Page 88 - Drumul_socialismului_1967_12

2 DRUMUL SOCIALISM ULUI Duminica 24 decembrie 1967

CONCURSUL N0S1RU
D

ŞlD OI
DE JOCURI DISTRACT

ORIZONTAL: 1) Fabulă în
care Grigore Alexandrescu bi­
D e c u m m - a m u r c a t In a u - I z v o r cu u n p e r l s c o p p u s la Grigore I
î»’ i ţ p b u z u l d e L u g o j , i n d i v i d u l d i s p o z i ţ i e d e c ă p i t ă n i a p o r ­ ciuieşte abuzurile ocîrmultorl-
ă e l i n g ă m i n e m l s - a p ă r u t t u lu i. N i c i o u r m ă . S p r e r e ­ tor şl exploatarea maselor
s u s p e c t . A v e a iu p u r t ă r i şl v ă r s a r e , la c î t e v a m i l e , s e (neart) — Preromantic francez
ţ i n u t ă o n o t ă ce a m i n t e a d e z ă r e ş t e u n p u n c t m i ş c ă t o r . sub influenţa căruia poetul
o f i g u r ă c u n o s c u t ă in a n t i ­ S e s i z î n d că a f o s t r e p e r a t , la readuce în literatura noastră
c h i t a t e . P e m ă s u r ă ce n e în­ L ă p u ş n l c a d i s p ă r u t . A j u n s tema ruinelor, în elegia „Adio
depărtam d e D e v a v e d e a m la lo c u l c u p r i c i n a , g ă s e s c — La Tirgovişte" ; 2) Fabulă
c u m d e v i n e t o t m a l a g i t a t . a m b a r c a ţ i u n e a a b a n d o n a t ă . în care poetul biciuieşte ne-
„ P e s e m n e că a s c ă p a i d e u n ­ M o t i v d e b u c u r i e I n s u l s u s ­ cinsten guvernanţilor şl a ad­
d e v a şi e s t e u r m ă r i t " , m i - a m p e c t a t , t r e b u i a s ă fi e p e a - ministraţiei feudale (2 cuv.) ;
zis. „ N - a r s t r i c a să intru în p r o a p e , c u m au c o n f i r m a i şi 3) Ivire — Tratate — începu­
turile lui Alexandrescu I ; 4)
v o r b ă cu el. A ş d a u n a j u ­ i n v e s t i g a ţ i i l e u l t e r i o a r e . L - a m
t o r p r e ţ i o s o r g a n e l o r d e u r ­ c ă u t a t p e li n i e d e s f a t , d e A bale la cap — Cea a naşte­
m ă r i r e " . P r u d e n t , î n c e p d i s ­ c ă m i n , c o o p e r a ţ i e , s ă n ă t a t e . rii poetului nu se cunoaşte
precis, probabil anii 1 Bl0 sau
c u ţi a . N i c i v o r b ă . O s i n g u r ă s p e r a n ­
— N u s î n l e ţ i d e p r i n p a r ­ ţ ă r ă m ă s e s e n e e x p l o r a t ă : 1812 ; 9) Emis — Gen de poe­
t e a lo c u l u i , a ş a - i ? f e r m a a p a r ţ i n ă t o a r e I.A .S .- zie abordat de Grigore Ale­
— I n t r - a d e v ă r ! — a sunat u lu l d i n B i r c e a . xandrescu, prin care critică o-
r ă s p u n s u l în g r e a c a v e c h e . In b i r o u l ş e f u l u i d e f e r m ă rînduirea feudală dîn timpul
— T r e b u i e să a v e ţ i c e v a a r e lo c o r e i n t i l n i r e c i u d a t ă . său (pl.) — începutul memo­
c h e s t i u n i i m p o r t a n t e d i n m o ­ /Isi'st la o d i s c u ţ i e f u l g e r . riei ; 6) Procedeu de oxidnre
m e n t c e v e n i ţ i t o c m a i d in — Z e c e m i i d e lei, p r i m a anodică a pieselor de magne­
ziu — Cu casa în spinare;
v e c h e a E l a d ă , d u p ă c u m a m ra tă , p r i m e ş t i ? — î n t r e b ă s u s ­
7) Grec — Oraşul în care a­ tici fluviului Obi — Amor ne­
î n ţ e l e s , n u ? p e c t a t u l . Instrument popular.
pare în 1842 un volum de VERTICAL : 1) Scriitor din împlinit ! ; 7) Ajuns în stare
poezii a poetului sub îngr1- generaţia paşoptistă care pu­ lichidă datorită încălzirii —
— Foileton — jirea lui Donicl — Cortină blică prima poezie a lui Gr - Se încurcă adesea — In poe­
zie I ; 0) Soare egiptean —
cerească ; 8) Cu zgarda pusă
gore Alexandrescu în „Curie­
— Ocărit ; 9) Ion Oprescu — rul românesc" — „Popolul su­ Mamă (arh.) — Univcrse; 9)
Cucereşte ! — Le face Gnco- veran" din redacţia căruia Poet care, auzindu-1 pe Gn-
re Alexandrescu prin Inter­ gore Alexandrescu recilîndu-i
— î n t o c m a i ! — N u . A t i t v a l o r a u a c u m făcea porte şl Grigore Ale-
Ş i i n d i v i d u l a s c o s d i n l r - o d o i a n i, z i c e ş e f u l f e r m e i mediul fabulei la adresa con­ xandrescu (pi.); 2) Argilă — versurile, l-a luat în braţe şl
t o l b ă u n g h i d a l O . N T . - u l u l , — 25 0 00 ? ducătorilor din vremea sa : Procedeu artistic mult folosit l-a sărutat zieîndu-i ; „Băiete,
10) A pune ardei — Zar mic
e d i ţ i a 1970, c e l m a i c o m p l e t — N i c i v o r b ă . de Alexandrescu în creaţia tu o sâ fll un poet inorc" ~
— „...1840M, poezie pentru ca­
p o s i b i l , şi a î n c e p u t s ă - l c o n ­ — 5 0 . 0 0 0 ? sa (pl); 3) Gen literar în pro­ Diftong ; 10) Rîu amintit de
re poetul a fost închis la Vă­ scriitor în „Memorial de că­
s u l t e c u o a t e n ţ i e g r e u d e î n ­ — E i m p o s i b i l . ză sau în versuri, cel în ver­
c h i p u i t . M i - a m d a t s e a m a că — M a i m u l t d e 80.000,55 căreşti 3 luni ; 11) Vacăre*- suri fiind introdus pentru lătorie" — ...şl Neîtall", volu­
n u - i l u c r u c u r a t . T r e b u i e să n u a m d e z l e g a r e să ofer . cu pentru Alexandrescu (f,g) prima dată în literatura noas­ mul dc debut al poetului ; 11)
— „..de călătorie", operă in Cen muzlcol — Plantă oleagi­
fi e c e v a s e r i o s la m i j l o c . A l t ­ — Alici c u 120.000 n u - l d a u . tră de Grigore Alexandrescu
proză scrisă de Grigore Ale­ noasă ; 12) In dans ! — A spu­
fe l n u s e e x p l i c ă p r e z e n ţ a — A t u n c i ţ l n e - i p l n ă c ln d — Abrevlatie latină ; 4) De­
u ti c i r u d e d e g r a d u l 11 a Iul f i e c a r e e x e m p l a r v a a j u n g e Arborele xandrescu în urma călătoriei lapidezi — Domn al Ţării Ro­ ne în treacăt — Para ! : 13)
U l i s e In c o n t e m p o r a n e i t a t e . s ă v a l o r e z e cit g r e u t a t e a sa făcute împreună cu Ion Chi­ mâneşti evocat de poet într-o Cen a Iul Grigore Alexandres-
ca la mănăstirile din Oltenia
I r t c c r c să î n c h e g d i n nou in a u r E u g ă s e s c şi m a i i e f- cunoscută poezie ; 5) l-a fost cu era de 10 ani cînd a debu­
(pl.) ; 12) Rîu în U.R.S.S. —
d i s c u ţ i a : l in i în a l t ă p a r t e . adresată scrisoarea „Amintiri tat în literatură — In goană !
— C ă l ă t o r i ţ i d e p a r t e ? ~ L a m l n e - l d i s p o z i ţ i e să Mănăstire vizitată de poet în despre Grigore Alexandrescu" — Nume turcesc; 14) Roman­
n u -i „ p a s e z " s u b n ic i u n m o ­ de pîîne 1042, cu ocazia căreia scrie dc Ion Ghica ; f>) Nicolae Men- tic francez de care a fost in­
— C u m a d i c ă , n u ş t i ţ i u n ­ t i v N - a i d e c i t s ă c a u ţi . poezia „Umbra lui Mircea" — drca — Numele dat de asi.i- fluenţat Grigore Alexandres­
d e c ă l ă t o r i ţ i 7 — Cum 7 cu mai ales în lirica erotica.
— A m a b o n a m e n t p e r m j - E u s t ă t e a m r e z e r v a t . P r i n - Pe ţărmul mării Monoverb (2-9) OCTAVIAN BUCUR
n e n t ş l g r a t u i t p e t o a t e m i j ­ z i n d u - s e la „ m i ş c a r e " , ş e f u l comuna Vcţcl
l o a c e l e d e t r a n s p o r t t e r e s ­ f e r m e i m i - a f ă c u t s e m n cu Arborele de piine creşte în raionul lila
insulele Polineziei, în Indo­
t r e , n a v a l e şi a e r i e n e o c h i u l . A m î n ţ e l e s c ă p o s e d a
nezia, insulele Molusce şi Copertă literară
M - a m g i n d i t i m e d i a t că i d e n t i t a t e a i n d i v i d u l u i u r m ă ­
a r e c e v a n e a m u r i su s, Ia s e c ­ rit. D u p ă f i n e l e d i s c u ţ i e i In ­ ..Puternică ma­ insulele Sonde. Tulpina lui,
t o r u l t r a n s p o r t u r i . N c a p r o ­ t r e ce l d o i, a f l u a m ă n u n t e : înaltă de ld-15 m, este foarte (6.9 - 7.8)
şină ! groasă, cu numeroase ramuri
p i a m d e Jli a, s t a ţ i a t e r m i ­ — A f o st u n a f a c e r i s t . A ­
l<o(o : şi frunze mari. Dacă se fac
n u s a c ă l ă t o r i e i m e l e . Î m i v e a l e g i t i m a ţ i e d e a r g o n a u t , I. LEHOCZKY
v e d e a m I n t e n ţ i a e ş u a t ă A l- a s- a d e s t ă i n u i t r e s p o n s a b i l u l pe ea crestături verticale în­
Deva cepe să curgă un lichid care
s t r ă f u l g e r a t o i d e e : să s a r f e r m e / . Z i c e a că a a f l a t , d e
se adună în vase speciale, ob-
d i n a u t o b u z A m f ă c u t - o , ca u n d e nu s e şt ie , că la n o i a r
la p r i m u l p o s t d e m i l i ţ i e s ă a - e x i s t a c e v a c al d c a u r c a r e ţlnîndu-se din el un clei foor-
te preţios.
n u n ţ c a z u l . A m r i s c a t z a d a r ­ s e v i n ă cu p l a t a In r a t e . S - a
Dar nu aceasta este princi­
n i c M i l i ţ i a n u l e r a p l e c a t in î n ş e l a t . N u - i m e r g e . C u n o a ş ­ pala calitate a arborelui. In
c o n c e d i u C u p r i m u l T r a b a n i , t e m Is to ri a c u l i n a d e a u r ,
această regiune nu se pot cul­ Acţiunea de a menţine Monoverb (5-11)
a m l u a t u r m a a u t o b u z u l u i c a r e n u sc m a l p o a t e r e p e t a .
tiva cereale. Fructul arbore­
L - a m d e p ă ş i t r e g u l a m e n t a r E d r e p t c ă şl c a i i n o ş t r i d e o ­ lui de pîine seamănă cu un
I n a l n t o d e o p r i r e a in s t a ţ i e c a m d a t ă n u a d u c n ic i u n v e ­ pepene mare, rotund, uneori
U r c p e la c o b o r i r e , a v a n s e z , ni t u n i t ă ţ i i , că p e n t r u el s e lunguieţ, care alirnă pe ra­
d a r d e g e a b a , l a necunoscu­ f a c u n e l e c h e l t u i e l i c u f u r a ­ muri. Cînd fructele sînt a­
tul de unde n u -l . î n t r e b p e j a r e a şt î n g r i j i r e a c a r e s e r i ­ proape coapte, ele au un gust
t a x a t o r , p e ş o f e r , p e p a s a ­ d i c ă la z e c i d e m i t d e lei a ­ plăcut, asemănător cu a) pii-
g e r i d e e x i s t e n ţ a Iul. T o ţ i au n u a l. D a r , s - a r p u t e a ca i n ­ nii de grîu. Fructele sc con­
f o r m u l a t u n r ă s p u n s şablon t r - o b u n ă zl, î n a i n t e d c a v a ­ sumă fie coapte in cuptor sau
şt h a z l i u : l o r a cit g r e u t a t e a lor în a u r , fierte.
— A c o b o r i t d i n m e r s , p e să v i n ă şl Un o r d i n d e l i ­ Cum arborele de pîine creş­
t o b a d e e ş a p a m e n t şi a lu at v r a r e , d a c ă b i n e î n ţ e l e s sc te în păduri întinse, popu­ Prin anagramare veţi afin
d i r e c ţ i a r t u l u i M u r e ş . v a g ă s i v r e u n a r g o n a u t n a i v laţia locală culege fructele pe LI VIU COVACI numele unui marc seriilor
L e - a m d a t c r e z a r e f ă c î n d c a r e s ă - ş l s a c r i f i c e a v e r e a o - care le păstrează chiar şi Deva român precum şl lillul unui
i m e d i a t l e g ă t u r a cu ce ie f e r i n d - o d r e p t p r e ţ p e n t r u „Lunar-Orbiter" informează peniru anotimpurile cînd ar­ roman de-al sân.
s p u s e a n t e r i o r d e I n d i v i d . P u ­ cei 17 c a l p e c a r e a c u m îl borele nu rodeşte. Din fructe Eminesciană IOAN IIENŢ
t e a c ă l ă t o r i n e s t i n g h e r i t In h r ă n i m d o a r p e n t r u a le sc pregăteşte un fel de cocă Dcvu
IN URMA măsurătorilor e­ boratory. denivelarea este de
m e d i i l i c h i d e şi g a z o a s e . M ă m e n ţ i n e e x i s t e n ţ a şl a le r i ­ fermentată, din care la ne­ Rebus criptografic (2,6,6,2,5,6)
fectuate de „Lunar-Orbiler", 1 500 m fin zona de şes) şi de
r e p e d la m a g a z i n u l u n i v e r ­ d i c a v a l o a r e a . voie se face pîine, nşa cum Dezlegările jocurilor
s a l in d e v e n i r e , a f l a t d e m a l — S ă - i c u m p ă r c u ? N u ! cercetătorii americani au stabi­ *1.500 m (in regiunea cea mai pregătim noi pîlnen din alu­
lit existenţa unei denivelări înaltă) Cercetătorii au slobillt
m u l t ă v r e m e i n c o n s t r u c ţ i e E u n g e s t p e c a r e n u - l p o t atul de făină de grîu. publicate în ziarul
la lli a , d e u n d e m ă f a c că f a c e s u b n ic i o f o r m ă , l - a m sensibile în regiunea centrală lolodnlfi că diametrul Lunii, b- Din simburll acestui frucl,
î m i cumpăr o b a r c ă d e l e m n , s p u s i n t e r l o c u t o r u l u i î m i a Lunii. Potrivii di. Alian Sha- prcclal. pină în prezent la 3 470 care sînt de mărimea migda­ nostru nr. 4030
km este cu patru kilometri mai
c ă d e m a s e p l a s t i c e n u m a l p a r e f o a r t e r ă u , d a r c h e s t i u ­ lelor. băştinaşii extrag ulei
piro dc lo Navol Research La- mic.
e r a u . A c o s t e z p e c h e i u l p o r ­ n e a o s- o a d u c la c u n o ş t i n ţ a Există insă şi soluri fără sîm- SERENADA PE ZAPADA
t u l u i i m a g i n a r d i n l o c a l i t a t e , t o v a r ă ş i l o r d i n c o n d u c e r e a buri (cuvinte încrucişate) : ORIZON­
a c o l o u n d e s e z i c e că p e s t e T r u s t u l u i r e g i o n a l a l I.A.S ., Unul-doi arbori dc piine TAL : 1) Prlmăvărllă ; 2) La-
a n i şi a n i v a fi c o n s t r u i t in să a f l ă m şi p ă r e r e a lor. P o a ­ Nou tip de ininin artificială sînt dc ajuns pentru a hrăni vlna — Eros ; 3) Uşor — Tun
m o d i r e v o c a b i l u n t e r e n d e te n e a j u t ă , f i i n d s i n g u r i i tn un om un an întreg. —BP ; 4) Gorilă — Ager ; 9)
U — Ifa — ILL — U ; f>) Să­
s p o r t. măsură, să scăpăm de I n t î m -
MIRON SOVEREŞAN niuţă — An ; 7) Om — CK
L ă s i n d la o p a r t e a m ă n u n ­ p l a r e a a s t a a t i t d e n e p l ă c u ­ O ECHIPA dc chirurgi japo­ inima in cursul unui Iralamenl
t e l e f ă r ă i m p o r t a n ţ ă , mi-am tă cu a r g o n a u ţ i şi c a i d e a u r nezi in colaborare cu specialişti MIHNTON MUNTEAN — Uscnt ; 8) Rac — Ierni —
luat in s e r i o s r o l u l d e d e ­ L e m u l ţ u m i m a n t i c i p a t . în domeniul eleclricîluţil au îndelungai. In prezent „inimu Descoperire Cugir R ; 9) Ren — LT — Apa : 10)
t e c t i v p a r t i c u l a r . T r e c la a- realizat un nou lip dc inimă ajutătoare11 este experimentală Mirese — Brus ; 11) OT —
ia c . S c r u t e z M u r e ş u l p i n ă la T. DOBRICEANU artificîulâ care poute înlocui pe animale. Ninsoare ; 12) Serenada — Eu.
importantă VERTICAL: 1) Pluguşor -
La încheierea concursului Moş ; 2) Rase — Amărîte : 3)
Jvorln — Cer — R ; 4) Miri­
fic — Nene ; 0) An — Lotirl
Inccpînd din lutiu martie a.c,, reducţia ziarului aus­
Unii oameni de ştiInţâ sini
Fotografierea celulelor Surpriză fotografică de părei c că descoperi ren aşe­ tru a organizat un concurs de fotografii, caricaturi şi — Sin ; D) Valâ — T — Ele­
na : 7) A — U — Iaurt —
DEVELOPÎND clişeele pu­ zării Istorice dc Ifhgâ Porţile jocuri distractive. premiaţi SD : 8) Renul — SN — Boa :
în urma încheierii concursului au fost
blicitare pe care le făcuse in de Pier (lugoslovln) poate fl următorii participanţi: LI VIU COVACI — Deva, IA* 9) JR — Glaciară; 10) Tobe
canceroase Venezuela, fotograful Stclnheli comparata co importantă cu TENCO VICTOR — Petroşani, OCTAVIAN BUCUR “ Nu — Pure ; 11) Aspru —
a avut surpriza să descopere descoperirea Tratei in secolul — Veţel, IONEL AMAR1UŢEI — Călău, NICU SBU* Traseu.
imaginea unui obiect necunos­ trecut. Aşezarea, alcătuită din ZICALA — Rebus cripto­
cut, aducind cu mult discuta­ CHEA — Haţeg, MIRON SOVEREŞAN şi MILIN* grafic (D, 4, 4, 4, 4, 4) Capra
Un savont britanic a reuşit că celulele maligne sc depla­ tele „farfurii zburătoare'*. Stu­ 41 de construcţii, ocupa o su­ TON MUNTEAN ~ Cugir, TACHE OCHIŞOR— Deva,
sâ fotografieze printr-un mi­ sează intr-o mişcare asemănă­ dierea documentului a permis prafaţă de 1.2B0 m p. Această MIRON ŢIC — lila, VIRGIL GHEORGHIU — Alba sure tnusn, Imln sare c n r n ; IN
-
ASOCIAŢIE
Trlverbi
croscop mişcarea celulelor can­ toare valurilor, în timp c e ce­ să se precizeze că obiectul e­ descoperire arheologică senza­ Iulla, MIC IOSIF — Petroşani, S. FISSGUS — Lu- tn. 2. 7) Vînătorl şl pescari:
ceroase în diverse ţesuturi u­ lulele sănătoase „tind sâ se volua la mai bine de 2 000 m ţională dovedeşte că In mile­ peni şi MATHIAS MOSBERGER — Hunedoara. PEDEAPSA LA... FOTBAL —
Redacţia ziarului nostru invită amatorii de jocuri
mane sănătoase. Profesorul grupeze în grămezi**. Fotogra­ altitudine Fotografia a fost niul al Vl-lea î.e.n. pe malu­ Criptografie (10, 2. 2, 2.): Sus­
trimisă specialiştilor Organi­ distractive să trimită şl în continuare producţiile noi, pendare pe im uh. LA ÎNCEPU­
E J. Ambrose, de la Institutul fiile, mărite ulterior de 1.000 zaţiei americane de cercetări rile Dunării exista o civilizaţie care vor fi publicate In paginile „Mozaic duminical". TUL ŞUTULUI : Trlverb (8, 2,
de Cercetări Chester Beatty, a de ori, au fost luate in timpul spaţiale. Independentă. 4) Intrarea în mină.
folosit un microscop electronic unor cercetări asupra mişcării
— S ă ştii că v o m a v e n p a ­ şt metoda proiecţiei stereosco­ celulelor canceroase, cercetări
t i n o a r ! pice pentru a realiza fotografii destinate să stabilească modul
— D a c ă t ă t i c u l t ă u n - a r
tridimensionale ale celulelor în care se răspîndesc acestea in PICTORUL francez
l u c r a la a s o c i a ţ i a s p o r t i v ă , găuri. In aceste găuri
Profesorul Ambrose a declarat ţesuturile sănătoase. Glrodet (1707-1824) îşi
DI VER chip de sfeşnic. Cum nări de ceară şi astfel
t e - ă ş m a i c r e d e . pictorul înfigea lumi­
folosea
în
pălăria
îi plăcea să lucreze lucra la lumina lor.
Preţul tabloului de­
Bacă era Artenie... TOATE roadele pâminlului ESTE mărul viei mănos sau pe cap o pălărie mare de luminări consuma­
noaptea, el îşi punea
pindea de cantitatea
conţin diferite vitamine dc ca­
re are nevoie organismul omu­ nu ? Merită eâ-1 rupi sau să-fi neagră cu borul lat, te în timpul execută­
alegi altul ? Clim să stabileşti
lui, fiecare fruct, fiecare legu­ acest lucru ? Problema a fost prevăzut cu 40 de rii lui.
E r a d e s t u l d e r e c e d a r î n ­ cu m a i m u l t ă i m a g i n a ţ i e p o ­ I n r e p r i z a a d o u a a fo st mă conţine una sau mai multe rezolvată într-un mod destul
că n u c ă z u s e b r u m a . T o a m ­ v e s t e a u în c u v i n t e r e p e z i o m a r e î n c l e ş t a r e d e f o r ţ e . feluri de vitamine. In plhnla dc curios de pomieuUorii din
na s e p r e l u n g i s e m u l t , s p r e c u m c ă l- a u v ă z u t la r e s t a u ­ D o m i n a u g a z d e l e , d a r o a s ­ avocodo, natura a înmagazinai California. In apropierea mă­
m a r e a b u c u r i e a c e l o r c a r e r a n t p e la m i e z u l n o p ţ i i , a l ­ p e ţ i i s e a p ă r a u cu c a l m . A r ­ toate vitaminele necesare or­ rului a fost aşcZnl un micro­
s ln t n e l i p s i ţ i d i n t r i b u n e ţi i că a p l e c a t d i n l o c a l i t a t e b i t r u l Işt f ă c e a d a t o r i a . D in ganismului uman Un regim fon, legat de un difuzor puter­
C ă c i a l t f e l u r m ă r e ş t i u n m e c i I n t e n ţ i o n a t să v a d ă t o a t ă lu c l n d in c i n d s e a u z e a c î t e u n alcătuit din apă şi avocado nic. Dacă în interiorul mărului
s u b r a z e l e b l i n d e a l e s o a r e ­ m e a c u m j o a c ă e c h i p a t a r ă o f t a t C u c i n c i s p r e z e c e m i n u ­ poate asigura existenţa orga­ se află un vierme, atunci di­
lui d e c i t a t u n c i c l n d p l o u ă el. D i s c u ţ i i l e n -a u continuat t e i n a i n t e d e s f i r ş i t u l m e c i u ­ nismului în tot cursul vieţiI fuzorul Intensifică în spaţiul
sau b u r n i ţ e a z ă . Oricum, iu lui s-a p r o d u s l o v i t u r a d e sale. înconjurător sunetul produs dc
m i c u ţ u l o r ă ş e l e r a m u l t ă n- t r ă z n e t . E x t r e m a d r e a p t ă a Avocado, planta veşnic ver­ oaspetele nepoftit.
g i t a ţ i c L u c r u f i r e s c d a c ă ţ i ­ o a s p e ţ i l o r a recuperat o m i n ­ de, ale cărei roade posedă o-
n e m c o n t c ă e c h i p a l o c a l ă Schiţă satirică g e , a p a r c u r s î n t r e g u l t e r e n ceoslâ miraculoasă însuşire, IN MAGAZINELE universa­
s u s ţ i n e a m e c i u l c a r e a v e a să * şi a în s c r is . A r b i t r u l a a r ă ­ este răspindilă în Mexic şi în le din Tokio funcţionează au­
d e c i d ă p r i m u l lo c în c l a s a ­ t a t p u n c t u l d e la c e n t r u . In regiunile subtropicale ale Gru- tomate cu ajutorul cărora se
m e n t . T o a t e s p e r a n ţ e l e e r a u t r i b u n e p a r c ă s - a r u p t p ă - zici. Oamenii de ştilntă sovie­ poate contracta un împrumut
p u s e In m i c u ţ u l A r t e n i e , m i n t u l in două, g a t a - g a t a să tici au propus folosirea el pen­ Se introduce în aparat o poli­
î n a i n t a ş c e n t r a l , c a r e a v e a u n prea m u l t d e o a r e c e a r b i t r i i î n g h i t ă î n t r e g u l o ra ş . Uti s i n ­ tru alimentarea cosmonauţilor. ţă completată şi automatul,
ş u t n e c r u ţ ă t o r . T i m p u l s-a c h e m a u la î n t r e c e r e c e l e d o u ă g u r v i n o v a t s e a f l a p e t e r e n : după ce verifică dacă ea este
s c u r s r e p e d e p î n ă la î n c e p e ­ f o r m a ţ i i . a r b i t r u l P o r ţ i l e d e s î r m ă a u în ordine, oferă suma solicita­
re a p a r t i d e i In u r a l e n e s f î r - L a p a u z ă s c o r u l e r a e g a l f o s t l u a t e c u a s a l t . A r b i t r u l NATURA a oferit geologilor tă. Creditorul este obligat să o
ş it e , ce i u n s p r e z e c e j u c ă t o r i C i t c v a s u l e d e o a m e n i m a ­ i n c e p u să a l b ă t e a m ă . S e v e ­ MAROC. — Imblînzitor de şerpi în din Kaznhstan o surpriza. La restituie în decurs de trei luni,
l o c a l n i c i şi a u f ă c u t a p a r l ţ l u s a ţ i la t r i b u n a centrală au d e a b i n e c ă d o r e ş t e să s e p r o ­ „Zoco" — unul din vechile cartiere ale Tnn- 240 km de localitatea Ajaguz plus o dobîndă de 5 la sută.
p e g a z o n . D i n t r i b u n e un u ­ a ş t e p t a t l e ş tr e a a r b i t r i l o r . d u c ă e g a l a r e a . A lt f e l. .. D a r gerului. geologii au descoperit o „pălă­
r i a ş z g o m o t î n v ă l u i a î m p r e ­ S t r i g a u cit îi ţ i n e a g u r a . t a b e l a d e m a r c a j n u s - a rie" uriaşă de fler. „Calota** el
j u r i m i l e D e o d a t ă s- a fă c u i — B r a v o , a r b i t r i i , b r a v o ! s c h i m b a t . A u f o s t r u p t e g a r ­ PROFESORUL S. albine vizitează florile se află Ia suprafaţa pămintu- CU PRILEJUL morţii rege­ ELVEŢIA. — Freily Knlc jr> l.şi încearcă
l in iş te . S e d i s c u t a cu m u i t e U n i i s p e c t a t o r i z i m b e a u cu d u r i l e şi s - a u a r u n c a i z e c i d e Vogel, din R.F. a Ger­ la fel ca şi albinele lui, iar „borul" este în pâmînt lui Ludovic al XV-Iea, clopo­ talentul de dresor cu un animal care pin fi
t n g r i j o r a r e . î n ţ e l e s . E şi a c e a s t a o t a c t i ­ k i l o g r a m e cu m e r e . A p o i t o ­ maniei, a reuşit, in lucrătoare Este drept la o adînclmc de 35 de metri, tele unei catedrale din Franţa acum mi a suscitat încă Interesul confraţi­
— U n d e e A r t e n i e 7 că. L a u z i a r b i t r i i p e n t r u ca t u l a r e i n t r a t tn n o r m a l . O a ­ urma cercetărilor e­ că din substanţele întreaga „pălărie** este împin- lor sul — rinocerul. Dc mal multe sflplfi-
C e ţ t - e şi cu p u b l i c u l d st u ! tn r e p r i z a s e c u n d ă să te a i b ă m e n i i m e r g e a u p o s o m o r i ţ i fectuate, sâ infirme mirositoare culese, ei zltă cu aur dispersat. Sub a- au bătut continuu 40 de zile mînl. ţinurnI dresor din Hernii 9C ocupă dc
P a r c ă n u m a i d i n A r t e n i e a r In v e d e r e . In f o n d el e s t e s u ­ părerea încetăţenită, nu produc miere, ci ceoslă formă originală a fost şi nopţi la rînd. Din cauza vi­ „Ceylo", o femelă rinocer, ceea ce este de­
fl f o r m a l ă e c h i p a A c u m , v e r a n . L a o i n t r a r e m a i b ă r ­ s p r e ca să . D i s c u t a u . potrivit căreia trinto- le transformă in nişte descoperit şl un zăcămînt de braţiilor, turnul a început să sigur o încercare temerară ştiut, fiind că
c î n d l i p s e ş t e d i n f o r m a ţ i e b ă t e a s c ă p o a t e a c o r d a u n — D a c ă e r a A r t e n i e . . . rii nu ar participa la „parfumuri originale'1 cuplu La Ministerul Geologiei se clatine şi a continuat sâ os­ rinocerii sini animale deosebit de agresive.
a u a m u ţ i t c u t o ţ i i Z v o n u r i l e u n ş p c m e t r i . Şl u i t e a ş a cîş- culegerea nectarului. pentru atragerea fe­ din R.S.S Kazahă se deflnlti- In foto ; Ceylo şi dresorul său.
veoză acum lucrările de pros­
a u î n c e p u t să c ir c u le . C e i tigi m e c i u l VASILE ALBU El a stabilit că trîn- cileze, făoînd sâ sune clopotelc-
torii cîlorva specii de melelor. pecţiuni şi calculele rezervelor. incâ 20 de ani.