Page 96 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 96
• %• . * ■ t ' t o 11 •
2 D R U M U L SO C IA LISM U LU I M iercuri 27 decem brie 1967
>
(Urmare din pag. 1) Roşea, director general in nomiei naţionale pe anul
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI M AXIM BERGHIANU prezentat expunerea la Pro Ministerul Industriei Chi 1968.
In continuare, ministrul
mice şi Petre
Duminică,
iectul de lege privind unels prlm-secretar al Comitetu finanţelor, tovarăşul Aurel
măsuri de perfecţionare a lui regional Argeş al P.C.R. Vijoli, a prezentat expune
conducerii şl planificării e Proiectul de lege a fost rea la Proiectul de lege
conomiei naţionale. apoi discutat pe articole şi pentru adoptarea Bugetu
(Urmare din pag. 1) ră a cererilor populaţiei la li Cea mai mare parte a fondu prin raenllnerea stocurilor de eventualele greutăţi m desfă Jn continuare, vicepre lui de Stat pe anul 1968.
nele sortimente de calitate su rilor — respectiv 87 la sută — materiale la un nivel raţional Es şurarea proceselor de produc şedintele Comisiei econo- supus în întregime votului Secretarul Comisiei eco
secret.
Cerinţele economiei moder perioară, o dată cu asigurarea ^ revine în continuare ramuri te un imperativ categoric al ţie, se impune din partea tu mico-financiare, tovarăşul Marea Adunare Naţională no mico-financiare, tovarăşul
ne, ale progresului tehnic ra necesarului de mărfuri ieftine lor producţiei materiale şi, în economiei ca orice nouă cerere turor ministerelor o grijă spo Aldea Militaru, a prezentai Ion Cristoloveanu, n prezen
rită pentru ca sistemul de a-
pid şi multilateral impun ex- solicitate de cumpărători. primul rind, industriei Pentru de import peste plan sâ fie a- proviz.ionare şi desfacere, rela raportul comun al comisii o adoptat in unanimitate, tat raportul comun al comi
bile,
prin vot secret, cn
underea puternică a bazei de Comparativ cu prevederile dezvoltarea sectoarelor de ba coperitâ de ministerul respec ţiile contractuale, să funcţio lor economico-financiară Legea privind unele măsuri siilor economico-financiară
tiv cu un export de o valoare
metal a tării, concomitent cu din planul cincinal pentru ză : energia electrică, indus neze ireproşabil. In acelaşi şi juridică la acest proiect şi juridică cu privire la cele
îmbunătăţirea structurii pro 1968, producţia industriei ali tria combustibilului, siderur cel puţin egală. timp, va trebui ca orice depă de lege, după care a înce de perfecţionare a condu două proiecte dc lege.
ducţiei de otel şi metale nefe mentare în anul viitor se va gia, construcţiile de maşini şi Studiile şi analizele efec şire de plan să se facă exclu put discuţia generală. cerii şi planificării econo In cursul după-amiezii,
industria chimică, s-au alocat
printr-o structură
caracteriza
roase In anul viitor vom rea îmbunătăţită şi mai bine core aproape trei pătrimi din volu tuate în cadrul acţiunii de or siv — subliniez exclusiv — pe In discuţiile pe marginea miei naţionale. au avut loc şedinţe ale co
liza peste 4,9 milioane tone lată cu tendinţele actuale ale mul total de investiţii desti ganizare ştiinţifică a producţiei seama reducerii consumurilor Proiectului de lege au luat Trecindu-se la punctul misiilor permanente ale
de o|el şi aproape 3,4 milioa consumului Pe baza unor re nat industriei, cu peste două şi a muncii au relevat faptul specifice, în limitele cantită cuvintul deputaţii: Cornel următor al ordinei de zi, to Marii Adunări Naţionale,
ne tone de laminate finite p.i- surse sporite de materii prime miliarde de lei mai mult decît că în majoritatea întreprinde ţilor de materii prime repar Mihulecea, adjunct al mi varăşul Maxim Berghianu, pentru cultură şi învăţă-
ne. Se prevede o creştere mai agricole şi a îmbunătăţirilor s-a realizat în acest an. rilor există rezerve importante tizate şi numai la produsele nistrului industriei con preşedintele Comitetului de mint ; sănătate, prevederi
puternică, cu 21 la sută, a pro organizatorice in activitatea în Constituind un puternic im finite care au desfacerea asi strucţiilor de maşini, E- Stat al Planificării, a pre şi asigurări sociale,* juri
Sporul cel mai însemnat de
ducţiei de oteluri aliate. Dez treprinderilor, proiectul de investiţii, faţă de prevederile bold pentru valorificarea aces gurată în ţară sau la export mii Oniga, directorul ge zentat expunerea la Proiec dice.
voltarea siderurgiei se bazea plan prevede realizarea de planului cincinal, şi anume 640 tor rezerve. planul pe 1968 Multitudinea problemelor le neral al Uzinelor de tul de lege pentru adopta Lucrările sesitinii conti
ză in cea maî mare parte pe producţii superioare celor din milioane de lei, se alocă Mi prevede ca productivitatea gate de mai buna gospodărire tractoare din Braşov, Bujor rea Planului de Stat al eco nuă.
intrarea în funcţiune a unor cincinal la lapte, unt, ulei co nisterului Industriei Construc muncii să crească in ritmuri a materiilor prime şi materia
obieot/ve importante, in prin mestibil, conserve de legume ţiilor de Maşini. De remarcat superioare celor înscrise în cin lelor reclamă o urmărire per
cipal Ja Combinatul de la Ga şi fructe sterilizate, peste şi că întregul volum de investiţii cinal. atît în industrie, cit şi în manentă şi eu maximum de
laţi. unde va începe să pro conserve de peşte, preparate pe anul viitor la acest jninis- construcţii şi transporturi. Pen operativitate a situaţiei stocu
ducă noua oţelărie. dotată cu şi conserve de carne, bere. cit ter marchează o creştere de tru atingerea obiectivelor pro din al eliminării imobilizărilor Reportul comisiilor ecoiwmko-fiiranciarâ
rilor. ca obiectiv de prim or
convertizoare cu insuflare de şi la alte poduse cerute pe pia peste 50 la sută comparativ cu puse este necesar ca — aşa
oxigen — prima instala-ţie de ţa internă şi la export anul 1967. Realizarea acestor cura s-a subliniat la Confe de fonduri şi mijloace. In
acest gen din tară. In continuare, vorbitorul a a- sarcini importante implică din rinţa Naţională a partidului — procesul de perfecţionare a
acţiunea de organizare ştiin
In metalurgia neferoasă e râtat că proiectul de plan a* partea ministerului măsuri ho- ţifică a producţiei şi a muncii sistemului informaţional econo şi juridică prezentat de deputatul
fortul principal este îndreptat cordă o atenţie deosebită pro tărite, deoarece influenţează în să mu fie limitată in timp, ci mic este neapărat necesar ea
către industria de aluminiu. O blemelor dezvoltării agricul mod decisiv livrarea în perioa să capele un caracter perma această cerinţă să-şi găsească
dată cu creşterea producţiei, turii, ramură de bază a econo dele următoare a utilajelor ne nent. sâ se generalizeze în o rezolvare corespunzătoare.
proiectul de plan prevede spo miei noastre. In anul 19G8 sta cesare investiţiilor din cele toate ramurile productive, şi să Dezvoltarea prevăzută a pro S L O I A M I L I T A R U
rirea gradului de prelucrarea tul continuă eforturile pentru lalte ramuri. se aplice măsurile cuprinse în ducţiei. scăderea cheltuielilor
maferii-lor prime şi ridicarea lărgirea şi modernizarea ba O problemă fundamentală, studiile deja elaborate. materiale şi creşterea eficien
eficientei economice în acest zei tehnico-materiale, de care puternic subliniată în Raportul Proiectul planului de stat ţei economice generale sînt o Comisiile economico-finan- Printre măsurile organizato nale în plină transformare,
sector industrial. Vor fi aloca depinde în cel mai înalt grad tovarăşului Nicolae Ceauşescu pe anul viitor ţine seama de glindite in mod sintetic în ciarâ şi juridică au dezbătut rice adoptate se înscriu : spo proiectul de lege prevede :
te importante fonduri pentru progresul intensiv şi multilate la Conferinţa Naţională a rezervele însemnate de redu sarcina planificată de sporire proiectul de lege privind li rirea rolului şi lărgirea auto perfecţionarea sistemului de
începerea construirii Uzinei de ral al producţiei agricole, ve partidului, o reprezintă con cere a cheltuielilor de pro a venitului naţional în anul nele măsuri de perfec nomiei întreprinderilor în rea aprovizionare şi desfacere in
prelucrare a aluminiului de la getale şi animale. Se prevede centrarea fondurilor de inves ducţie. evidenţiate îndeosebi viitor cu 8,6 la sută, ritm supe ţionare a conducerii şi plani lizarea sarcinilor de plan ; for vederea accelerării circulaţiei
Slatina, mai devreme decît ca în anul viilor agricultura să tiţii şi reducerea duratei de e- cu prilejul acţiunii de renta rior celui înscris în cincinal. ficării economiei naţionale în marea de mari unităţi econo mărfurilor ; aşezarea pe baze
prevederile cincinalului. fie dotată cu peste 8 700 trac xeenţie. In planul pe 1968, bilizare a întreprinderilor. Va Volumul proiectat al venitului şedinţa comună ţinută în zile mice reunind mai multe în mai corespunzătoare a relaţi
toare, 7.800 combine de ce naţional permite atît creşte
Referindu-se la sarcinile In reale. 2 900 semănători pre s-au luat măsuri in acest sens, lorificarea lor va contribui la rea eforturilor pentru acumu le de 14 şi 23 decembrie 1967. treprinderi, care vor funcţiona ilor dintre furnizori şi bene
dustriei constructoare de ma cum şi alte maşini agri redueîndu-se cu circa 100 nu sporirea beneficiilor cu circa lare, cît şi majorarea fondului Comisiile au constatat că pe baza principiului gestiunii ficiari şi a sistemului contrac
şini, vorbitorul a arătat că cole Începe fabricarea în mărul de şantiere noi. în con 2,8 miliarde de lei peste vo de consum cu cuca două mi proiectul de lege prezentat economice proprii şi vor asi tual ; aplicarea principiului
pe baza folosirii mai bune a ţară a primelor tractoare pen diţiile creşterii volumului total lumul stabilit in cincinal pen liarde de lei peste nivelul sta constituie nn important instru gura cooperarea economică şi gestiunii economice proprii in
capaoitâtilor existente şi prin tru mecanizarea legumicullu- de investiţii cu peste 10 la tru anul 1968. O atenţie deo bilit in cincinal, asigurindu-se ment juridic pentru traduce tehnică între ele şi cu alte or toate unităţile economice ; re
perfecţionarea organizării flu rii, viticulturii şi pomicultuni. sută faţă de anul precedent sebită solicită reducerea chel astfel resurse sporite pentru rea în viaţă a directivelor ganizaţii socialiste ; gruparea glementarea îmbunătăţită a re
xurilor tehnologice, în anul Cantităţile de îngrăşăminte Măsuri similare vor trebui lua tuielilor materiale, al căror ni ridicarea nivelului de trai. Congresului a) fX-lea al P C.R., şi reorganizarea uno,- între laţiilor financiare ale unităţi
1968 producţia în industria chimice ce vor fi livrate agri te de ministere, precum şi de vel este încă ridicat in multe Prin planul pe anul 1968 se potrivit cărora o condiţie prin prinderi, potrivit cerinţelor lor economice cu bugetul sta
dezvoltării economiei naţiona
întreprinderile şi instituţiile
construcţiilor de maşini va fi culturii vor fi cu 26 la sută subordonate lor. întreprinderi şi ramuri. In asigură fondurile necesare cipală pentru desâvîrşirea con le ; îmbunătăţirea structurii or lului. precum şi a finanţării si
creditării investiţiilor, produc
mai mare cu 2.9 miliarde de mal mari decît în acest an. acest scop se impune multipli continuării acţiunii de majo strucţiei socialiste este ridica ganizatorice şi a modului de ţiei şi circulaţiei mărfurilor ;
carea eforturilor pentru scăde
lei, decît s^a stabilit în planul fără a se atinge însă prevede De mare însemnătate pentru rare generală%a salariilor şi de rea pe o treaptă tot mai înal funcţionare a ministerelor şi întărirea controlului economic
cincinal, obtinindu-se o creş rile din cincinal pentru 1968. realizarea programului de in rea în continuare a normelor experimentare a sistemului de tă a întregii activităţi econo celorlalte organe ale adminis financiar şi reorganizarea sis
vestiţii este, după cum se ştie,
de consum la un nivel cît mai
tere de peste 13 la sută fată de Aceasta este o urmare a întâr asigurarea şantierelor cu pro apropiat de cel din ţările dez salarizare îmbunătăţit. Sala mice a ţârii traţiei de stat ; trecerea unor temului bancar.
realizările preliminate din zierilor în intrarea în func iecte la timp şi de calitate co voltate din punct de vedere e riul mediu urmează sâ ajungă Pe această linie, Conferinţa activităţi de export şi import
Rezultatele ce se vor obţine
1967. ţiune a unor capacităţi din in respunzătoare. Deşi în această conomic, valorificarea superi în anul viitor la 1.252 lei. Tot Naţională a Partidului Comu de la Ministerul Comerţului prin aplicarea pe cale de hotâ-
Ţinînd seama că în anii vii dustria chimică. Esle necesar privinţă situaţia s-a îmbunâtâ- oară a materiilor prime, înlă odată. se prevede micşorarea nist Român din 6-8 decembrie Exterior la alte ministere şi rîri ale Consiliului de Miniştri,
1967, folosind în mod creator
tori, ca urmare a eforturilor ca Ministerul Industriei Chi iil fală de trecut, există încă turarea risipei de materiale şi impozitului pe salarii şi re experienţa cîştigatâ in proce mari unităţi economice, pre a măsurilor de perfecţionare a
ce se vor face în domeniul in mice să ia toate măsurile pen un număr mare de obiec a cheltuielilor neproductive, fo ducerea unor preţuri cu «amă sul construcţiei socialiste şi în- cum şi la unele întreprinderi ; conducerii şi planificării eco
vestiţiilor, nevoile de maşini, tru a livra în mod rilmic can tive înscrise in plan, pentru losirea deplină a capacităţilor nuntul la bunuri de consum. temeindu-se pe concluziile unor organizarea in cadrul ministe nomiei naţionale prevăzute de
utilaje şi instalaţii vor spori, tităţile de îngrăşăminte desti rare documentaţia tehnică es de producţie. , In concordanţă cu creşterea studii efectuate cu participa relor. a celorlalte organe cen proiectul de lege vor constitui
este necesar ca Ministerul In nate agriculturii. te incompletă. Subliniind că o problemă producţiei agricole este posi rea a numeroşi specialişti, a trale ale administraţiei de stat, baza care va permite organului
dustriei Construcţiilor de Ma Proiectul de plan prevede Trebuie arătat că, deşi în economică centrală o consti bilă sporirea veniturilor reale stabilit principiile călăuzitoare în organizaţiile economice. în suprem al administraţiei de
şini, în colaborare cu ministe un volum de investiţii sporit acest an planul de investiţii tuie economisirea tuturor re ale ţărănimii, socotite pe o în vederea adoptării unor mă întreprinderile şi instituţiile de stat sâ prezinte proiectele de
rele beneficiare şi Comitetul faţă de cincinal pentru lucrări se realizează într-o proporţie surselor materiale vorbitorul a persoană, cu aproximativ 5,5 suri menite să îmbunătăţească stat potrivit specificului acti legi necesare continuei perfec
de Stat ol Planificării, să în de hidroamelioraţii, creînd ast mult superioară faţă de anii spus că în anul care vine eco ia sută. conducerea şi planificarea e vităţii lor, a unor forme co ţionări a conducerii economiei
tocmească un program supli fel condiţii ca la sfirşitul anu precedenţi, lotuşi nu se res nomia naţională urmează să Corespunzător veniturilor conomiei naţionale, astfel in lective de conducere şi de naţionale
mentar de dezvoltare a ca- lui viitor suprafaţa amenajată pectă integral termenele de facă serioase eforturi pentru a băneşti mai mari ale popu cit ele să corespundă cerinţe muncă Comisia economico-financia-
paoi taţilor, astfel incit să pentru irigare să ajungă la punere in funcţiune. Din tota sigurarea necesităţilor de me laţiei s-a proiectat ca vinză- lor organizării ştiinţifice a In scopul perfecţionării în râ şi Comisia juridică consi
se asigure în proporţie mai 600.000 hectare. lul de 590 obieclive produc tal. care sînt mai mari decît rile de mărfuri prin comerţul producţiei şi u muncii. continuare a activităţii de pla deră că prin măsurile pe care
marc, din producţia internă, Mijloacele sporite puse la tive prevăzute a fi date în ex prevederile din cincinal, ca ur socialist sâ crească cu aproxi Aplicarea acestor principii nificare. proiectul de lege pre le stabileşte, proiectul de lege
necesităţile economici şi să dispoziţia agriculturii, organi ploatare in ocesl an, nu se vor mare n creşterii producţiei şi mativ 6.6 miliarde lei fată de urmează sA se facă treptat, în- vede înlăturarea fenomenelor constituie un cadru juridic
sporească simţitor exportul. zarea tot mai bună a procese realiza un număr de circa 80 a volumului de investiţii, dar realizările din acest nn. adică tr-o perioadă determinată, ţi- de centralism excesiv, sporirea deosebit de important pentru
lor de producţie în întreprin capacităţi, reprezentînd o va şi a depăşirii însemnate a indi să reprezinte circa 84 miliarde rolului şi atribuţiilor întreprin înfăptuirea principiilor şi lini
In industria chimică, a că cilor de consum, mni ales in de lei. Ministerul Comerţului nîndu-se seama de sarcinile şi derilor şi organizaţiilor econo
rei producţie planificată se derile agricole de stat Şi coo loare a iondurilor fixe dc cir construcţii. In această situaţie Interior, cooperalia de consum, specificul fiecărui sector şi do mice adoptînd şi alte măsuri ilor directoare, stabilite de
situează cu puţin peste nive perativele agricole de produc ca 4 miliarde lei. Intîrzieri mai cu toată creşterea prevăzută sfaturile populare vor treimi să meniu de activitate. In cadrul care sâ asigure îmbinarea cît Conferinţa Naţională a Parti
lul prevăzut în planul cinci ţie fac posibilă obţinerea în însemnate sint la Ministerele a producţiei de metal, am fost se ocupe cu mai mult simt de acestei preocupări, proiectul de mai judicioasă a conducerii dului Comunist Român din 6-8
nal pentru anul 1968. se vor 1968 — în condiţii climatice Industriei Metalurgice. Indus obligaţi sâ prevedem sporirea răspundere de asigurarea rit lege stabileşte o serie de mă centralizate a economiei, cu decembrie 1967, care corespund
realiza sporuri suplimentare normale — a unei producţii triei Chimice. Industriei Ali importurilor dc laminate şi re micităţii în aprovizionare, de suri de largă perspectivă, din nevoilor do dezvoltare ale so
la cauciuc şi anvelope, produ globale cu 1,8 miliarde de lei mentare. Industriei Uşoare şi ducerea exportului de produse îmbunătăţirea repartiţiei teri tre care unele au ca obiect o - creşterea autonomiei economi cietăţii noastre, în actuala e-
se sodice, fibre şi fire sinte mai mare decît limita superi la Consiliul Superior al Agri siderurgice. Sînt. deci ar' toriale a produselor, de opera ganîzarea ştiinţifică a produc ce pe baza principiului gestiu tapâ De aceea. Comisia ccouo-
tice, lacuri şi coloranţi, me oară stabilită pentru acest an culturii. mente puternice, care pledează tivitatea redistribuirii lor în ţiei şi muncii, iar altele urmă nii economice proprii. mieo-fînanciară şi Comisia ju
dicamente etc. în planul cincinal. Atenţia Ministerele şi celelalte orga pentru trecerea mai hotărîlâ raport cu cerinţele pieţei, dc resc perfecţionarea activităţii Ca măsuri menite sâ asigure ridică propun Marii Adunări
principală se îndreaptă in con
Industria lemnului se dez tinuare spre producţia de ce ne centrale titulare de inves ia aplicarea măsurilor stabilile modul în care se realizează de planificare, organizare şi un cadru organizatoric polri
voltă, în continuare, a spus reale, care se prevede să a tiţii vor trebui să pregătească de plenara C C al P.C.K. d ‘ deservirea populaţiei. conducere a economiei naţio Naţionale sâ adopte proiectul
vorbitorul, în condiţiile folo jungă la circa 14,2 milioane to cit mai bine începerea lucră decembrie 1966. referitoare la Subliniind râ. în orînduirea nale. vit nevoilor economiei naţio de lege in forma prezentată.
sirii unor resurse practic con ne, faţă de 10.9 milioane tone rilor. să nu deschidă noi şan raicşororea consumului de me noastră, problema dezvoltării
stante de masă lemnoasă. So cit s-a realizai în medie in tiere pînă ni> s-nu creat con tal. la stabilirea unui regim acţiunilor socinl-culturate pre
luţiile preconizate pentru valo cincinalul precedent. diţiile necesare desfăşurării strict de cronomii pe toate zintă o preocupare de stal
rificarea superioară a masei în ril.m alert a activităţii, să treptele de producţie. Se pianul pe anul viilor sînt pre Reportul comisiilor economico-financiară
vorbitorul a arătat că şi în
lemnoase permit majorarea Pentru dezvoltarea produc prevede ca prin extinde
peste nivelele din planul cin ţiei dc legume si lichidarea de urmărească operativ mersul rea utilizării otelurilor aliate văzute noi şi importante fon
cinal a producţiei de mobilă, ficienţelor în satisfacerea ne lucrărilor pe fiecare şantier, şi a înlocuitorilor, aplicarea duri pentru extinderea bazei
de plăci aglomerate şi fibro- voilor de consum ale popu concentrînd forţele pentru da unor concepţii noi de proiec tehnico-materiale a învăt.'i- şi juridică asupra Proiectului de lege
lemnoase. In strînsă legătură laţiei, proiectul de plan pre tare. paralel cu intensificarea mînlnlui. culturii, artei şi>v ro
cu sporirea producţiei de mo vede ca. paralel cu o creştere rea în exploatare atît a obiec acţiunii de revizuire a pro:ec- tirii sănătăţii. Se vor construi
bilă se impune necesitatea de importantă a suprafeţelor la tivelor restante, cît şi a celor telor. să se reducă consumul circa I 100 săli de clasă şi se
a se îmbunătăţi calitatea şi di aceste culturi, să se constru care au termene în planul pe specdic de laminate în indus va extinde spaţiul destinat în- pentru planul economiei naţionale
iască peste 100 hectare de sere
versifica producţia, de a se si să se cultive. în cimpuri pro anul viitor tria construcţiilor de maşini cu vălămintului superior; va în
spori competitivitatea la ex tejate şi în solarii, o suprafaţă Proiectul de plan pe a 4,7 )a sută fală de realizările cepe construcţia unor edificii
port. de pesle 8 ori mai mare decll nul 1968, a spus vorbito preliminate pe anul 1967 culturale la Craiova şi Tirgu şi a Proiectului de lege cu privire
Pentru a asigura condiţii mai în 1967. De asemenea, sint pre rul, prevede creşterea ex Rezerve similare există şi în Mureş si vor continua in rilm
bune de realizare a investiţiilor conizate o serie de măsuri pen industria construcţiilor. Ele accelerat lucrările la Teatrul
şi a acoperi nevoile fondului tru sporirea producţiei de portului cu 9 la sută, iar n im pot şi trebuie să fie puse în National si la Centrul de tele
pieţii, în planul pe anul 19fi8 struguri care, în ultimul timp, portului cu 7 la sulă fa valoare. în primul rîpd prin viziune din Bucuroşii; vor fi la bugetul de stat pe anul 1968
sînt prevăzute creşteri însem nu s-a dezvoltat pe măsura e lă de preliminările pe anul îmbunătăţirea activităţii de puse în funcliiine noi spitale şi
nate Ja producţia de ciment, forturilor depuse şi a necesi în curs. stabilind ca ponderea proiectare. Subliniez acest fapt, policlinici si se va lărgi re
plăci de azbociment, cărămizi tăţilor. deoarece, cu toate indicaţiile ţeaua unităţilor pentru ocro
şi blocuri ceramice, materiale Proiectul de plan cuprinde principală a schimburilor precise ale Conducerii partidu tirea mamei şi copilului prezentat de deputatul ION CiSTOiOVEAAU
hidroizolatoare etc.. ceea ce fa sarcini de creştere faţă de noastre comerciale sâ revină lui, ministerele şi C.SC.A.S . In plan se prevede construi
ce ca in ansamblu producţia cincinal atît a efectivelor, cit in continuare ţârilor socialis au îndrumat insuficient insti rea din fondurile statului a Ambele proiecte de lege, a dicatori sînt superioare nivele ţie. comisiile permanente a
materialelor de construcţii să şi a producţiei animaliere. Pa te; totodată, se vor extinde re tutele de proiectare spre acest peste 57.000 de apartamente, arătat raportorul, au fost exa lor stabilite prin planul cinc1- preciază ca deosebit de impor
ralel cu atenţia ce se acordă obiectiv, iar controlul exerci dintre care cele mai multe in minate continuu de la deschi
fie cu 14 la sută mai mare faţă laţiile economice cu celelalte nal pentru aces; an Ritmuri tantă măsura prevăzută pen
dezvoltării sectorului zootehnic tat in acest domeniu nu se re localităţile în care se profi derea actualei sesiuni de că înalte se prevăd, in continua
de 1967. Cu toate acestea, Ia u în unităţile agricole socialiste, ţâri, indiferent de orînduirea flectă corespunzător în redu lează dezvoltări industriale im tre Comisia economieo-finan- re, în ramurile de bază ale in tru anul 1968 privind concen
trarea mijloacelor . materiaie
nele produse la care se fac se prevede sprijinirea in mai lor social-politieâ cerea consumurilor. portante Se asigură, de ase cîai ă. împreună cu Comisia ju dustriei, îndeosebi iii siderur şi a forţei dc muncă pe un
remarcate cereri mari — gea mare măsură a membrilor coo Structura exportului româ Măsuri importante vor tre menea. condiţii materiale pen ridică, precum şi de către alte gie, construcţii de maşini, chi număr mai rcslrins de lucrări,
tru electrificarea unui însem
muri trase, ţigle, carton asfal peratori şi a gospodăriilor in nesc se îmbunătăţeşte cores bui luate pentru a se asigura nat număr de sate. astfel ca la comisii permanente ale Marii mie, energie electrică In toa dindu-se prioritate lucrărilor
reducerea în medie cu 3,3 la
tat şi altele — nivelele de pro dividuale din zonele de munte. punzător schimbărilor survenite sută faţă de anul 1967 a con sfîrşitul anului 1968 să fie Adunări Naţionale. te aceste ramuri si in alte sch productive.
Comisia economico-financîa-
Pentru îndeplinirea în con
ducţie propuse sînt insuficien Dezvoltarea susţinută a in in economie, ceea ce se mate sumurilor specifice de com electrificate peste două treimi râ şi Comisia juridică conside ioare ale industriei, nivelele diţii bune a sarcinilor pe anul
pentru anul 1968 se situează
din satele ţării.
te. Tinind seama că nevoile e dustriei, agriculturii şî a celor rializează in creşterea expor bustibili şi carburanţi, valori ră că Proiectul planului de peste prevederile din planul 1968. Comisia economico-finan
conomiei naţionale în privinţa lalte ramuri ale economiei im tului de produse cu un grad su ficarea mai intensă a resurse TOVARĂŞI Şl TOVARĂŞE. stat al economiei naţionale şi cincinal ciară şi Comisia juridică reco
lor energetice secundare, în
materialelor de construcţii vor plică eforturi pentru extinde perior de prelucrare Plenara lăturarea pierderilor din cir Planul pe amil 1968 cuprinde Proiectul bugetului de stat pe Comisia economico-financia- mandă tuturor unităţilor, pre
întocmite în
anul 1968 sînt
creşte mult în anii următori, rea corespunzătoare a activită Comitetului Central al partidu cuitele tehnologice şi elimina sarcini importante, mobiliza concordanţă cu orientările, rit ră şi Comisia juridică constată cum şi organelor tutelare res
că Proiectul bugetului de stal
este necesar ca Ministerul In ţii de transport Volumul lui din 29 noiembrie — 1 de rea transporturilor neecono toare, în toate domeniile de murile şi proporţiile stabilite pe anul 1968 prevede mobili pectarea riguroasă a discipli
nei de plan şi financiare, ur
dustriei Construcţiilor să asi transporturilor de mărfuri va cembrie a.c., pornind de In mice. activitate. înfăptuirea lor im prin planul cincinal, ţin sea zarea resurselor financiare ne mărirea permanentă a înde
plică respectarea riguroasă a
gure creşterea capacităţilor de creşte anul viitor cu peste 11 constatarea că volumul impor După cum am mai arătat, prevederilor de către toate mi ma de necesităţile economiei cesare dezvoltării economiei plinirii sarcinilor, exercitare*
naţionale, pentru satisfaceit>a
producţie şi extinderea în Ia sută faţă de anul 1967. Se turilor prevăzut pentru 1968 politica în domeniul exploa nisterele şi de către fiecare în noastre socialiste ; ele au în cerinţelor social-culturale şi unui control continuu şi exi
vedere rezervele identificate
măsură însemnată a numărului va moderniza în continuare creşte simţitor fală de cincinal, tării masei lemnoase impune treprindere în parte, solicitînd ca urmare a acţiunilor desfă creşterea veniturilor reale ale gent asupra modului în care
se îndeplineşte planul, asupra
măsuri eficiente, operative şi
de sortimente. baza tehnieo-matei ialâ a tutu a atras aten|ia asupra necesi aplicarea de către toate mi suple, îndeosebi pentru o mai şurate în acest an în legătură populaţiei. în concordanţă cu modului de gospodărire a fon
O preocupare suslinulă a ror tipurilor de transporturi. tăţii intensificării exportului şi nisterele a unui complex tot bună organizare a producţiei cu organizarea ştiinţifică a proiectul de plan. durilor materiale şi băneşti
Comisia economico-financia
partidului si stalului cslc sa In vederea satisfacerii inte diminuării importului. Trebuie mai larg de măsuri pentru eco şi a muncii, aprovizionarea producţiei şi a muncii, renta ră şi Comisia juridică, precum şi luarea din timp a măsuri
bilizarea întreprinderilor şi a
tisfacerea în măsură tot mai grale şi operative a nevoilor e- remarcat că, deşi planul de ex nomisirea acestei importante ritmică, punerea in funcţiune produselor cu pierderi şi Comisia pentru agricultură lor necesare pentru îmbunătă
ţirea continuă a activităţii e
la termen a noilor capacităţi
mare a nevoilor ereseînde ale xislente pe acest tărîm, Minis port pe 1967 se depăşeşte în avuţii naţionale. Vor trebui ri de producţie, reducerea cheltu In cadrul lucrărilor de ela şi silvicultură, Comisia pentru conomice şî financiare.
populaţiei în ce priveşte bu terul Căilor Ferate va trebui ansamblu, unele ministere, cum guros urmărite destinaţia con ielilor materiale borare a planului îmbunătă sănătate, prevederi şi asigurări Comisia economico-financia
nurile de consum : planul pe să ia măsuri hotărîte pen sînt Ministerul Economiei Fo sumului, folosirea pe scară Practica elaborării actualului ţit şi a bugetului de sfat pe sociale, Comisia pentru cultură ră şi Comisia juridică propun
anul 1968. întreprinderile, ce
şi învâţâmînt şi Comisia ad
anul viitor prevede un volum tru îmbunătăţirea folosirii par restiere si Departamentul pen largă a înlocuitorilor, sporirea proiect de plan a scos din lelalte unităţi economice, su- ministrativă, în urma analizei adoptarea Proiectului planu
lui de stat al economiei naţio
sporit al producţiei (ală dc cel cului de material rulant, iar tru valorificarea legumelor si preocupării pentru gospodări nou în evidenţă eficacitatea punînd unei minuţioase analize făcute, apieciază in unanimita nale şi a Proiectului bugetu
muncii colective. Prin analize
stabilit prin cincinal. Pe linia împreună cu Ministerul Trans fructelor, nu-şi realizează in rea resurselor şi eliminarea ri repezite, efectuate in strînsă potenţialul tehnic şi economic te că sarcinile prevăzute pen lui de stat pe anul 1968. pre
acţiunilor întreprinse de con porturilor Auto, Navale şi Ae tegral sarcinile, iar la Minis sipei. In proiectul de plan pe conlucrare cu conducerile mi din fiecare unitate, urmărind tru anul 1968 în piuiectele pla cum şi a proiectelor de legi
valorificarea la maximum a
ducere In vederea dezvoltării riene — pentru sincronizarea terul Industrie» Chimice livră anul 1968 s-au prevăzut redu nisterelor, prin confruntări de rezervelor existente, au pro nului şl bugetului de stat sînt peotru adoptarea acestora in
pe deplin realizabile. Totodată,
pâren, bazate pe date tehnico-
mai accentuate a industriei utilizării tuturor mijloacelor rile pentru export se situează ceri importanle ale consumuri economice. s-au găsit soluţii pus sarcini sporite de produc comisiile permanente conside redactarea care a fost prezen
tată Marii Adunări Naţionale.
uşoare, s-ou alocat suplimen de transport din economie. şi anul viilor sub prevederile lor de materiale lemnoase in fructuoase de rezolvare a tu ţie, de majorare a acumulă ră necesar ca ministerele, în Comisiile propun, de aseme
tar însemnate fonduri de in Ca si in anii prece planului cincinal Acest fapt construcţii şi transporturi, în turor problemelor dificile pe rilor. de creştere a eficienţei treprinderile şi unităţile buge nea, aprobarea execuţiei pla
economice. La elaborarea aces
vestiţii. In industria uşoară pro denţi, a spus vorbitorul, ilustrează importanta luării u industria minieră, precum şi în care le-a pus planul pe anul tor propuneri ş\-a adus con tare, toate unităţile d:în econo nului de stat «ni economiei na
mie, sâ îa măsuri
viitor.
imediate
ducţia proiectată pe anul viitor in structura fondului de nor măsuri energice de către industria mobilei Chezăşia înfăptuirii planului tribuţia un mare număr de ca pentru îndeplinirea ritmică a ţionale pe anul !966 şi adop
tarea contului general de în
este cu 2.3 miliarde de leî mai acumulare ponderea princi- . toate ministerele si între Economisirea riguroasă şi o reprezintă oamenii muncii, dre de specialişti din între planului in toate compartimen cheiere a exerciţiului bugetar
mare decît nivelul stabilit pen pală revine investiţiilor. Vo prinderile în scopul reali gospodărirea raţională a ma care prin activitatea lor crea prinderi, ministere şi organe tele sale. încă din primele 2ile pe anul 1966.
centrale. Comisiile permanente
tru anul 1968 prin planul cin lumul de investiţii centrali zării exemplare a obligaţiilor terialelor solicită şi alte mă toare. animată de nobilele ţe ale Mari.i Adunări Naţionale ale anului. Proiectele de legi privind
luri stabilite de partid, işi pun
Comisia economico-financia
cinal, urmînd a se obţine im zate din fondurile statului este de export şi al suplimentării suri. Cotele de materiale re întreaga energie, talentul şi constată că proiectele supuse ră şi Comisia juridică consi planu) şi bugetul de stat pe
portante cantităţi suplimentare de 58 miliarde de lei. cu circa livrărilor paralel cu reduce partizate ministerelor sint strict cunoştinţele în slujba înfăp astăzi spre adoptare Marii deră că una din problemele anul 1968 sînt avizate favora
bil de Comisia economieo-fi-
de ţesături, tricotaje, confecţii 5,6 miliarde de lei mai mult rea importului, prin utilizarea corelate cu sarcinile ce le re tuirii insul leii t on i In i program de Adunări Naţionale sînt rodul majore ale planului pe 1968 r.anciară. de Comisia juridică
şi încălţăminte. Nivelul canti decît realizările preliminate pe materiilor prime şi materiale vin în condiţiile menţinerii sto construcţie economică şi so muncii colective la toate nive o constituie realizarea progra şi de către celelalte comisii
cială. de care depinde ridica
lele, de la întreprinderi pînă
tativ şi calitativ al producţiei 1967 şî depăşeşte cu 1.9 miliar lor indigene, fabricarea in curilor. în general, la nivelul rea patriei noastre pe culmi la organele centrale. mului de investiţii. In vederea permanente sus-amîntite. în
punerii în funcţiune în termen
industriei uşoare va permite de de lei prevederile pe ţară a pieselor de schimb şi a stabilit în planul cincinal Prin mai înalte de progres şi bu Prevederile planului dc stat şl la parametrii proiectaţi a unanimitate. în redactarea care
a fost prezentată tovarăşilor
satisfacerea in mai mare măsu anul 1968 din planul cincinal. aparaturii de măsură şi control, urmare, pentru a preintimpina năstare. pe anul 1968 la principalii in fiecărei capacităţi de produc deputaţi.
/