtiăţii productive. lizări superioare în anul cave Irecut s-au manifeslat o seamă vele. Deci, vor trebui depuse de ştiinţă clujeni au izbu­
de hirtie Petrcşti, şi altele, caro au raportat Ele au dus la folosirea mai raţională a po­ vine. Demn de relevat este de deficienţe în de priveşte fo­ eforturi susţinute pentru folo­ tit să elaboreze o reţetŞ ca­
insemnatc depăşiri ale sarcinilor stabilite. tenţialului economic, a forţei de muncă, la faptul câ principalii indicator5 losirea forţei de muncă, apro­ sirea judicioasă a forţei de re permite fabricarea in ţa­
ră a aurului coloidal. Solu­
Rezultatele obţinute se înmănunchează in­ creşterea productivităţii. La Hunedoara, oţe- de plan pe 1967 vor fi reali­ vizionarea cu materiale, asi­ muncă, pentru sporirea pro­ ţia preparată asigură o au­
tr-un frumos buchet de realizări pe care oa­ larii au reuşit ca prin insuflarea oxigenului zaţi şi chiar depăşiţi. Dintre gurarea liniei de front ş.a.m.d. ducţiei în abataje, a produc­ rire de o nuanţă plăcută, în
menii muncii din industria regiunii îl aduc cu ajutorul lăncii în baia de metal să realizeze unităţi, depăşirea' cea mai care au făcut ca realizările să tivităţii muncii, a eficiente', straturi uniforme şi stabile
in semn de omagiu aniversării Republicii indici superiori de utilizare ; prin extinderea substanţială a obţinut-o m.na fie -sub, nivelul posibilităţi «oi. muncii fiecărui salariat. C.j- Printre candidaţii Ia obţi­ atit a suprafeţelor dc sticlă
noastre dragi — realizarea planului anual al mclodolor moderne de extracţie, minerii din Lupeni — peste 60.000 . tune In anul 1968, producţia ba drele lehnico-inginereşti au nerea titlului de „Fruntaş în cit şi a celor dc porţelan.
producţiei globaie încă la data de 23 decem­ Lupeni şi-au depăşit sarcina la productivitate cărbune. Pe combinat s-a rea­ ‘/inului va înregistra un spor sarcina sâ persevereze pentru întrecerea .socialistă" pe 1967 Economia de aur fin meta­
brie. Succesul este completat dc cifre semni­ cu 82 kg pc post, iar cci din Poiana Rusca lizat o productivitate de 1.423 de 700.000 tone cărbune. La înfăptuirea măsurilor prevă­ sc numără şi comunistul Şte­ lic sc va ridica, prin acest
ficative : în acest an unităţile industriale au au trimis combinatului hunedorean concen­ tone/post, faîâ de 1.377 tc- beneficii, combinatul va avea zute în vederea extinderii me­ fan Moga, de la întreprinde­ nou produs indigen, la mai
realizat peste prevederile planului produc­ trat feros cu valoare metalurgică ridicată, rea- ne post planificat, iar la pre­ de realizat 267.000 000 lei. Sar­ canizării. generalizării susţi­ rea „Căprioara" din Sebeş, multe sute de kilograme
ţiei marfă vîndulâ şi încasată 365.000.000 lei, lizind peste prevederi mai mult de 11.000 tone ţul de cost s-a ajuns la 15".63 cini de răspundere sint de în­ nerii moderne, pentru a folo­ care se menţine evidenţiat in anual.
pînă la finele anului preliminindu-se o de­ fier în minereul marfă. In fiecare unitate in­ lei/tonâ. fală de 154.41 pla­ deplinit şi în domeniul inves.- si metode eficiente de organ>- producţie pe cele 11 luni din (Agerpres)
păşire dc peste 400.000.000 lei. Aceste depă­ dustrială din regiune spiritul novator ai co­ nificat. tiţiilor — un volum de lu.rârl zare a producţiei şi întărirea acest an.
asemenea
disciplinei. Sâ ia
şiri s-au înregistrat în condiţiile în care va­ lectivelor de muncă a fost canalizat de orga­ In anul 1967 au fost date in în valoare de 510.000.000 lei. măsuri îneît sâ asigure reali­
loarea producţiei realizate in 11 luni a fost nizaţiile de partid spre ridicarea continuă a funcţie o seamă de obiective din care 175.740.000 lei lu­ zarea planului în mod ritmic,
mai mare decit cea a perioadei corespunză­ eficienţei economice a activităţii de produc­ de mare importanţă pentru crări miniere. la toţi indicatorii.
toare a anului trecut cu peste un miliard dc ţie. Insumind doar la nivelul a 10 luni eco­ sporirea capacităţii de produc­ Vorbind despre cerinţele ce Plenara Consiliului Uniunii
lei. In timpul scurs din acest an, s-au reali­ nomiile realizalc lu cheltuielile planificate, ţie a minelor: complexul 'le le ridică dinamica producţiei Lnînd cuvîntul, inginerul
zat peste prevederi 25.000 tone oţel, 35.000 extracţie Lonea II pentru cen­ pe următorii ani, tovarăşul dr. Vasile Ciriperu. şeful E. M.
tone laminate. 70.000 tone minereu de fier ele totalizează 101.454.000 Icî, beneficiile peste tralizarea minei, instalaţia de ing. Petru Roman, directorul Lupeni, arăta că rezultatele Naţionale a Cooperativelor
marfă, 49.000.000 kWh energie electrică şi alte plan îns4imînd 167.831.000 lei. cxtraclie modernă de la Ani- general al C C.V.J., s-a oprit bune obţinute de colectivul
exploatării respective în cursul
anului 19G7 sînt urmarea a-
plicârii unor măsuri tehnica- Agricole de Producţie
organizatorice chibzuite şi a
unei întreceri entuziaste intre
brigăzile de mineri. In aceh.şl
timp însă. a subliniat că sar­ In zilele de 22 şi 23 decem­ ţionale a Cooperativelor Agri­
cinile pentru noul an solicită brie s-au desfăşurat lucrările cole de Producţie, pe tovară­
eforturi sporite. Pentru rea’i- plenarei Consiliului Uniunii şul Vasile Vîlcu. membru al
zarea lor cu succes sînt nece­ Naţionale a Cooperativelor A­ Comitetului Executiv al C.C.
sare măsuri privind îmbună­ gricole de producţie. al P.C.R. De asemenea, plenara
tăţirea aprovizionării cu ma­ La lucrări au participat to­ a ales in funcţia de prim-vice-
teriale, asigurarea stocurilor varăşii Chivu Stoica, membru preşedinte pe tovarăşul Ghcor-
de iarnă, precum şi trecerea al Comitetului Executiv, al che Roşu, membru al C.C. ăl
grabnică la sistematizarea si Prezidiului Permanent, secie- P.C.R., iar în funcţia de vice­
modernizarea incintei exploa­ tar al C.C. al P.C.R., losif preşedinţi pe tovarăşii Con­
tării. Banc, membru supleant al Co­ stantin Tflodi, Ion Ruşinam şi
Ing. Gheorghe Felier, şeful mitetului Executiv al C.C. M Miliai Ubornyi. Ca membri ai
E. M. Lonea, arâlînd neajun­ P.C.R, vicepreşedinte al Con­ Biroului permanent au Cost a­
surile pricinuite de tărăgăna­ siliului de Miniştri, precum leşi tovarăşii Slelîan Ionescu.
rea unor măsuri privind apro­ şi conducători ai unor insti­ Cazimir Moîdovan. Constantin
vizionarea cu utilaje, a subli­ tuţii şi organizaţii centrale. Şerban, Nicolae Ştefan. Ion
niat că producţia noului an Luind cuvîntul, tovarăşul Teşu şi Vaida Vasile. Plenara
solicită şi în acest sens mai Chivu Stoica a subliniat sarci­ a cooptat în Comitetul execu­
multă promptitudine şi opera­ nile trasate de Conferinţa Na­ tiv pe tovarăşii Ion Spâtârelu,
tivitate. ţională a partidului pentru preşedintele Cooperativei agri­
Vorbind despre măsurile perfecţionarea conducerii eco­ cole de producţie .„Gheorghe
luate în cadrul uzinei pentru nomici naţionale, a stilului de Doja", regiunea Bucureşti, şi
Deşi afară mercurul termometrului a coborî! sub zero grade, la sera din Hunedoara florile se dezvoltă in condiţii normale. asigurarea volumului sporit do muncă şi formelor ele organi­ Ion luga, preşedintele Uniunii
lucrări de reparaţii în anul zare, in vederea unei mai bune regionale Dobrogea a coope­
care vine. ing. Gheorghe Ola- valorificări a resurselor de ca­ rativelor agricole de producţie,
nltâ şi in cazul sîrmei pentru „Am crescut ru. directorul U.R.U.M. Pe­ re dispune economia ţârii. I;i iar ca membru supleant al
Este pregătită baza pro­ şpalieri. ■ troşani, a arătat că ele „vor legătură cu aceasta, vorbitorul Comitetului executiv pc tova­
10 hectare de roşii cultivate pe
trebui întregite prin nomina­
răşul Vasile Truţescu
a subliniat necesitatea îmbu­
In ce priveşte asigurarea se­
nătăţirii pe viitor a activităţii
Tn continuarea
lucrărilor,
minţelor necesare s-a stabilit o dată lizarea producţiei ce revine uniunilor cooperatiste. tovarăşul Vasile Vîlcu a pre­
uzinei pe întregul an".
ca de sâ fie difuzate prin Participanţii la dezbateri au Plenara a hotărit ca Biroul zentat raportul cu privire la
ducţiei legumicole viitoare ? repartizate 7,8 tone de arpagic şi cu Republica44 exprimat în unanimitate ho- permanent al Consiliului U­ activitatea economico-finan-
I.R.V.L.F. Pînâ acum au
fost
târîrea fermă a
colectivelor
cioră a cooperativelor agrico­
niunii Naţionale sâ fie alcătuit
1,7 tone de usturoi. In perioada
ce urmează se va impulsiona şi I. DUBEK din 11 membri. Plenara a rea­ le de producţie pe anul în curs.
distribuirea restului de semin­ In sala clubului sindica­ les, in unanimitate, in funcţia sarcinile uniunilor cooperatiste
Pentru anul 1968 în coope­ prevăzut să extindă suprafaţa llrziu. dar in cele mai frecven­ ţe care sînt asigurate în mare telor din Simeria a avui (Continuare fn pag. a 3-a) de preşedinte al Uniunii Na- pe 1968 şi măsurile pentru
rativele agricole din regiunea cultivată cu legume au şi pro­ te cazuri şi in problema apro­ majoritate la Agrosem. realizarea lor.
noastră s-a prevăzut să fie curat o mare parte din mate­ vizionării cu materiale legumi­ Totuşi, problema cea mai loc, intr-un cadru festiv, ^ Au fost prezenlalc informări
cultivată cu legume o suprafa­ rialele necesare. Bunăoară, coo­ cole se adevereşte proverbul importantă care se ridică în a­ sărbătorirea împlinirii vîrs- în legătură cu aprovizionarea
ţă de 2.500 hectare. Realizarea peratorii din Apoldul de Jos popular : „Cine se scoală de di­ ceastă perioadă in fiecare coo­ tei majoratului a unui nu­ Şedinţă comună a unor tehnico-materialâ a cooperati­
sarcinii respective, care concu­ au ridicat 4 m c. cherestea pen­ mineaţă, departe ajunge". Coo­ perativă agricolă, este asigura- „ măr de 123 de tineri. Eve­ velor agricole de producţie,
ră la aprovizionarea mai bună tru confecţionatul tocurilor şi peratorii care se preocupă de rea cherestele», ramelor de ră­ nimentul a fost urmat apoi activitatea Casei dc pensii şi
a populaţiei cu legume şi ver­ 160 rame de răsadniţe. Preocu­ pe acum de asigurarea mate­ sadniţă, sticlei, polielilenei. de un concurs gen „Cine comisii permanente bugetul acesteia pc anul viilor.
deţuri, depinde insă de felul pări asemănătoare au existat rialelor. îşi creează condiţiile sîrmei şi a altor materiale. Se ştie, cîşligă", pe tema „Am Problemele cuprinse pe ordi­
cum se asigură baza lehnieo- şi la Apoldul de Sus, Boz, Mi­ corespunzătoare pentru produ­ impune apoi de a se trece la crescut o dată cu Republi­ nea de zi au constituit obiec­
materialâ. Ţinind seamă de halţ, Sînfimbru, Vinţul de Jos cerea materialului sâdîlor. cei confecţionarea şi repararea in­ ca". Au participat tineri de ale Marii Adunări Naţionale tul unor largi dezbateri. S-au
acest lucru, Uniunea regională şi în alte unităţi. care tărăgănează aproviziona­ ventarului necesar pentru bu­ la mai multe unităţi indus­ subliniat rezultatele obţinute
a cooperativelor agricole a luat Cu loaic acestea acţiunea de rea riscă să rămină fără ceea na desfăşurare a lucrărilor în triale din oraş. Profesorul de cooperativele agricole. în
o scrie de măsuri încă de pe a­ asigurare a materialelor pentru ce le este necesar. Astfel, in legumicultura. Atunci cînd tim­ examinator Benjamin Ba,sa Simbâlâ 23 decembrie, la Pa­ al economiei naţionale şi Bu­ sporirea producţiei şi consol:-
cum. Astfel, în bazele oficiu­ grădinărit se desfăşoară destul timp ce membrii cooperative­ pul permite, este necesar sâ se a declarat ciştigători pe latul Marii Adunări Na'ionâ’e. getului de Stat pe anul 1968. darca lor economică şi ore.î-
lui de aprovizionare au fost de slab. In bazele dc aprovizio­ lor agricole din Simeria, Deva continue transportul îngrăşă­ Musinschi Lucia, Suciu Lu­ a avut loc şedinţa comună a La şedinţă au luat parte to­ nizalorică. Totodată, plenara a
introduse însemnate cantităţi nare de la Sebeş şi Simeria c- şl Geoagiu au ridicai materia­ mintelor organice şi executarea cia şi Rot Nicolae. (IOAN Comisiei eeonomieo-financiare, varăşii Maxim Berghianu, pre­ reliefat lipsurile1 care au exis­
de cherestea, rame pentru ră­ xistâ stocuri importante dc ma­ lele repartizate, la Sîntandrei, amenajărilor pentru irigaţii. ŞTERCA — corespondent). Comisiei pentru cultură şi în- şedintele Comitetului de Stat tat în acest an în unele sec­
sadniţe, polietilenă ele. Merită teriale care, deşi au fost re­ Mapolt, Vinerea. Romos şi in Pînâ la începerea lucrărilor văţâmînt. Comisiei pentru a- al Planificării şi Aurel Vi joii, toare, ceea ce a creat greutăţi
evidenţiată acţiunea Uniunii partizate unităţilor agricole, alte unităţi nu se manifestă în legumicultura a mai rămas ★ griculturâ şi silvicultură. Co­ ministrul finanţelor. în aprovizionarea populaţiei
regionale de a contracta cu I.F. nu s-au ridicat. Cooperativa a- ustfel de preocupări o perioadă bună de timp T Corespondentul nostru misiei pentru sânâta c, preve­ In continuarea lucrărilor au cu legume, fructe şi alte pro­
Sebeş confecţionarea unui nu­ gricolâ din Galda dc Jos are In anul 1908, se prevede con­ mai de aceea se cere să fie fă­ loan Başa nc informează deri şi asigurări sociale, Co­ duse agroalimentare. Plenara
măr dc 10.665 rame de răsad­ repartizat 10 mc. cherestea şi struirea serelor solar şi a lu- cute toate pregătirile necesare că un concurs asemănător misiei administrative şi Comi­ fost definitivate rapoartele u­
niţe care se ridică de către be­ 384 rame de răsadniţe, pe care nclelor acoperite cu material încă de pc acum, pentru ca. a avut loc şi Ia Brad. Au siei juridice La această şedin­ nor comisii cu privire la pro­ a stabilit măsuri care sâ asi­
neficiari direct din bazele de nu le-a ridicat pinâ la data de plastic pe o suprafaţă de 10 alune» cind este ca/ul, sâ se participat numeroşi tineri ţă, prezidată de tov. prof. dr. iectele de legi care urmează a gure înfăptuirea tuturor sar­
aprovizionare. 20 decembrie 1967, In aceeaşi hectare. Pentru aceasta s-au poată trece din plin la constru­ de la Grupul şcolar sanitar, Traian lonaşcu, preşedintele fi prezentate în şedinţele ple­ cinilor de plan pe anul 1968.
In încheierea lucrărilor ple­
Dînd dovadă de interes deo­ situaţie se prezintă şi coope­ prevăzut 12 tone de polietilenă. irea răsadniţelor, serelor solar, care au împlinit virsta dc Comisiei juridice, au fost dez­ nare ale Marii Adunări Naţio­ narei a luat cuvîntul tovarăşul
sebit, multe cooperative agri­ rativele agricole din lghiu şi NTu s-a ridicat insă nimic din cit si la însâmînţarea legume­ 20 de ani. bătute proiectele de legi pen­ nale. losif Banc.
cole de producţie care şi-au Ciugud. Nimic de zis, nu e încă această cantitate, situaţie întil- lor. A. POTOPEA tru adoptarea Planului de Stat (Agerpres) (Agerpres)