Page 91 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 91

« M p ”*
                                               bbw oiwB
                                       .  , ^ o
                                                                                                           PROLETARI  DIR  TOATE  ŢA  RILE,  VXIŢl-VĂ!
                                                                                                                                                                  Tovarăşul                Importante bazine cu

                                                                                                                                                              Mircea  Alaiifa

                                                                                                                                                               s-a  înapoiat               plante  medicinale


                                                                                                                                                                 în  Capitală
                                                                                                                                                                                             Un  amănunt  care  merită  re­  na  cu  0.50-0,6:1  la  sută  alcalo-
                                                                                                                                                               Luni  dimineaţa  s-a  înapoiat   ţinut :  din  cele  aproape  4.000   izi  totali,  iar  în  raionul  Gu­
                                                                                                                                                             în  Capitală,   Mircea  Maliţa,   de  specii  florale  ce  cresc  pe   ra  Humorului  s-a  recoltat  coa­
                                                                                                                                                                                           teritoriul  patriei  noastre  zece   ja  de  Rhamnus  frangula  (cru-
                                                                                                                                                             adjunct  al  ministrului  aface­  la  sută  sînt  folosite  în  medi­  şin)  cu  3,67  la  sută  oximeti-
                                                                                                                                                             rilor  externe,  şeful  delegaţiei   cina  ştiinţifică  şi  populară.  lanlrachinonă.
                                                                                                                                                             române  la  cea  de-a  22-a  se­  Directorul  Institutului  pen­  în  regiunile   muntoase  a
                                                                                                                                                             siune  a  Adunării  Generale  a   tru  controlul  de  stat  al  me­  fost  identificat  un  trandafir
                                                                                                                                                                                           dicamentului  şi  cercetări  far­  sălbatic  (Roşa  pendulina)  ale
                                                                                                                                                             Organizaţiei  Naţiunilor  Unite,   maceutice,  prof.  P.  lonescu-
                                                                                                                                                             a  cărei  primă  parte  a  lucrări­  Stoian,  nc  informează  că  In­  cărui  fructe  conţin  0-9,1)  la  su­
                                                                                                                                                                                                                         tă  vitamina  C.  iar  în  fîneţele
                                                                                                                                                             lor  s-a  încheiat  Ia  19  decem­  stitutul  a  iniţiat  încă  din  1956   naturale   submontane   s-au
                                                                                                                                                             brie.                         cartarea  plantelor  medicinale   semnalai  cantităţi  apreciabile
                  ANUL  XIX.  NR,  4037                             MARŢI  26  DECEMBRIE  19C7                            4  PAGINI  25  DE  BANI                                          din  flora  spontană,  studiu  care   de  Carum  carvi  (Chimen).  ale
                                                                                                                                                                                           a  fost  continuat  fără  întreru­  cărui  fructe  sînt  atît  de  mult
                                                                                                                                                                                           pere  pînâ  în  prezent.  Prin  a­  solicitate  pentru  ceaiuri  cal­
                                                                                                                                                                                           ceste  cercetări  s-au  putut  de­  mante  şi  cat minative   reco­
                                                                                                                                                                                           pista  bazine  importante  în  care   mandate  copiilor  sugari.
                                                                                                                                                                                           cresc  dîn
                                                                                                                                                                                                      abundentă  plante
                                       REPUBLICA  LA  20  DE  A II                                                                                                                         medicinale  cu  un  conţinut  ri­  naturale,  care  in  trecut  se  iro­
                                                                                                                                                                                                                                       acestor  bogăţii
                                                                                                                                                                                                                           Cercetarea
                                                                                                                                                                                                                         seau,  ajută  nu  numai  la  aco­
                                                                                                                                                                                           dicat  în  principii  active  şi  cu
                                                                                                                                                                                           o  largă  întrebuinţare  în  tera­  perirea  necesităţilor  industri­
                                                                                                                                                                                           peutică.  Amintim  că  pe  Va­  ei  noastre  de  medicamente  şi
                                                                                                                                                                                                                         cerinţelor  interne,  ci  contribu­
                                                                                                                                                                                           lea  Teieajenului  s-au  desco­  ie  în  largă  măsură  la.sporirea
                                                                                                                                                                                           perit   exemplare  de  Atropa
                                                                                                                                                                                                                         exportului  de  plante  medici­
                                                                                                                                                                                           belladonna  (mătrăgună),  cu  un   nale.
                                                                                                                                                                                           conţinut  de  0,90  la  sută  alca-
                                                                                                                                                                                           loîzî  totali,  în  raionul  Tg.  Oc­         (Agerpres)
                                        Nici  câ  puteau  găsi  străbu­  Faţa  comunei  însă  e   nouă.   „secrelul"  succeselor  noastre.
                                       nii, în  inima  „Ţârii  Haţegului1’,   Ca şi  munca şi  viaţa oamenilor.  Despre  aceste  succese   îţi
                                       un  loc  mai  potrivit  pentru  po­  —  A  întinerit  totul,  o  dată   poate  vorbi  ore-n  şir   fiecare
                                       pas.  L-au  ales  pe  vremuri  aici.   cu  înfiinţarea  şi   dezvoltarea   cetăţean.  F>le  sînt  imprimate
                                       în  drum  spre  Caransebeş.  Pla­  cooperativei  agricole  de  pro­  adînc  în  peisajul  întinerit   al
                                       tou  neted  şi  imens,  tăiat  de  a­  ducţie  —  ne  spune  moş  Ion  E-   vechii  comune,  în  viaţa  nouă  a
                                       pele  Rîului  Mare  şi  alo  Cîrle-   nâşesc.  unul  din  septuagenarii   oamenilor.  In  decurs  de  nu­                                            Case  prefabricate
                                      telui,  împrejmuit  de  dealuri.   satului.                 mai  6-7  ani,  averea  obştească
                                       Tot  ce  le-a  trebuit  ca   să-şi   —  Pl in  munca  unită  a  între­  a  cooperativei  agricole  a  cres­
                                      practice  îndeletnicirile strămo­  gii  comune,  după  reguli  agro­  cut  de  la  870 000  lei.  la  circa
                                      şeşti :  creşterea  animalelor  şi   zootehnice  avansate  —  remar­  2,5  milioane  lei.  Cooperatorii                                               din  lemn
                                      cultivarea  solului.   Pâmîntul   că   Pavel   Turcii,   preşe­  au  dezvoltat  sectorul ^zootehnic
                                      părea  mănos.                 dintele  cooperativei   agricole,   care  le-a  adus  mari  venituri.
                                        Foslul  loc  de  popas   s-a   am  izbutit  să  dăm  o  ri­  Au  în  prezent  6IR  bovine  faţă
                                                                                                  de  600  cîte  şi-au
                                                                                                                   propus,  a­
              Avansul                 transformat  in  decursul  anilor,   postă   hotârîtâ   capriciilor   proape  500  oi.  peste  3.300  pă­                                              La  Combinatul  de  industri­  semilavabil.  F.Ie  dispun  de  in­
                                                                    naturii. Brazda  plugului  tras de
                                       devenind  comună.  Denumirea
                                      actuală,  de  Toteşti,  e  semnala­  tractor, îngrăşâmintele chimice,   sări.  Pentru  adăposti rea   lor.                                           alizare  a  lemnului  din  Bacău   stalaţie  electrică,  iar  pentru
                                       tă  în  documente  ce  au  o  vechi­  unele  lucrări  de  hidroamelio­  cooperatorii  au  construit   6                                             a  început  producţia  unor  case   folosirea  lor  în  orice  anotimp,
                                                                                                                           3
                                                                                                  grajduri  moderne,  saivane,
              lamina-                 me  de  234  de  ani.         raţii  pe  care  le-am  făcut,  iată  coteţe  mari  cu  încălzire  cen­                                                prefabricate  din  lemn,  reali­  la  cererea   beneficiarilor,  se
                                                                                                                                                                                           zate după  proiecte elaborate  de
                                                                                                                                                                                                                         poate  introduce  încălzire  cen­
                                                                                                  trală.  Creşterea  producţiei  a­                                                        un  colectiv  de  specialişti  din   trală,  racordată  Ia  o  sursă  de
                                                                                                  gricole  a  impus  construirea  a                                                        întreprindere.  Intre  acestea  st­  căldură  exterioară.
               torilor                      MANIFESTĂRI  CULTURALE                                nor  hambare  pentru  porumb.                                                            afia  tipurile  „Alfa",  compusă   normală  casele   prefabricate
                                                                                                  2  magazii  mari.  5  silozuri,  a  u­
                                                                                                                                                                                                                                           întreţinere
                                                                                                                                                                                                                           In  condiţii  de
                                                                                                                                                                                           din  trei  camere,  bucătărie  şi
                                                                                                    Chibzuind,  cooperatorii  au
            Dinspre  cuploare,  maca­                                                             trecut  să facă  şi  gtâdinârie.  A­                                                     baie,  „Diana"  —  avind  o  sin­  din  Jemn  sînt  garantate  pe  un
                                                                                                                                                                                                                         termen  de  50  de  ani.  In  pre­
                                                                                                                                                                                           gură  încăpere,  cu  două  paturi
          ralele  aduc  în  gheare  lin­                                                          pele  Iazului  Je-au  dirijat  prîn-                                                     suprapuse,  casa  „M"  alcătuită   zent,  la  combinatul  din  Ba­
          gourile  u-nul  după  altul,  În­  Apropierea  sărbătorii  ce  va  încununa  două  decenii  de  Ja   tr-un  canal,  pe  care  l-au  săpat                                        din  patru  garsoniere,  fiecare   cău  se  execută  un  prim  lot  de
          călzite  la  temperatura  op­  proclamarea  Republicii  prilejuieşte  numeroase  manifestări.   pe  o  lungime   de  2  km.  Au                                                  cu  cameră  de  donrtit.  baie.   150  asemenea  case  comanda­
          timă  pentru  laminare.  Le   Cluburile,  casele  de  cultură,  căminele,  cinematografele,  şco­  cumpărat  şi-un  aspersor,  care                                               precum  şi  o  chicinetă.  Finisa­  te  de  Oficiul  Naţional  de  Tu­
          aşează  cu  grijă  pe  banda   lile,  bibliotecile  găzduiesc  acţiuni  ce  se  bucură  de  o  largă   le  dă  „ploaia"  la  comandă.                                            jele  exterioare  sînt  executate   rism
          transportoare.  Câjelc  lami­  apreciere.                                                Strădaniile  şi  hărnicia  colec­                                                        din  material  plastic,  iar  cele
          norului  )e  înghit.                                                                    tivă  au  adus  belşug.  Numai  a­                                                        interioare  din  tapet  lavabilsau           (Agerpres)
            împreună  cu   inginerul                                                              nul  acesta,  cooperativa  a  în­
          Petru  Lazâr,  adjunctul  şe­  „Slavă  Republicii  socialiste*4                         casat  sume  însemnate  din -vân­
          fului  de  secţie  a!  lamino­                                                          zarea  unor  produse  către  stat.
          rului  bluming  1009   mm,                                                              pe  bază  de  contract :  20 000
          urmărim  din  cabina  pos­        Sub  acest  titlu  au  fost  înmănuncheate  într-un  montaj  li-   kg  grîu,  140,000  kg   cartofi,
          tului  de  comandă  mişcări­  terar-muzical  versuri  şi  cîntece  închinate,  de  poeţi  şi-com­  60.000  kg  legume  şi  zarzava­
          le  sigure,  milimetric  calcu­  pozitori  români,  patriei  socialiste.  Realizat  de  cadre  didactice   turi,. 12.000  ouă.  circa  2.000  kg    Dezbaterea sarcinilor  de  pian pe  anul 1968
          late,  ale  manevranlului  Ni-   şi  artişti  amatori,  montajul  liternr-nnizical  „Slavă  Republicii   carne  de  pasăre,  lină,  lapte etc.
          colae  Dânilă,  care  dirijează   socialiste"  a  fost  susţinut  pe  scenele  căminelor  culturale  din   Venituri  frumoase  au  reali­  Fabrica  chimică  Orăştie.
          alergarea  lingoului  incan­  Crislur,  Băcia,  Sînlandrei,  Rapdlţel,  Tîmpa  şi  în  alte  aşezări   zat  şi  ţăranii  cooperatori.  .Ion   Controlorul  de  calitate  Si-
          descent  ce  îşi  schimbă  for­  de  pe  raza  oraşului  Deva.  Tot  la  căminele  culturale  de  aici   Stănâmăresc  a  dus  acasă  pen­  mion  Rouioşan  —  un  exem­
          ma  după  fiecare  înlilnire   s-a  desfăşurat  faza  intercomunală  a  concursului  „Slăvită  fii,   tru  munca  lui  din  acest   an   plu  de  exigenţă  şi  conştiin­
          cu  valţurile  laminorului.  !  Republică  iubită",  organizat  de  Comitetul  regional  pentru   vreo  1.750  kg  grîu.  1.500   kg   ţă  profesională  —  verificind   Activitatea  de  producţie
            —  De  felul  cum  se  des­  cultură  şi  artă  şi  Casa  regională  a  creaţiei  populare.  Forma-  porumb,  650  kg  cartofi,  fura-   una  din  piesele  produse  de
          făşoară  procesul  de  lami­                                                                        E.  BRUMARU        strungarul  Aurel  Dicu.
          nare  la  noi,  la  blumingul                 (Continuare  în  pag.  a  3-a)
          de  1099  mm.  depinde  acti­                                                            (Continuare  in  pag.  a  3-a)                             va  urca  o  nouă  treaptă
          vitatea  de  producţie  a  tu­
          turor  celorlalte   linii,  pe .
          cane  noi'  Ie  alimentăm  cu
          material  —  ne  spune  ingi­                                                                                                                        La  cumpăna  dintre  cei  doi   dîca  pe  o  treaptă  superioară   să  a  modului  de  folosire  a  ma­
          nerul  Lazâr.  Sîntem,  cum                                                                                                                         ani,  constructorii  de  maşini-   întreaga  activitate  de  produc­  şinilor  cheie.  Aşa  se  face  că
          s-ar  zice.  stalul  major  al                                                                                                                      unelte  din  Cugir  s-au  întilnit   ţie  a  uzinei.  „Sarcinile  planu­  în  timp  ce  conducătorii  secţiei
          grupului  de  laminoare.  Ma­                                                                                                                       din  nou  în  adunarea  de  dez­  lui  de  stat  ce  revin  uzinei  in   maşini-unelte-uzinare   recla­
          terialul  pe  care-l  trimitem                                                                                                                      batere  a  sarcinilor  de  plan  pe   anul  vi itor  —  a  spus  econo­  mau  capacitatea   insuficientă
          trebuie  să  fie  laminat  co­                                                                                                                      anul  19GR.  Cu  acest  prilej  ei   mistul  Liviu  Ghîmcş, şeful  ser­  de  prelucrare,  unele   maşini
          rect,  cu  formă  geometrică                                                                                                                        au  făcut  o  amplă  şi  minuţioa­  viciului  plan  —  exprimă  real   funcţionau  pe  două  schimburi
          perfectă,  dimensiuni  şi  as­                                                                                                                      să  analiză  a  rezultatelor  obţi­  posibilităţile  tehnico-materia-   sau  pur-  şî  simplu  nu  funcţio­
          pect  corespunzător.  Prin  a­                                                                                                                      nute  şi  s-au  oprit  mai  ales  a­  le  şi  potenţialul  uman  de  care   nau  din  lipsa   pieselor   de
          ceasta  contribuim  la  îm­                                                                                                                         supra  sarcinilor  ce  le  au  de   dispunem.  Creşterea  produc­  schimb.  Neajunsurile  s-au  ac­
          bunătăţirea  calităţii  lami­                                                                                                                       înfăptuit  în  anul  care  vine.  ţiei  globale  cu  15  la  sută  şi  a   centuat  şi  prin  numărul  mare
          natelor  finite.  îndeosebi  a                                                                                                                                                    producţiei  marfă  cu  11.7  la  su­  de  rebuturi  depistat  în  fazele
          celor  pentru  expert.  Bene­                                                                                                                         Di-n  informarea  prezentată   tă  fată  de  realizările  acestui   avansate  de  prelucrare  a  pie­
          ficiarii  noştri,  atît  „veci­                                                                                                                     de  inginerul  Vasile  Vasu,  di­  an.  este  corelată  cu  ceilalţi   selor  turnate,  tocmai  la  aceste
          nii",  celelalte  laminoare  din                                                                                                                    rectorul  general  al  uzinei,  re­  indicatori  de  pian  şi  se  poate   operaţiuni.  In  condiţiile  în  ca­
          combinat,  cit  şi  cele  de  la                                                                                                                    zultă  că  planul  producţiei  glo­  realiza.  Cea  mai  însemnată  re­  re  sarcinile  de  plan   pentru
          Brăila,  Oţelul  Roşu,  Cîm-                                                                                                                        bale  şi  marfă,  vîndută  şi  în­  zervă,  în  valorificarea  căreia   anul  viitor  cresc  in  echivalent
          pîa  Turzii,  Reşiţa  sînt  mul­                                                                                                                    casată,  a  fost  depăşit.  întregul   va  trebui  să  insistăm,  consider   fîzia  cu  529  freze  universale,
           ţumiţi  de  ritmicitatea  şi                                                                                                                       spor  de  producţie  s-a  realizat   că  este  folosirea  integrală  a   este  absolut  obligatoriu  să  se
          calitatea  taglelor  şi  blumu­                                                                                                                     pe  seama  creşterii  productivi­  timpului  de  muncă  şi  a  capa­  îmbunătăţească  şi   calitatea
                                                                                                                                                              tăţii  muncii  cu  3,2  la  sută  pes­
          rilor  pe  care  le  livrăm.                                                                                                                                                      cităţilor  de  producţie.  In  felul   pieselor  turnate  pe  care  uzina
            Privirea  ni  se  opreşte  a-                                                                                                                     te sarcina  planificată.  S-au  ob­  acesta,  locurile  înguste  şi  su­  le  primeşte  de  la  ceilalţi  furni­
          suprn  unui  grafic.  Citim:                                                                                                                        ţinut  2.000.000  lei  economii  su­  prapunerile  ce  se  Ivesc  în  moJ   zori".
          ,.Angajamentul  colectivului                                                                                                                        plimentare  la  preţul  de  cost   frecvent  la  unele  faze.  pot  fi   Oportunitatea   depistării  şi
          de  la  laminorul   bluming                                                                                                                         şi  2.500.000  lei  beneficii  peste   în  bună  măsură  eliminate".  valorificării  depline  a  tuturor
          1000,  pe  anul  1967,  este  de                                                                                                                    plan.  Produsele  Uzinei  meca­                             rezervelor  interne  a  fost  su­
          a  produce  20 145  tone  lami­                                                                                                                     nice  Cugir  se  exportă  astăzi   In  sprijinul  acestei  idei  au   biectul  de  discuţie  şi  al  altor
          nate  peste  sarcina  de  plan,                                                                                                                     în  peste  30  de  ţâri  ale  lumii,   fost  aduse  şi  alte  argumente.
          de  cea  mai  bună  calitate.                                                                                                                       unde  se  bucură  de  o  bună  a­  Tovarăşul  Vasile   Dogaru,   vorbitori.  De  aici  concluzia  câ
                                                                                                                                                                                                                          lipsa  unor  utilaje  şi
                                                                                                                                                                                                                                               maşini
            —  După  toate  previziu­                                                                                                                         p reci ere.                   contabilul  şef  al  uzinei,  spu­  poate  fi  suplinită  printr-o  mai
          nile,  adaugă  inginerul  La-                                                                                                                        Dacă  punem  însă  în  balanţă   nea :  „Ne  aflăm  din  nou  într-o
          zăr,  angajamentul  va  fi  în­                                                                                                                     rezultatele  obţinute  cu  posibi­  acută  criză  de  timp  şi  consta­  bună  organizare  şi  coordonare
          deplinit  şi  depăşit  în  cin­                                                                                                                     lităţile  şi  condiţiile  tehnico-   tăm  câ  nu  ne  putem  realiza   a  activităţii  de  producţie.  „Un
          stea  zilei  de  30  Decembrie.   VISUL ADOLESCENT                                                                                                  materiale  existente,  rezultă  un   integral  sarcinile  de  plan  pe   calcul  făcut  de  nune  —  remar­
          Laminatorii  noştri,  în  frun­                                                                                                                     decalaj  greu  de  explicat.  Din   anul  in  curs.  Cum  de  s-a  ajuns   ca  ing  loan  Dinu,  şeful  sec­
           tea  cărora  se   află   Toan                                                            A  apărut  revista                                        preliminările  făcute  pe  acest   intr-o  astfel  de  situaţie ?  De   ţiei  sculărie  —  demonstrează
           Vlad,  Vasile  Ivaşcu.  Mihai   REALITATEA  MATURA                                                                                                 an,  reiese  că  uzina  nu-şi  va   la  începutul  anului  curent  se   câ  depăşirea  medie  a  norme­
          Zaharia,  Ştefan  Suciu  şi  «al­                                                                                                                   realiza  producţia  marfă  plani­  cunoştea  faptul  câ  în  fluxul   lor,  în  secţia  pe  care  o  conduc,
          ţii,  îşi  respectă  cuvântul  dat.                                                        „Analele  Institutului  de          studii  isto­        ficată.                       de  fabricaţie  a  maşinilor-unel­  a  fost  de  25—30  la  sută  anul
          Apropierea  Zilei  Republicii                          Colocvii  despre                                                                               Activul  comitetului  de  partid   te  există  locuri  înguste,   de   acesta.  Rezerva  de  creştere  a
          ii  stimulează  şi  le  dă  puteri                                                        rice  şi  social-politice  de  pe  lingă  C.C.            s-a  dovedit  intransigent  cu  lip­  strangulare.  Cu  toate  acestea   productivităţii  muncii  este  evi­
          înălţătoare !                                                                                                                                       surile  existente,   exprimîn-                              dentă.  In  ce!  mai  scurt  timp
                                                            virsta  majoratului                                                                                                             nu  s-a  făcut  o  programare,   va  trebui  să  trecem  la  o  nor­
                  GH.  I.  NEGREA                                                                   al P.C.R." nr. 6  (noiembrie-decembrie) 1967              du-şi  hotârîrea  fermă  de  a  ri-  încărcare  şi  urmărire  judicioa-  mare  reală  a  muncii  şi  să  apli­
                                                                                                                                                                                                                          căm  norme  cu  motivare  teh­
                                                                                                                                                                                                                          nică  la  toate  categoriile   de
                                                                                                                                                                                                                          muncitori".
                                                                      Astăzi,  în  viaţa  familiei  şi   Mina  ei  blinda  şi  gingaşă  ne-a   In  acelaşi  timp  ea  trebuie   ganîzeze  în  coloanele  ziarului   Av'vtd  in  vedere  importau-
                                                                    societăţii  rolul  şi  atribuţiile   mîngiiat  fruntea  înfierbântată,   să  fie  o  soţie  duioasă  şi  griju­  o  largă  dezbatere  a  proble­  fa  majoră  a  acestei  probleme,   Un  capitol  aparte  în  cadrul
                                                                    femeii  cunosc  o  creştere  şi  o   glasul  ci  dulce  ne-a  închis  de   lie,  să  creeze   un  climat  al   melor  pe  care  le  ridică  rolul   sugerăm  cititorilor  şi  colabo­  dezbaterilor  l-a  constituit  pre­
                                                                    diversificare  continuă.  Prezen­  atitea  ori  genele  plăpinde/ Fie­  armonici  şi   deplinei  înţele­  deosebit  de  important  ce-i  re­  ratorilor   noştri  citcva  idei,   gătirea  fabricaţiei  şi  omologa­
                                                                    ţa  ei  este  simţită  in  toate  do­  care  ne  simţim  mai  mult  le­  geri  în  viaţa   conjugală,  să   vine  femeii  in  familie  şi  socie­  puncte  de  plecare  pentru  vii­  rea  seriilor  zero.  Faţă  de  9  se­
                                                                    meniile  vieţii  materiale  şi  spi­  gaţi sufleteşte de  mamă,  cuvinl   contribuie  neprecupeţit  la  în­  tate.  în  asiguivirea  unei  at­  toarele  lor  corespondenţe  pe   rii  zero,  cite  trebuiau  omologa­
                                                                    rituale.  O  intilnim  in  fabrici   pe  care  îl  preţuim  atît  şi  care   tărirea  şi  cimentarea  famili­  mosfere  prielnice  creşteiii  şî   această  temă :  te  în  acest  an,  practic  au  fost
                                                                    $i  uzine,  pe  şantiere  şi  in  la­  stîrneştc  rezonanţe  adinei  in   ei.             educării  copiilor,  a  rezolvării                          executate  numai  patru  pro-
                                                                    boratoare,  la  munca  ogoarelor,                                                                                        —  Cum  apreciaţi  rolul  fe­
                                                                    la  catedră  şi  în  spitale.  La  le-   fiinţa  noastră,  atinge  cele  mai   Printre  numeroasele  scrisori   treburilor  casnice  şi  gospodă­  meii  în  familie  şi  socielate ?  s  tru ţa
                                                                   - melia  multor  izbînzi  se  află   sensibile  coarde  ale  sufletu­  pe  care  le  primim  la  redac­  reşti  pe  lingă  cele  din  cînv  —  Care  consideraţi  câ  ar fi
                                                                    cărămizile  puse  de  mina  tova­                                                                                       atribuţiile  principale  ale  fe­
                                                                    răşelor  noastre  de  viaţă.  Anii                                                                                      meia'  şi  cum  vedeţi  rezolvarea   (Continuare  (n  pag  a  3-a)
                                                                    din  urmă  au  scos  la  lumină                                                                                         acestora ?
                                                                    nebănuitele  lor  calităţi  şi  co­                                                                                      —  Credeţi  câ   principalul
                                                                    mori  sufleteşti,  au  definit  şi                                                                                      factor  în  asigurarea  unui  cli­
                                                                    cimentat  rolul  lor  in  univer­                                                                                       mat  sănătos,  al  unei  înţelegeri
                                                                    sul  familiei  $i  societăţii.                                                                                          şi  armonii  depline  in  familie
                                                                      Viaţa  pune  în  faţa  femeii                                                                                         este  numai  femeia ?              Al  22-lea
                                                                    sarcini  multiple  şi  complexe,   FEMEIA  Şl  UNIVERSUL                                                                 —  Ce  faceţi  pentru  uşura­
                                                                    care  ii  cer  eforturi  deosebite,                                                                                     rea  treburilor  eî  multiple  (ser­
                                                                     multă  raţiune,  putere  de  dis­                                                                                      viciu,  gospodărie,  creştere  şi
                                                                     cernământ,  sensibilitate   pro­                                                                                       educare  a  copiilor ) ?        complex  fluvial
                                                                     fundă,  dragoste  şi  afectivita­                                                                                        —  Cum  vedeţi  îmbinarea  în-
                                                                     te,  toate  drămuite  cu  grijă.   FAMILIEI                                                                            tr-un  lot  armonios  a  calităţi­
                                                                     Presupun  din  partea  ei  o  mun­                                                                                     lor  de  soţie,  mamă,  prietenă,   La  Brăila  a  fost   lansat
                                                                     că  neobosită,  dusă  de  multe                                                                                        tovar ăşă  ?
                                                                    ori  pînă  în  ceasurile  tirzii  ale                                                                                                                  ccl  de-al  22-lea  complex  flu­
                                                                    nopţii,  sacrificii,  renunţări.                                                                                         —  Aţi  reţinut  o  împrejura­  vial,  ultimul   cuprins  în
                                                                      îndatoririle  de  soţie,  mamă.                                                                                       re  deosebită  din  viaţă  cind  a­  planul  pc  acest  an,  al  con­
                                                                    prietenă,  tovar ăşă  se  cer  îmbi­                                                                                    jutorul  ei  a  fost  hotărâtor   structorilor  de  navo  dîn  a-
                                                                     nate  intr-un  tot  armonios,  fără   lui  nostru,  se  numără  printre   ţie,  multe  ne  vorbesc  în  cu   pul  muncii.  Scopul  acestei  dez   pentru  învingerea  unui  obsta­
                                                                    ca  una  dintre  ele  să  sufere.   cele  dinţii  pe  care  le  gingţir'm   ciute  elogioase  despre  mun­  bateri  este  ca,  printr-o  con   col ?   ceastâ  localitate.   Datorită
                                                                     Ea  este  purtătoarea  vieţii,  n   la  virsta  primilor  paşi,                                                          Multitudinea  părerilor  şl  a   mai  hunei  folosiri  a  capa­
                                                                    transmiterii  acesteia  din  gene-                          ca  lor  harnică  şi  devotată  pu   fruntare  largă  de  păreri,  s-   punctelor  de  vedere,  a  unghia-   cităţilor  dc  producţie  şi  a-
                                                                     raţie  in   generaţie.   Femeia   Femeii-mame  ii  revin  soi   să  in  slujba  familiei,  a  socic   contribuie  la  întărirea  famili   ’ ilor  din  care  pot  fi  abordate   plicăriî  metodei  lucrului  in
                                                                                                                                taţii.
                                                                                                                                                              ei,  la  o
                                                                                                                                                                        înţelegere  cit  nu
                                                                     soţie  şi  mamă  este  caracleri-   cini  deosebite  în  creşterea  şi                                                 aceste  probleme  este  desigur
                                                                                                                                                              justă  a  rolului  femeii  în  ta
                                                                     zată  de  un  profund  devota   educarea  copiilor  în  spiritul   Altele,  puţine  la  număr,  m   milie  şî  socielate.  Ia  cimenta   foarte  vastă.   Aşteptăm  din   seric,  ei  au  reuşit  să  scurte­
                                                                     ment  familial,  dăntire  de  si­  neţărmuritei  dragoste  faţă  dc   vorbesc  despre  comportări uri   rea  relaţiilor   dinlre  soţi  şi   partea   cititorilor  ziarului,  a   ze  timpul  dc  fabricaţie  a
                                                                                                  patrie  şi  popor,  pentru  a  do
                                                                                                                                te  din  partea  unor femei,  des
                                                                     ne,  nemărginită  dragoste  ma                                                            cilalţi  membri  ai  familiei, la   colaboratorilor  şi   corespon­  navelor  in  medie  cu  5  zile
                                                                     ternă,  care  sini  adevărate  co­  ţării,  societăţii,  viitori  oameni   pre  gustul  lor  de  aventură              denţilor  noştri  de  orice  vîrstă   Cele  22  de  complexe  flu­
                                                                                                  de  nădejde,  cu  înalte  calităţi
                                                                     loane  de  susţinere  ale  interio­  morale,  integri  şi  cinstiţi,  care   care  de  multe  ori  duce  la  des   creşterea  copiilor  înti-un  cli­  şi  profesie,  a  soţilor  şi  soţiilor,   viale  construite  anul  aces­
                                                                     rului  armonios  al  oricărei  fa­                         (rămarea  căminelor,  părăsirea   mat  sănătos,  capabil  să  asi­  a  celor  care  se  află  în  pra­
               Ca  de  obicei,  tinerii  mineri  caută  noutăţi  în  rafturile   milii.  La  căpătiiul  fiecăruia   să  ducă  pe  cuhni  mai  înalte   copiilor  etc.  gure  o  educaţie  corespunză­  gul  întemeierii  unui  cămin,   ta  la  Brăila  au  o  capacitate
           bibliotecii  din  Gurabarza.                              dintre  noi  ochii  mamei  au  stal   făclia  aprinsă  de  marii  uo«7rr   Incepind  cu  articolul  de  fa­  toare,  multilaterală  viilorilor   părerile  lor  cu  privire  la  pro­  totală  dc  circa  20.000  tone.
                                               Foto :  V.  ONOIU     treji,  au  vegheat  zi  şi  noapte.  b::intaşi.           ţă,  redacţia  îşi  propune  să  or-  cetăţeni  ai  patriei.  blemele  puso  în  dezbatere.              (Agerpres)
   86   87   88   89   90   91   92   93   94   95   96