Page 92 - Drumul_socialismului_1967_12

2 DRU M UL SO C IA LISM U LU I M arţi 26 decem brie 1?67

Trăim î i miezul M i ev aprins

Şi-i dăm a-rrsufleţirii noastre vamă.

Cei ce nu a ri dezlănţuiţi ca noi

A»
în flăcările noastre se destramă.

(Din volumul „Primclo iubiri"
do NICOLAE L/YBIŞ)

Citim cu atenţie răspunsu­ ventez cursurile liceului se­ care învaţă din cărţile de
Contempor rile primite de la 100 de ti­ ral". la simplu istorie despro capitalism cu
lot co înseamnă el",
Trecerea de
neri, date la cele 10 întrebări
formulele în cadrul anchetei la complex, fldlcă de la Republica l-n crescut, I-a
pe care am organizat-o. Stră­ o singură prcocupnro — de hrănit, le-a dat vise şl glia
Contemporani cu fora regulă — acea de elev, In împlinirii lor.
In cinstea noastră a avui St unduirea fină batem pe verticală biogra­ îmbinarea muncii In produc­ Vor fl el în stare sâ
fi i, care încep cu nişte lu­
loc o reuniune tovărăşească. a cimpnlnl-mplinit, cruri comune, dar care, de ţie cu cartea, de această cla­ răspundă maturităţii aşa
Staţa de radioamplificare o urcăm tot împreună
prezentat o emlshute specială prin spaţii —
legată de această aniversare. viaducte
O dată cu prima licărire a îndatoririle cetăţenilor Repu­ Momentul ne va rămîne în adiacenţi la hora
zorilor, R'^zaiia Martori din blicii" pe care ei le-au au­ minte toată viaţa". pumlntulul rodit ADINA PUPEBCU
Petroşani a simţit că cineva diat în codrul acţiunilor ini­ Momentul cel mnl emoţio­
se apropie de patul ei şl o îm­ ţiate în această perioadă. nant în cadrul sărbătoririi
brăţişează. Era mama. A să­ Pentru cunoaşleren trecutu­ majoratului l-au constituit
rutat-o, i-a urat la mulţi ani, lui istoric ai oraşului în care însă adunările festive de
apoi i-o oferit un cadou. trăiesc, sute de tineri din Al­ inmînnre a felicitărilor.
— De azi eşti majoră, i-a ba lulia au descins în gru­ Cu o astiel de ocazie,
şoptit ea emoţionată. puri pe ruinele vechii cetăţi 150 de tineri majori dc
Desigur oâ toţi tinerii care fucînd cunoştinţă nemijlocită la Gurabnrza au avut în cum au răspuns acum. In a­
au împlinit 10 ani au trecut cu trecutul, iar tinerii din mijlocul lor pe tovarăşul la un Ioc, se ramifică sub ceastă răscruce a vieţii 7
prin asemenea momente, au Petroşani, Lupeni şi Petrila Lâpuşcă Aurel, directorul ge­ forma unor aspiruţii. Pen­ 100 DE TINERI DE
fost felicitaţi de cei dragi, nu au vizitat „Muzeul mineritu­ neral al întreprinderii mi­ tru că. aşa este, la 18 ani — „Nu voi regreta trecerea
primit cadouri şi le-au fost lui" unde au rodescoperit pre­ niere Barza, deputat în Ma­ nu poale fi vorba cJecît de un anilor, mărturiseşte lulia
oferite alte surprize plăcute. ţioase vestigii ale istoriei a- rea Adunare Naţională, care Te-nalţă zi cu soarcle-n drapele început de biografie. Acest 18 ANI RĂSPUND Ban. membră a cooperativei
La bucuria tinerilor care a­ ccstei îndeletniciri, ale aşeză­ i-a felicitat pentru contribu­ Pe umori de istorie-n Carpali. sentiment îl ai oînd priveşti „Moţul** din Brad — dacă
jung la vîrsta de aur ţin insă rilor de mineri. ţia adusă la realizarea cu 17 Strămoşii vin în pragul ţării melc i dimensiunile vieţii unui om ANCHETEI NOASTRE voi realiza ceea ce ml-a ni
să fie părtaşe, de cîţiva ani O pondere în.semnată ou zile înainte de termen a pla­ in limpezimi de apc.-nveşmintaţi. de RO—70 de ani. Dar şi a- propus", exprimind prin a-
încoace, şi organizaţiile avut-o manifestările cu ca­ nului anual, făoîn<du-le tot­ Pc vatra dacă, urme dc eroi cestn a avut oîndva un prim cesle cuvinte părerile întregii
U.T.C. A devenit o tradiţie racter distractiv. In tonte lo­ odată cunoştinţă cu sarcinile Ard pentru cerul zilelor de tniine, 18 ani, cnre-şi arc amprenta generaţii din care face porte.
ca la sfirşiitul fiecărui an, In calităţile clin regiune au fost mari pe care le are întreprin­ Lumina devenirii crcştc-n noi sa specifică în personalita­ tă pe un plan superior, este Mulţi din tinerii cnre au
locurile lor de învăţătură snu organizate seri de dans, de­ derea în viitor. Cu rădăcini infipte-n izvoarele latine. tea omului. specifică unui mare număr împlinit 18 ani şi-au ciştigat
do muncă, tinerii să fie săr­ dicate celor caic împlinesc La clubul „Constructorul** Vin zimbrii Ungă noi ca o părere... Am întrebat pe cei 100 de de tineri. Virgil Buşe, dozea­ deja o profesie, s-nu înca­
bătoriţi Sntr-un mod festiv 18 ani. Ln Petroşani, Hune­ din Hunedoara, tinerilor le-a In lintştea gorunului lui lloria tineri : „Intraţi în majorat cu ză minereul la aglomerato- drat în marele detaşament nl
şi organizat. doara şl Orăştie. la Zlatna şi fost oferit un reuşit montaj Lăsăm o zi şi-o noapte de durere, sentimentul îndeplinirii do­ rul H al C.S.H. cu precizia celor ce cu mintea şi cu bra­
mutomaticii, chimiei şi fizicii
ţele făuresc socialismul, Iar
în Valea Jiului, la Cugir şi Sebeş, in multe alte locuri, literar-muzlcal intitulat „Dul­ să dăltuim In viaţa noastră istoria. rinţelor \ pe care o oîştigă in clasa a alţii, acum se găsesc pe un
Hunedoara, In Sebeş şi Devn, au răsunat ore în şir acordu­ ce Românie", pregătit anu­ E-un ceas înalt in vatra ţării mele Este dc-a dreptul emoţio­ X-a n liceului seral : lăcătu­
aproape 6000 de tineri, citi au rile muzicii, printre ele dis- me pentru el, Iar la Deva a şt fiţi el frumoşi in zare cresc nantă constatarea că toate şul Constantin Bencovicl de astfel de drum. Dorinţa cea
trecut în acest nn pragul ma­ tingîndu-se şl notele unui fost amenojat un panou pe cu-nţelepciunt străbune ţişnite către stele răspunsurile încep la fel : la U.R U.M, Petroşani îşi fa­ mai fierbinte a acestora este
de a-şi însuşi cit mnl bine
joratului, s-au întîlnit cu ac­ suav „vals oi majorilor'*. care se întîlnesc chipurile ce­ Le luminează fiinţa pămlntul românesc. DA ! Apoi urmează particu­ ce „schimbul 11“ tot pe băn­ meseria aleasă, de n deveni
tivişti de partid şi de stat, cu Iată cum descriu o astfel Tc-nalţă zi, in ceasul cel mai sfint, larităţile de o diversitate
deputaţi în sfaturile populare. de seară ti-nerii Paicu Nico- lor mai vrednici tineri clin să stăm de veghe lingă timpla ţării. mozaicală. cile unul liceu din Petro­ adevăraţi maeştri în dome­
şani. Biografiile lor seamă­
niul lor de activitate.
Vor rămîne pentru multă lae, Pop Ileana şi Pelrişor oraş. care au trecut acum, Ne limpezeşte viaţa, străbunulc pămint, Iată ce ne răspunde ter- nă foarte bine cu ale co- — Vreau să devin un mun­
vreme vii, Sn mintea tinerilor Marin, studenţi în anul I la pragul vîrstei de aur. să ardem în avinluri pe largvrilc zării! motehnicianul Dumitru Geor- vîrşiloarel majorităţi a se­ citor de innltâ calificare, îşi
din Brad şi Deva. montajul Institutul de mine din Pc- Partidule, eşti arcul; eu, săgeata gescu, din secţia I oţelărie a menilor deslălnule gîndurlle Mlrcea
literar-mu/.ienl „Patria men, lroşnni : „Plini de emoţie nm VIOREL JIANlî aprinsă-n sanctuarul ţării melc. combinatului hunedorean : „Da, pentru că în acest al Ştef. elev la $coa!a profesio­
miracol romanesc1*, simpozio­ păşit, sîmbătă 1(J decembrie, secretar al Comitetului înţelepciuni străbune îmi dă vatra, „In acest nn am început 10-lea an am terminat şcoala nală din Zlntnn.
nul „Vîrsta de aur a tinereţii1* în incinta Casei de cultură cind flutură lumina-n străvechile drapele. să lucrez în meseria pentru profesională şl m-am înca­ — Dorinţa mea cen mal
şi concursul „Cine ştie, cişti- din Petroşani, unde a avut regional Hunedoara care ni-am pregătit. Tot în drat in muncă la Fabrica de
gâ" pe tema „Drepturile şi loc sărbătorirea majoratului. al U.T.C. AUGUSTIN .IIJLA acest an am început să frec- hîrtie Petreştl" (Gheorghc mare este să devin eviden­
ţiat în produclle, spune Emil
Barta). Gnga, strungar la atei Ierul
„Da. Sint bucuroasă că lu­ mecanic al întreprlnderit
crez în cooperativa agricolă miniere Borza.
din Cilnic, in sectorul le­ Visul clin totdeauna al Eu­
gumicol şl că am avut anul geniei Barbu si al Victoriei
acesta o producţie bogată de Prejn, era de a deveni învă
legume, la caro ml-am adus ţăloaie. Acum amîndouâ sfnl
şi eu contribuţia" (Elena Pe­ în anul a V-lea al Liceului pe­
tru). dagogic din Deva. iar la pil.
„Dn, pentru câ în acest nn măvară îşi vor vedea visul
am oîştigat de 3 ori concursul împlinit.
„Emoţii în premieră'*, orga­ O trăsătură comună a tu­
nizat de televiziune şl asta turor acestor tineri este ten­
îmi dă o încredere nespusă dinţa spre perfecţionare şl
în forţele ntelo" (Rlca Mora- aulodepăşire. dorinţa de a-şt
rîu), îmbogăţi necontenit cunoştin­
„Da, deoarece chiar în ţele de cultură generală şi de
ziua împlinirii virstel dn IR specialitate, de a deveni oa­
ani am sfmţ11 ccn mnl puter­ meni culţi. Gheorghe Barti
nică emoţia din cîtc am avut vrea sâ facă o şcoală de
pină acum : prietenul meu maiştri, Ludovica Gîrz, etev^
mt-a cerut mina" (Mariana la Liceul din Hnteg. şl-a pn~
Banciu). pus sâ urmeze o fncultate.
Da, pentru că .. Şirul con­ Dc-a dreptul cuceritoare este
tinuă. Este şirul unor înce­ aspiraţia tuturor dn a se in­
puturi de împliniri. Vorbim tegra în marele clocot de
de o virstă care începe să nergie al tării, de a ne con-
dea societăţii primele sale lopi cu idealurile generaţiei
omagii prin muncă. Trăsătu­ clin care fac parte.
ra cea mnl expresivă a aces­ IR ani. Este răpitor de fru­
tei vîrste nl se pnre n fi fap­ moasă această virstă cu vi­
tul că s-a născut, printre pri­ surile şl aspiraţiile el, aef
mele, pe braţele tinere ale tainic, aci răspicat exprima­
Republicii. te. Ea piTmeşlo însă rezo­
„Generaţia clin care fac par­ nante noi cinci e însoţită de
te— ne spune în răspunsul certitudinea împlinirilor pe
suu sudorul Sabin Bolid — care o dă socialismul.
este generat In care n-n cunos­
cut exploatarea, opreliştile C ARMEAN'U
capitalismului. Este generaţia AL. BALGUADFAN

Dr. docent OCTAVIAN FLOCA Conf. ing. NICOLAE BRADEANU Profesor emerit GH. A. CHITEI
Dr. inginer I0AN ILCA
V iaţa şi octivilaton umană sc desfăşoară nointrorupt, S int puţino generaţii caro au avut fericirea celei de ooţii, scriitorii, oamenii care, prin munca lor noobo- S -au spus atîtca lucruri despre tinâra noastră genornţlo
astăzi, dc o asista la giganticole schimbări care au
sltă, s-au afirmat în viaţă, spun adeseori că adoles­
asemenea cursului unui rîu neostoit, dnr in ocost opi-
sod important al existentei, cînd în faţa morilor drep­ loc pc glob, cînd popoarele îşi joacă rolul lor în lu­ cenţa este „virsto do aur" a omului, vîrsta generozi­ şi totuşi insuficiente pentru a-i defini cum se cuvinw
turi şi indolorlri co Io oferă majoratul, flecaro tinâr îşi va mea cea nouă, po calc do înfăptuire şi cînd ele pun in va­ tăţii şi avintului ercalor, vîrsta apariţiei visurilor şi idea­ năzuinţele şi aspiraţiile, înaripatele visuri temerare,
lua răgazul, pentru co, înainte de a porni mai departe, în­ loare tot cc au pentru a îmbogăţi cultura umană, ceea ce lurilor mari, virstă cind so cristalizoazj trăsăturile funda­ exuberanţa şi puterea dc dăruire proprie vîrstei do aur
crezător in viitor, să-şi trasozo mai precis noul drum dc esto pivotul solidarităţii umane. mentale ale personalităţii de mai tîrziu. Sint încă tinâr şi mă simt mai apropiat dc cei caro acuni
urmat: acela al cotăţoanulul cu depline responsabilităţi. Este o datorie omoncască a fiecărui tinăr dc o încerca Năzuinţa dc o nu trece fără rost prin viaţă, dc a nu trec pragul majoratului. Iată-vă ajunşi la vîrsta cind sîn-
Semnificaţia majoră a momentului pune în faţa color să înţcloagă circulaţia universală a vioţii, să-şi dea seama trăi zadarnic, este în firea oricărui om conştient de rolul teti puşi in situaţia să chibzuiţi matur, să judecaţi cu răs­
f8 ani, acte şi sentimonto patriotice înalio : a deveni con­ că munca este mijlocul cel mai solid de legătură între oa- existenţei sale. Dacă în îndeplinirea unui ideal, mai mult pundere şi discernămînt alegerea drumului pc care veţî
merge de acum Înainte. Desigur, tentaţiile sint multe şi ale­
structori pricepuţi ai vieţii noi, a contribui la progresul moni şi cel mai perfect purificator al modiuluî social. sau mai puţin modest, omul aduce o contribuţie la pro­
economic, al şliintei şi culturii româneşti — a fi făuritori Pricopcrca, conştiinciozitatea, clanul, comportarea civi­ gresul ştiinţei, îşi serveşte patria şi poporul, trecind dc la gerea nu c o treabă uşoară. Eu cred că trebuie să daţi prio
ai noii istorii o potrîol. Astfol, că dincolo dc poezia şi en­ lizată in toate împrejurările, caracterul ctc., sint criterii dc individualitate Ia trăirea şl activarea înaltelor vulori so­ rilatc aptitudinilor reale, majore. Dacă pină acum n-aţi fă­
tuziasmul vîrstei — cnro stau atit dc bine tinerojii — îşi vor apreciere a valorii unui om. Şcoala no dă cunoştinţo bo­ ciale, atunci so zice că îşi realizează o porsonulllate. cut efortul dc a vu cunoaşto po.sibllltâţilo şi talentul, va fi
face loc, lot mai mult, in pragul trecerii la majorat, munca gate, mediul social no îmbogăţeşte experienţa, dar rozol- Nu este naţiune pc pămînt să nu sc mindrcască cu mul greu, dar nu Imposibil, Are cino să vă ajuto: familia,
avintotn, izbînzlle maturităţii atit dc proprii năzuinţelor şcoala, coloctivul în caro lucraţi, societatea. Sîntcţi la vîrsta
cetăţeneşti ale oomenilor muncii din patria noastră. cind puteţi uşor confunda curajul cu brnvuda, mindrin cu
Mori pilde alo muncii creatoare — dc împliniri in pra­ aroganţa, Ancora(l-vă cu (oală energia şl vigoarea dc pa­
gul majoratului — oferă generaţiilor do azi şi vicţilo atilor siuni frumoaso, ulllo şi statornice pentru că nici o mul­
personalităţi din trecutul poporului nostru. ţumire nu vino dinafară. Dăruiţi-vă cu ahnegaţio profesiu­
Cine nu cunoaşte şi nu sc simte entuziasmat de preo­ nii alose, pentru că in muncă veţi găsi cele mai mari satis­
cupările şi realizările tehnice obţinute dc AUREL VLAICIJ facţii şi bucurii in vloţu. Unii veţi ezita probabil tn alege
încă dc po băncile şcolii din Orâştîo ? Maturitatea, perse­ rea profesiei. Alţii v-aţî şî decis. Vouă, color caro vă sim­
verenţa cu caro a urmărit (paralel cu obligaţiile sculare, in ţiţi atraşi şi aveţi aptitudini in domeniul atit do vast al
condiţii grele), căutări, experimentări, realizări, cnro con­ ştiinţei şi cercetărilor tohnlcc, vă fac o mărturisire. Ca spo-
cretizate moi tirziu în fapte măreţe, avcuu să aducă pres­ varea oricărei probleme depinde do îmbinarea acostora cu gcnoraţiilo sato eroice, fio că unele şî-au dat viaţa po al­ ciullst în donicniui deformaţilor plastice, vreau sn vă spun
tigiul tclmic al unui popor întreg. fondul intim al persoanei noastre. tarul libertăţii, pentru fericirea patriei, sou altele nu adus că am consacrat mal bine de trei ani studierii şl corcolării
Noî ne mindrim cu însuşirile strămoşilor noştri. In noi,
NICOLAE IORGA, cel care a ocupat vreme dc o ju­ o contribuţie însemnată la tezaurul ştiinţei mondiale, ori procesului do laminnro longitudinală asimetrică. Satisfac­
mătate dc secol un Ioc dc prim plan in cultura şi viaţa ro­ in generaţia actuală, trăiesc generaţiile care au fost şi ge­ şî-au închinat întreaga lor capacitate de munca pentru a ţiile au fost însutit mul mari docît mă nştoptam, pentru că
mânească, după co sc distinsese prin hărnicie, inteligenţă neraţiile care vor fi. Noi am existat în generaţiile trecute, construi aşezăminte culturalo, uzine şi a fauri bunuri ma­ atn reuşit să aduc o contribuţie originală, proprio, la doz*
şi maturitate impresionantă. eîşligalii în timpul şcolari­ după cum vom exista şi în generaţiile viitoare prin ceea teriale. vollorco ştiinţei în acest domoniu.
tăţii, la 17 ani c student Ju Iaşi, apoi in Franţa, Germania cc le lăsăm moştoniro, materială şi spirituală. Strămoşii Toate marilo personalităţi din ţara noastră au muncii In cadrul serviciului ccrcoturi-calcul, coordonoz şi acti­
şi Italia, ca la 23 de ani, numai, să fie profesor la Univer­ nc-au transmis existenta prin virtuţile lor şi tot aşa, noi cu multă tenacitate şi dăruire chiar din fragedă tinereţe. vitatea calculatorului electronic. Nu vă spun un secret, aflr-
ne transmitem posterităţii prin virtuţi. Prin vicii pierim,
sitatea din Bucureşti, cu doplină zestre a maturităţii pro­ Unul dintre aceştia este Traian Lalcscu, un marc maio- mind că acest erelor electronic, ce execută mii do operaţii pe
fesionale, etice şî cetăţeneşti, pe care o implica o asemenea prin virtuţi trăim. De aceea, tineretul nostru, ca de altfel matician român, a cărui faimă peste hotare a făcut să minut, este doservit do un grup do tinori. Fizicienii Con­
poziţie ştiinţifică şi culturală. şi cei mai în etate, avem datoria de a ne cultiva virtuţile, crească prestigiul ştiinţei româneşti. In liceu, ea şi în gim­ stantin Chirică şi Olivor Suciu, matematicianul Candid
căci nimeni nu poate transmite ceea cc nu are. Multe din naziu, Lalcscu a fost tot timpul premiantul I al chisoi şi
LUCIAN BLAGA... Este greu să cuprind împliniroo, aş valorile spirituale nu pot fi văzute, dar pot fi simţite in premiantul de onoare al şcolii. Numele lui sc vede trecut Lupşa şl inginerul electronist Iulian Satran vă pot spune
caracteriza-o „prematură" şi a acestui mnrc exponent al tocmai ca propagarea sunctuîui. Undele sonore care se pro­ şi astăzi pc tabela de onoare a Liceului Internat din Inşi. lucruri impresionante dospre munca lor. Aceşti tinori en­
gindirii şi al scrisului românesc, născut po meleagurile re­ pagă şi care sint în fond o onergic, nu sc văd, dar sc siml, Inccpînd din clasa a VI-a, cam dc la 17 ani. devine un tuziaşti şi pasionaţi dc profesiunea lor au rezolvat anul
giunii noastre. Răsfoind paginile atit ale intuitivului său Dc aceea tinăruj din oricare domeniu dc activitate, tre­ asiduu rezolvilor de probleme la .Gazeta matematică". In acesta importunto probleme do studiu şi ecrcotaro cu apll-
„Hronic*1, tînărul do astăzi, şi dc întotdeauna, va întilni buie să o simtă, să o capteze şi să o amplifice. 1003 îşi ia licenţa in matematici cu „foarte bine", fapt care cahilltoto imodiută şi do perspectivă, oducind combinatului
în lectura curţii viaţa, curnclerul ferm al unui copil, apoi Sociolatca noastră manifestă grijă ca tincretut să aibă îi aduce o bursă de studiu la Sorbonn. In 1008 trece docto­ împortonto oconomîl. Apliearoa studiului privind optimi-
adolescent, cu preocupări adinei dc studiu, uneori pc mă­ posibilitatea să-şi spună în mod autorizat cuvînlul, atunci ratul Sn matomatici cu teza : „Asupra ecuaţiei lui Vollorra", zaroa tăierii ţaglelor n dus la o cconomio anuală de 5.000
sura dascălilor săi, cu prietenii pilduitoare şi ataşament cind a ajuns Ia majorat In nntichitato, do pildă, în drep­ întors in ţară, este numit profesor la Universitatea din tono moţai. Prelucrarea, cu ojutorul calculatorului elec­
fată do oh tul şi locurile natale, pc care anii majoratului tul roman, nu se cunoaşto un majorat, ci doar ar puica fi Bucureşti. tronic, a Impresionantului volum dc informaţii furnizate
îl surprind cu o brazdă dojn adine trasată în ogorul culturii amintită emanciparea ea noţiune dc comparaţie. Prin ma­ Lucrarea sa — „Introducere la teoria ecuaţiilor inte­ do disciplina controcluolă, a asigurai o circulaţlo ritmică
româneşti. jorat, tînărul primeşte o independenţă juridică şi econo­ grale" — apărută in 1011, oste prima carte din lume caro a metalului şi rcducorca cheltuielilor nceconomiconso cu
5 000.000 Ici.
Figuri avansate alo neamului, exemple pozitive dc mun­ mică, puţind participa cu depline drepturi la îndeplinirea tratează asemenea probleme. Munca do corcotare ştiinţifică In orienro din acoslo do.
că şi moro răspundere faţă dc generaţiile aetunlo, chemate oricărui rol in viaţa socială. Experienţa de pînă acum no In tincrotu! nostru şcolar, sc acumulează forţe intoloc- menii cerc multă voinţă, porsovoronţă, căutări continuo r
să conducă mai departe, în noi condiţii şi pe alic principii, arată că sporonţcle puso in tineretul nostru sint pe dopliji tuale ascunse, nobunult de mari, care nu aşteaptă dccit lucru imposibil do roullzol fără o multllalorală pregătire
viitorul patriei socialiste, destinul neamului din care s-au justlficalo, j momentul să fie trezite la viată, prinlr-o muncă intensă profesională, recoptivitate şi sensibilitate la to( co apare
născut şl din cnre fac parte. Condiţiile minunate caro s-au creat astăzi tinerelului şi perseverentă, asemenea înaintaşilor noştri, Ccn mai fru­ nou şi valoros în ţară şl peste hotare. Personal, vă aştepf
Cu accsto gînduri particip cu entuziasm la sărbători­ ponlru a sc cultiva, atmosfera sănătoasă caro s-o creat moasă şi moi rodnică preocupare ponlru un adolescent cu nădejde să veniţi alături de noi, să vă formaţi oameni
rea împlinirii majoratului tinerilor, cărora le adrosez calde muncii, clanul şi voinţa tinerelului nostru, sint cea mal este învăţătura, pentru eu ca te ajută să fii maî bun, mai intogrî, folositori societăţii, Republicii co no este atit de
urări de fericire şi dc succese pe drumul cetăţeniei depline. bună chezăşie pentru un viitor fericit al patriei noostre. folositor societăţii, să-ţi îndeplineşti visurile şi idoalurîle dragă şi scumpă tuturor.