Page 97 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 97
(Urmare din pag. 1) terea eficienţei mijloacelor cir crească preocuparea pentru
culante, în accelerarea vitezei reducerea consumurilor de
lor de rotaţie. Cu toate aces materiale, accelerarea desface
tea, la o serie de întreprinderi rii produselor, prevenirea iro
s-au acumulat stocuri supra- sirii sub orice formă a valori
Proiectul bugetului de normabive, ceea ce a dus la lor materiale, gospodărirea ju
imobilizări- de fonduri. Se im
dicioasă a mijloacelor puse la
pune luarea de măsur i hotărâ dispoziţia întreprinderilor şl
te pentru readucerea stocuri organizaţiilor economice fiind
pe anul 1968 economic. Totodată, trebuie să o cerinţă de bază a gestiunii e
lor peste necesar in circuitul
conomice proprii.
Continuarea neabătută a In tului pe anul 1968 prevede la Conferinţa Naţională a Parti controlul producţiei şi circula mice, precum şi la unele între ţirii relaţiilor dintre furnizori
dustrializării, dezvoltarea a venituri 140,0 miliarde de lei, ţiei mărfurilor pentru îndepli prinderi : şi beneficiari şi a sistemului
griculturii, modernizarea tu ior la cheltuieli 139,0 miliarde Finanţarea agriculturii dului Comunist Român din 6-8 nirea cu o mai mare mobilita e) ministerele, celelalte orga contractual.
decembrie 1967, ţinînd seama
turor ramurilor economice, ri de Jei, ou un spor de 12,3 mi de cerinţele obiective ale dez te a sarcinilor ce le revin din ne centrale ale administraţiei ART. 4. — In vederea creş
dicarea bunăstării poporului liarde de lei faţă de realiză voltării societăţii noastre, a a planul de stat ; întreprinderile de stat, organizaţiile economi terii eficienţei economice in
necesită în fiecare an, cu pri rile preliminate ale bugetului Statul nostru acordă an de ţirea calităţii şi structurii fu doptat principiile privind per vor putea fi grupate sau reor ce, întreprinderile şi instituţi folosirea resurselor materiale
lejul alcătuirii planului de pe anul în curs Excedentul an fonduri tot mal mari pen rajelor, pentru ridicarea în fecţionarea conducerii şi pla ganizate. potrivit cerinţelor ile dc stat vor funcţiona pe şi băneşti, se vor lua măsuri
dezvoltare a economiei şi a bugetar planificat pe anul tru dezvoltarea bazei telinice- continuare a nivelului asisten nificării economiei. Conside dezvoltării economiei naţiona baza principiului conducerii şi pentru introducerea gestiunii
bugetului de stat, cumpănirea 1968 este de.l miliard de lei. materiale o agriculturii — una ţei sanitar-veterinare şi folosi rând câ aplicarea acestor prin le ; muncii colective ; se vor orga economice proprii în toate uni
atentă a necesităţilor şi posi Creşterea volumului buge din ramurile de cea mai mare rea deplină a capacităţilor de cipii. de o deosebită importan niza — potrivit specificului ac tăţile economice, perfecţiona
bilităţilor economiei noastre. tului' pe anul 1968 reflectă sar importanţă ale economiei na producţie construite. ţă pentru dezvoltarea economi b) se vor înfiinţa mari uni tivităţii lor — forme colective rea relaţiilor financiare ale u
Această cerinţă a fost ţi ţionale — care este chemată ci naţionale, necesită adopta tăţi economice, cu personali de conducere si de muncă, care nităţilor economice privind bu
nută în seamă şi la întocmirea cinile sporite prevăzute în pla sâ asigure satisfacerea nevoi Staţiunile de maşini şi trac rea unor dispoziţii legale care tate juridică, funcţionînd pe să asigure îmbinarea judicioasă getul statului, precum şi a fi
pioicclului de buget pe anul nul de stat privind dezvolta toare trebuie să urgenteze lua sâ permită aplicarea treptată, baza principiului gestiunii e- a muncii colective cu stimula nanţării şi creditării investiţi
lor crescînde de produse a- rea de măsuri pentru folosirea conoinice proprii, care vor re
viitor, care s-a efectuat în rea economiei, ştiinţei şl cul groalimentore ale industriei, mai bună a utilajelor, reduce într-o perioadă determinată, a uni mai multe întreprinderi şi rea iniţiativei şi cu răspunde ilor. a producţiei şi circulaţiei
mărfurilor, întărirea controlu
concordanţă cu indicatorii pla turii, ridicarea standardului de populaţiei şi ale exportului. rea cheltuielilor de producţie, măsurilor corespunzătoare, po vor asigura cooperarea econo rea personală. de lui eeonomic-financîar şl îmbu
ART. 2. — Activitatea
trivit specificului diferitelor
nului de stat. Proiectul buge viaţă al populaţiei. In anul 1968 se va cheltui executarea unui volum sporit sectoare de activitate, mică şi tehnică intre ele. pre planificare se va perfecţiona în nătăţirea organizării sistemu
de la buqet si din resursele pro şi diversificat de lucrări Se cum şi cu alte organizaţii so continuare prin înlăturarea fe lui bancar.
prii ale unităţilor agricole de vor crea astfel condiţiile nece Marea Adunare Na cialiste ; nomenelor de centralism exce ART. 5. — Prin hotârîri ale
stat şi cooperatiste pentru in sare pentru trecerea treptată a ţională a Republicii So c) se va îmbunătăţi structu siv. sporirea rolului şî atribu Consiliului de Miniştri se va
acestor unităţi pe principiile
Veniturile bugetului de stat vestiţii şi producţie suma de gestiunii economice proprii. cialiste România adoptă ra organizatorică, determina ţiilor întreprinderilor şi orga organiza aplicarea treptată a
măsurilor corespunzătoare pre
nizaţiilor economice, precum şi
16,6 miliarele de lei.
rea atribuţiilor si modul
de
Pentru ca sumele importan Şi in anul care urmează sfa prezenta lege : funcţionare a ministerelor şi prin alte măsuri, care să asi vederilor legii dc faţă, urmă
te puse la dispoziţia agricul tul va continua sâ sprijine celorlalte organe centrale ale gure, în cadrul planului unic. rindu-se înfăptuirea obiective
Corespunzător conţinutului nomie si ritmul reproducţiei turii sâ dea rezultatele scon cooperativele agricole de pro ART. 1. — In vederea apli administraţiei de stat, în sco îmbinarea mai judicioasă a lor stabilite prin Directivele a
şi structurii economiei noas socialiste lărgite. tate. este necesară îmbunătă ducţie pe diferite căi, inclusiv cării principiilor privind per pul asigurării unei conduceri conducerii centralizate a eco doptate de Conferinţa Naţio
tre naţionale, veniturile buge Cu toată însemnătatea aces- 1 ţirea în continuare a activită prin credite bancare, finanţa fecţionarea conducerii Şi pla mai eficiente a ramurilor şi nomiei, în ansamblul ei, cu nală a Partidului' Comunist
tului de stat provin in măsu tui principiu pentru dezvolta ţii de producţie, îndeosebi în rea de la buget a acţiunilor a- nificării economiei naţionale, domeniilor de activitate ; creşterea autonomiei întreprin Român din 6-R decembrie 1967,
ră covirşitoaie de la între rea economiei, aplicarea lui în sectorul creşterii animalelor, grozooveterinare etc. La rindul se stabilesc următoarele mă d) în vederea îmbunătăţirii derilor şi organizaţiilor econo iar pe baza rezultatelor obţi
prinderile şi organizaţiile so anii trecuţi nu s-a făcut în unde realizările obţinute au lor, unităţile agricole coopera suri : comerţului exterior, unele ac mice. nute, Consiliul de Miniştri va
cialiste, oglindind în expre mod consecvent, rentabilita fost sub nivelul posibilităţilor. tiste vor trebui să-şî sporească tivităţi de export şi import vor ART. 3, — Sistemul de apro prezenta Marii Adunări Naţio
sie valorică o parte însemna tea urmărindu-se mai mult pe In sectorul agricol de stat producţia vegetală şi animală, a) se vor asigura întreprin fi trecute rie la Ministerul Co vizionare tehnico-materială şi nale, eşalonat pînâ la 31 de
proiectele de
cembrie 1969,
de desfacere va fi perfecţionat
tă din rezultatele muncii lu ansamblul unei ramuri sau se impun eforturi sporite pen sâ folosească marile rezerve derilor condiţii de a acţiona merţului Exterior la alte mi în vederea accelerării circula legi necesare pentru perfecţio
crătorilor din industrie, agri- subramuri economice şi mai tru micşorarea cheltuielilor de- care există în ce priveşte uti operativ şi eficient în condu nistere sau organe economice ţiei produselor, materiilor pri narea conducerii şi planificării
cullurâ, transporturi şi din puţin la nivel de întreprinde lizarea terenurilor şi a forţei cerea, organizarea ştiinţifică a me şi materialelor, îmbunătă economiei naţionale.
celelalte ramuri. Astfel, in a re şi de produs. Din această producţie, pentru îmbunătă de muncă. producţiei şi a muncii şi în centrale şi mari unităţi econo
nul 1068, suma totală a înca cauză, unele întreprinderi, ca
sărilor pe care le va realiza re ar fi putut avea rezultate
bugetul de stat de la unităţile economico-financiare mult mal
socialiste se va ridica la 132,0 bune, nu au folosit toate po Creşterea nivelului de trai
miliarde de lei In acelaşi sibilităţile de care dispuneau,
timp, ponderea impozitelor şi obţinând beneficii reduse sau Cuvântul deputatului
taxelor de la populaţie repre înregistrând pierderi, ceea cea
zintă 5,7 la sută din venituri avut urmări negative asupra In centrul atenţiei conduce datoria să folosească nnloace-
le bugetului. gradului de eficienţă a econo rii partidului şi sfatului nostru le materiale şl băneşti ou gri
In etapa actuală, ridicarea miei naţionale. stă în mod permanent creşte ja unor buni gospodari, sâ a
eficienţei economice în toate Analizele care s-au efectuat rea nivelului de trai material plice un regim sever de eco Bujor Roşea
ramurile şi întreprinderile au demonstrat că pierderile şi cultural al poporului. Pe nomii, astfel incit acţiunile
constituie o sarcină centrală. înregistrate la unele întreprin lingă alte măsuri, în acest scop planificate în acest sector sâ
In raportul prezentat la Con deri se datoresc în mare mă s-a hotărît aplicarea. în cursul poată fi realizate cu fonduri
ferinţa Naţională a Partidu sură preocupării insuficiente anilor 1968 — 1969, a unei noi cit mai reduse. Măsurile cuprinse în Proiec festă pe plan mondial în do Proiectul de lege privind ciulul precum şi a sărurilor a
lui Comunist Român din 6-8 pentru perfecţionarea organi majorări a salariilor, de care O atenţie deosebită se va a tul de lege privind pertecţio- meniul respectiv, In acest sens, perfecţionarea planificării şi norganice derivate din acestea,
decembrie 1967, tovarăşul zării producţiei şi muncii şi vor beneficia in mod eşalonat corda în continuare construc narca conducerii şi planificării de o mare Importantă este conducerii economiei, supus constituind astfel nucleul chi
Nicolae Ccauşescu a spus : îndeosebi folosirii incomplete a toate categoriile dc salariaţi. ţiei de locuinţe, pentru care se economiei naţionale supus spre coordonarea lucrărilor de cer dezbaterii Marii Adunări Na miei anorganice de bază.
„Este un Imperativ esenţial al unor capacităţi de producţie, In condiţiile sporirii venitu vor cheltui în anul 1968 din examinare şi aprobare Marii cetare, proiectare şi pregătire ţionale, prevede aplicarea trep In continuare vorbitorul s-a
mersului nostru înainte ca toa depăşirii consumurilor specifi rilor băneşti ale populaţiei va fondurile statului 3,4 miliarde Adunări Naţionale corespund tehnică a asimilării produselor tată şi in mod succesiv a hotă referit la activitatea de în
te eforturile materiale şi fi ce la materii prime şl mate creşte şi volumul desfacerilor de lei. Totodată, cetăţenii vor schimbărilor calitative şi can de mare complexitate, la a că rârilor Conferinţei Naţionale a treţinere, revizii şi reparaţii
nanciare ale economiei să se riale, precum şi neatingerii de mănfuri, care în 1968 va fi sprijiniţi în construirea de titative petrecute în 'anii con ror realizare colaborenz.a un Partidului Comunist Român ale instalaţiilor, propunînd ca
îndrepte spre acţiunile cu cea parametrilor proieotaţi la une fi cu 8 la sută maî mare decît locuinţe personale, prin credi strucţiei socialiste în economia număr mare de uzine. Aceasta dă posibilitate sâ se la viitoarea organizare a cen
mai înaltă eficienţă economică, le obiective. Măsurile luate în în anul precedent. Aceasta im te avantajoase, atribuiri de te tării noastre, precum $i sarci Trin preluarea de către cen studieze profund şi multilate tralelor industriale sâ se aibă
caic sâ corespundă unor ne urma acestor analize au dat pune asigurarea sortimentelor renuri, scutiri de Impozit etc. nilor noi care se pun în pre tralele industriale a unora din ral particularităţile şi proble în vedere întărirea acestui
voi reale ale societăţii, să con rezultate bune reducindu-se şi calităţii mărfurilor cerute Ca urmare a creşterii veni zent. Ele sînt de natură să atribuţiile ministerelor, se cre mele specifice fiecărui dome compartiment mecanic, prin
tribuie la creşterea continuă numărul întreprinderilor şi al de populaţie, îmbunătăţirea re turilor populaţiei, a continuat creeze un climat favorabil pen ează condiţii pentru desfăşura niu dc activitate. De aceea mă concentrarea foiţelor ateliere
a acumulărilor socialiste". produselor cu pierderi. partizării teritoriale a fondu să se dezvolte acţiunea' de e tru punerea în valoare a ca rea pe o treaptă superioară a declar dc la început de acord lor existente în uzine, specia
întreaga noastră experienţă Este necesar să urmărim mai lui de mărfuri, extinderea for conomisire prin C.E.C., soldul pacităţii creatoare, ştiinţifice, activităţii do conducere ‘a ra cu prevederile proiectului de lizarea lor care sâ preia, după
demonstrează că ritmul rapid departe, la fiecare unitate eco melor modeme de deservire. general al economiilor fiind, tehnice şi organizatorice, n po murii. Intr-adevăr, experienţa lege pe care il voi vota cu toa un grafic centralizat şi bine co
a) dezvoltării economice, al nomică, reducerea cheltuieli La ridicarea nivelului de la sfârşitul anului 1967, cu pes tenţialului existent, în scopul ultimilor anî a dovedit că mi tă încrederea. ordonat, activitatea de întreţi
creşterii avuţiei naţionale sl ol lor de producţie şi creşterea a- trai al populaţiei contribuie, în te 25 la sută mai ridicat decît creşterii eficienţei economice in nisterul în forma actuală, cu In perioada care urmează. în nere a tuturor unităţilor dîn
sporirii venitului naţional nu cumu'lârllor băneşti, îmbunătă măsură însemnată, şi acţiuni la finele anului precedent. fiecare întreprindere şî sporirii tot aparatul mărit de care dis faţa ministerelor şi organelor subordinea centralei. De ase
se pot asigura decît printr-o ţirea raportului dintre totalul le social-culturale finanţate de Realizările obţinute pînă în productivităţii muncii la nive pune. nu este în măsură să a- centrale stau importante sar menea, consider, a spus el, că
rentabilitate înaltă a produc acestor acumulări şi fondurile la buget. Suma totală prevă • prezent, precum şi noile mă lul ţărilor cu Industrie dezvol sîgure în totalitate conducerea cini privind înfiinţarea unor ar trebui ca în cadrul acestor
ţiei materiale. de producţie folosite, raport zută în proiectul de buget .pen suri adoptate arată încă o dată tată. coordonată a producţiei, astfel mari unităţi economice, care nuclee de reparaţii sâ se abor
In această privinţă, o deo care arată în mod sintetic efi tru acest scop se repartizează că dezvoltarea producţiei, pro Acţiunea amplă de analiză a incit să determine îndeplini sâ funcţioneze pe principiul deze în mod deosebit şi proble
sebită importanţă are mărimea cienţa activităţii desfăşurate. pe destinaţii principale, ast gresul rapid al economici, pen problemelor organizării ştiinţi rea sistematică de către între gestiunii economice proprii, ma asimilării pieselor de
rentabilităţii pe fiecare între Creşterea acestei eficiente tre fel : 8.0 miliarde de lei pen tru care se concentrează efor fice a producţiei şî a muncii. prinderi, la termenele stabilite, reunind mai multe întreprin schimb specifice, care, în mare
prindere şi pe fiecare produs, buie să devină o cauză al tu tru învăţâmint, 5.9 miliarde turile materiale şi de muncă Iniţiată de partid, a îmbrăcat a tuturor obligaţiilor care le deri şi care să ducă la o co parte, se aduc în prezent din
întrucît de ea depind. în ulti turor cadrelor de conducere şi pentru ocrotita sănătăţii, 2.0 ale ţării, nu constituie scopuri un caracter de masă în'*între revin. operare economică şi tehnică import cu eforturi valutare în
mă instanţă, nivelul rentabili a fiecărui lucrător din între miliarde pentru dezvoltarea in sine, ci premise pentru îm prinderile industriei construc Subliniind sarcinile ce revin cit mai eficientă. In ramura semnate. Dc aceea esle necesar
tăţii pe. întreaga noastră eco prinderile noa9tre. ştiinţei şi 13,6 miliarde de lei bunătăţirea sistematică şi mul ţiilor dc maşini şi n dus la des ministerului în noua formă dc industriei chimice. în care s-nu ca pentru aceasta să se ia mă
pentru pensii, ajutorul de stat coperirea si valorificarea de organizare, vorbitorul a spus: creat mari platforme cu profil suri de profilare a unor atelie
pentru copii şî alte cheltuieli tilaterală a vieţii poporului, noi rezerve Interne, ceea ce a „Pentru îndeplinirea sarcinilor0 integrat in scopul valorificării re uzinale existente.
Tot cu privire la organizarea
de asigurări sociale. obiectiv final al întregii po dat posibilitatea obţinerii unei sale, ministerul va trebui să superioare a materiilor prime, viitoarelor centrale industriale
(M u te şte bugetului de stat domeniul social-cultural au litici a partidului şi guvernu producţii suplimentare, care se dispună de un aparat Încadrat există o strânsă interdependen care vor avea în subordine
Factorii de răspundere din
tă tehnologică între unităţile
lui.
prelimlnă pentru amil 1967 ta
cu spochlisll de înaltă califi
aproape un rallhrd şi jumătate care. capabil să studieze solu de producţie De asemenea, se compartimentele de proiectare
şi care vor putea colabora cu
cunoaşte caracterul
dispersat
de leî, paralel cu ridicarea efi ţiile optime şl să elaboreze institutele de cercetări organi
Partea cea mai importantă, rea. încasările din lichidarea cientei generale a activităţii e- măsurile de care depinde dez în ce priveşte amplasarea teri zate Ia nivel central, cred că
respectiv 67.6 la sută din tota fondurilor fixe şi .altele —, se conomîce. voltarea armonioasă sî eficien torială a acestor unităţi. Avînd este necesar să se creeze aces
lul cheltuielilor prevăzute în asigură finanţarea integrală a Bugetele organelor locale După ce s-a referii la rezul tă a ramurii, corespunzător in vedere toate acestea, consi tora posibilitatea realizării li
der că ar fi potrivit ca la or
proiectul bugetului de stat pe investiţiilor prevăzute în pla tatele obţinute de cele II în cerinţelor economiei". ganizarea centralelor industri nei platforme proprii de încer
anul 1968, o reprezintă cheltu nul de stat. treprinderi din cadrul minis Apreciez că forma nouă de ale in această ramură a econo cări industriale în faz.â de pi
ielile pentru finanţarea econo Alături de cheltuielile pen alo puterii ie stat terului care experimentează conducere colectivă din uzine, miei criteriul principal de con lot, în vederea creării condiţi
miei naţionale, care totalizea tru finanţarea economiei na măsurile privind perfecţionarea centrale industriale şi minis stituire a lor să fie ccl pe pro ilor necesare unor temeinice
ză 94,0 miliarde de lei. In ţionale, un loc important în conducerii şi planificării activi tere. a spus în continuare vor fil tehnologic. In acest? mod, verificări experimentale a re
comparaţie cu realizările pre proiectul de buget îl ocupă tăţii dc producţie, vorbitorul a bitorul, va asigura participa viitoarele centrale ale industri zultatelor din cercetare, acee-
liminate pe anul 1967, aceste a cheltuielile destinate finanţă Bugetele sfaturilor populare aplicare sînt în curs de ela spus: rea oamenilor muncii la luarea ei chimice vor avea posibilita lerînd astfel introducerea lor
cheltuieli vor creşte în anul rii acţiunilor social-culturale, pe anul 1968 însumează 19,6 borare importante măsuri, vor Noivi structură organizato celor mal Importante măsuri tea sâ analizeze şi să aplice în cn eficienţă sigură şi mai rapi
viitor cu 8,9 miliarde de lei. prevăzute cu suma de 30,6 mi miliarde de lei. Din totalul duce la îmbunătăţirea siste rică prevăzută tn Proiectul de în problemele conducerii pro condiţii mult mai bune, măsu dă jn procesul dc producţie la
In afară de alocaţiile de la liarde de lei, adică cu o creş veniturilor, 7,7 miliarde de lei, mului de finanţare a între lege este de natură să creeze ducţiei, ceea ce reprezintă ga rile dc organizare ştiinţifică n scară industrială. Totodată, a
buget, economia naţională va tere de 2,7 miliarde de Iei faţă adică 39,3 la sută, sînt venituri prinderilor. la creşterea rolu un cadru adecvat schimbărilor ranţia adoptării celor mai a producţiei şi circulaţiei bunu ceasta ar crea condiţii favora
utiliza credite bancare, al că de anul 1967. proprii ale sfaturilor populare, lui beneficiului, creditului şi calitative care trebuie să in decvate hotărîri, a înlăturării rilor materiale, sâ urmărească bile pentru atingerea parame
ror sold Ia finele anului 1968 Desfăşurînd o activitate con iar restul se acoperă de la bufe dobinzilor in activitatea eco tervină în activitatea de con subiectivismului si -nbitrariu- şi să asigure un înalt nivel ca trilor proiectaţi. într-un timp
va fi de 59,2 miliarde de lei. tinuă pentru micşorarea încor tul republican. In cadrul veni nomică. la sporirea răspunde ducere a industriei. lui. Aceasta va permite si re litativ al desfăşurării fazelor cît maî scurt, deoarece ar le
Fondurile însemnate îndru dării internaţionale, pentru turilor proprii, partea cea mai rii in mînuirea fondurilor pro Prevederile referitoare la partizarea mai judicioasă a procesului de producţie, să fo ga in mai mare măsură munca
mate spre finanţarea economi lărgirea schimburilor economi însemnată o formează vărsâ- prii şi împrumutate, la întări înfiinţarea unor mari unilăli sarcinilor pe membrii colecti losească cu mai marc randa cercetătorului şi proiectantului
ei naţionale constituie o do ce şi culturale dintre popoare mintele din beneficiile între rea gestiunii economice." Func economice, care vor reuni mai velor de conducere. ment gândirea şi cunoştinţele dc nevoile producţiei, care ar
vadă în plus a preocupării şi pentru consolidarea păoii — prinderilor si organizaţiilor e- ţiile finanţelor şi creditului multe întreprinderi funcţionînd Principala datorie care rie- specialiştilor şi cadrelor de putea astfel răspunde de solu
constante a partidului şi gu activitate care i-a asigurat un conomîce locale, care totali vor fi mai bine utilizate, or pe baza gestiunii economice ' curge pentru mine. ca deputat, înaltă calificare de care dispun ţiile din proiect de la faza de
vernului pentru creşterea po prestigiu binemeritat pe arena zează 3.8 miliarde de lei. ganizarea sistemului bancar proprii, vor cre'-j condiţiile fa ca si pentru toate < cadrele de Referindu-mă Ia sectorul dc studiu pînă la realizarea tutu
tenţialului economic al ţârii. mondială —, România acordă Ca şi în cazul întreprinderi va fi perfecţionată. vorabile pentru realizarea unui conducere din minister, din chimie anorganică, in care înn ror indicatorilor.
Alocaţiile destinate economi totodată atenţia cuvenită întă lor republicane, se impune în Ca organ central de coordo salt calitativ în domeniile coo întreprinderi şi institute, este desfăşor activitatea, aş vrea să Imî exprim încă o dată con
ei naţionale vor fi îndreptate ririi capacităţii sale de apăra continuare luarea de măsuri nare şi orientare unitară a perării economice sl tehnice în de a acţiona cu spirit dc răs arăt că dm analizele efectuate vingerea. a spus vorbitorul în
in primul rînd spic realizarea re. In proiectul de buget pe pentru îmbunătăţirea activi controlului financiar pe toa tre întreprinderi, comercializă pundere pentru mobilizarea în pînă aeuin cu privire la posi încheiere, că măsurile privind
investiţiilor, în acest scop fiind anul 1968, pentru cheltuielile tăţii întreprinderilor locale, te treptele economiei. Ministe rii produselor, cercetării ştiin tregii capacităţi a colectivelor, bilităţile dc constituire a unei perfecţionarea conducerii şi
prevăzute în proiectul de bu de apărare s-a prevăzut suma diversificarea şi creşterea cali rul Finanţelor va lua măsuri ţifice*. dezvoltării capacităţilor pentru imprimarea unui climat centrale industriale care să în planificării economiei naţiona
get 38.1 miliarde Hc lei. Adău de 5,2 miliarde de lei. repre- tativă a mărfurilor fabricate pentru perfecţionarea organi de producţie şi oerfectionarea de înaltă disciplină $t totodată trunească toate principiile ce le vor asigura condiţii optime
gind şi resursele proprii ale zcntînd 3,7 la sută din totalul şi a serviciilor prestate, asiqu- zării aparatului de control sî continuă a profilării uzinelor. dc iniţiativă şi muncă crea stan la baza noilor forme dc pentru realizarea prevederii
întreprinderilor — amortiza cheltuielilor bugetare. rarea unei rentabilităţi spori realizarea unei eficiente cît Experienţa mondială n Indus toare, în vederea traducerii tn organizare a reieşit că profilul Directivelor Congresului al
te prin identificarea şi folo mai mari în activitatea aces triei constructoare de maşini a viată a prevederilor Proiectu dc producţie al acesteia ar pu IX-Ica al partidului nostru şi
tea cuprinde fabricaţia sodci
sirea tuturor rezervelor exis tuia. dovedit că — în condiţiile re lui de lege supus aprobării calcinate, a sodei causticc'elec- vor duce la îmbunătăţirea re
tente, In conformitate cu prevede voluţiei tehnice contemporane proiect cu caic sînt de acord troliticc şi prin caustîficare. laţiilor social-economice cores
Finanţarea industrie! miliarde de lei. adică 38.0 la rile legii, vă supun spre adop — formarea unor unitâti mari ?î pe care îl voi voia cu căl marile uzine producătoare de strucţie socialistă în ţara noas
punzător actualei etape de con
Din totalul cheltuielilor, 7.4
industriale, capabile să desfă
dură.
tare contul general de execu
sulă, sînt destinate finanţării ţie a exerciţiului bugetar 1966, şoare o activitate complexă do acid sulfuric, fabricaţia carbi- tră.
economiei locale. Cea mai im- care cuprinde la venituri 108,9 cercetare şi dezvoltare tehnică,
să organizeze o producţie inte
Ramură conducătoare o în Investiţiile către care statul porlantâ parte a cheltuielilor miliarde de lei. iar la chel grată şî elastică, să susţină o
tregii economii naţionale, in nostru îndreaptă an de an fon din bugetele locale este afecta tuieli 105.4 miliarde de lei, cu rotea amplă de desfacere în ta
dustria noastră socialistă va duri tot mai mari necesită tă finanţării acţiunilor social- un excedent dc 3,5 miliarde ră $i străinătate, este o con
primi în continuare fonduri concentrarea tuturor eforturi culturale, pentru care se a1o« dc Ici. diţie de competitivitate.
însemnate pentru dezvoltarea, lor în vederea înfăptuirii unor că 10,8 miliarde de lei. deei Călăuzit de partid, pe ca- In urma analizei făcute cu
diversificarea şi modernizarea obiective industriale la nivelul mai mult decît o treime din re-l urmează cu neţărmurită cadrele de specialist! în cadrul
ei. Alocaţiile de In buget şi din tehnic cel mai înaintat pe plan totalul de 30.6 miliarde de lei» încredere, a spus în încheiere Ministerului Industriei Con Cu prilejul celei de-a 10-a lupta popoarelor din ţările de împotriva colonialismului si
resursele proprii ale întreprin mondial. Se impune să înde cit însumează cheltuielile so ministrul finanţelor, poporul strucţiilor do Maşini s-a con aniversări a Organizaţiei de so curinrl eliberate, penlru con neocolonialisraului, al idealuri
derilor ce se vor folos; în in plinim ritmic planul de inves cial-culturale prevăzute în bu român păşeşte in noul an cu siderat că una din formele mai lidaritate a popoarelor afro- solidarea independenţei naţio lor dc libertate, prosperitate,
dustrie în anul 19GR pentru tiţii, sâ asigurăm intrarea în getul de stat. mîndrin legitimă ce Izvorăşle potrivite ar fi înfiinţarea ma asiatice, preşedintele Consiliu nale, cu lupta de eliberare na pace şi progres social".
investiţii, reparaţii capitale şi funcţiune şi atingerea parame Urmărirea atentă a eficien rlin realizările muncii sale rilor unîtătl economice avînd lui de Miniştri al Republicii ţională a popoarelor care sc
producţie vor totaliza 41,C mi trilor proiectaţi la toate ca tei cu care sînt cheltuite aces- creatoare. Măsurile adoplate la baz.ă înrudirea construcliv- Socialiste România a adresai mai află încă sub jugul colo ★
liarde de lei. la care se vor pacităţile noi in termene cil le fonduri prezintă o deosebită dc Conferinţa Naţională a tehnologică a întreprinderilor felicitări şi cote mai bune urări nial. în numele guvernului Re-
adăuga importante credite mai scurte. ,să gospodărim cu importanţă, comitetele executi Partidului Comunist Român, componente. secretarului general al acestei oublicîi Socialiste România şi Cu acelaşi prilej 'a adresat
bancare. chibzuinţă fonduri.le destinate ve ale sfaturilor populare a- conştiinţa patriotică, pricepe Centralele industriale trebuie organizaţii, dl. Youssef El Se- al meu personal, urez. Organi felicitări cordiale şi urări dc
Gradul de eficienţă a acti investiţiilor, sâ evilâin pulve vind obligaţia să se ocupe cu rea şi hărnicia oamenilor mun să acorde atontio menţinerii în bai. şi membrilor secretaria zaţiei Hc solidaritate o popoa noi succese Liga română de
vităţii productive este deter rizarea 09^*5 tor fonduri pe un toată răspunderea de judicioa cii stau chezăşie că şi în anul permanentă o producţiei la ni tului relor •afro-asîatice succes în prietenie cu popoarele din
minat înti-o măsură hotârîton- număr prea mare de lucrări. sa lor folosire. cate vine toate obiectivele velul tehnicii contemporane si In telegrama trimisă se a activitatea consacrată unirii si Asia si Africa, prin mesajul
re de modul rum sînt utilizate In anul 1967, pe ansamblul Hotărîrile Conferinţei Na orientării preocupărilor dc rată : mobilizării tuturor forţelor de semnat de Stanciu Stolan, se
mijloacele materiale şi bă industriei au fost obţinute re ţionale a partidului din 6-8 planului şi bugetului de stat cercetare — dezvoltare pe li ,,Ex"primînd solidaritatea fră mocratice, patriotice şi onliim- cretar general al acestei ligi.
neşti ale statului. zultate satisfăcătoare in creş- decembrie 1967, pentru a căror vor fî înfăptuite cu succes. nia tendinţelor care se mani ţească a poporului român cu
perialiste pentru triumful lupleî
(Agerpres)