Page 99 - Drumul_socialismului_1967_12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VĂ !
M U FESTIVĂ M 0RRS9L BEM

CONSACRATĂ ANIVERSARII A 20 DE

ANI DE LA PROCLAMAREA REPUBLICII

Ieri, după masa, In sala ,.Ar­ at loc tovarăşii Gheorghe Că­ dă la E. M. Deva şi Ion Râdu-
ta" din Deva, a avut ioo adu­ lin, membru al C.C. al P.C.R., lesou, maistru la şantierul de
narea festivă consacrată ani­ prim-secretar al Comitetului construcţii al Termocentralei
versări! a 20 de ani de la pro­ regional Hunedoara al P.C.R., Deva.
clamarea Republicii. Ioachim Moga, Gheorghe Vuş- Despre însemnătatea celei
împodobită sărbătoreşte, sa­ dea. Nieodim Roşea, George de a XX-a aniversări a procla­
la poartă aspectul caracteris­ Homo.şteanu, secretari ai Co­ mării Republicii a vorbit to­
tic marilor evenimente. Pe mitetului regional Hunedoara varăşul Gheorghe Călin.
fundalul scenei, drapată în ca­ al P.C.R., Vichente Bălan, pre­ Participanţii la festivitate au
tifea albastră, stemele Parti­ şedintele Comitetului executiv adresat o telegramă Comitetu­
dului Comunist Român şi Re­ al Sfatului popular regional. lui Central, tovarăşului Nicolae
publicii Socialiste România în­ Alexandru Mogoş, prim-secre­ Ceauşescu, secretar general al
ANUL XIX. NR. 4039 JOI 28 DECEMBRIE 1967 4 PAGINI 25 DE BANI cadrează cifra semnificativă tar al Comitetului orăşenesc De­ C.C. a) P.C.R., prin care s-au
XX sub care se află anii 1947­ va al P.C.R , Pogea Brincoveanu. angajat, să lupte şi în viitor
1967. preşedintele Consiliului regio­ cu toate forţele pentru înfăp­
La festivitate au participat nal al Uniunii Generale a Sin­ tuirea grandioaselor sarcini
trasate de Congresul al TX-lea
dicatelor. Viorel Faur. prim-
Comite­
membri ai biroului
LUCRĂRILE SESIUNII tului regional de partid, mem­ secretar a.l Comitetului regio­ sî de Conferinţa Naţională a
nal Hunedoara al U.T.C., Elena
P.C.R.
brii Comitetului executiv al
Borza, preşedinta Comite)ului
regional, ai
Sfatului popular
festivităţii,
In încheierea
biroului Comitetului
orăşe­
regional al femeilor. Gh. A
nesc de partid Deva. activişti Chilei, directorul Liceului pe­ cele mai bune formaţii artis­
tice de amatori din regiune şi
de partid şî de stat. reprezen­ dagogic. Gheorghe Stâncii, co­ un colectiv al Teatrului de
misarul militar al regiunii Hu­
tanţi ai presei centrale şi lo­ nedoara. Tgna Constantin, pre­ stat din Petroşani, au prezen­
cale. conducători de întreprin­
WARII ADUNĂRI NAŢIONALE deri şi instituţii, numeroşi oa­ şedintele cooperativei agricole scumpe — Republica Socialis­
tat un spectacol — adevărat
omagiu adus patriei noastre
meni ai muncii
din oraşul
de producţie din Deva. Gheor­
Deva.
ghe Pascal, miner, şef de briga­
tă România.
In prezidiul adunării a n in ­
Miercuri au continuat lu­ Expunerea la proiectul de lege privind concediul Distincţiile obţinute de formaţiile
crările sesiunii Marii Adu­
nări Naţionale. In pagina a 4-a
In lojile oficiale au luat
loc conducătorii partidului de odihna al angajaţilor prezentata de tovarăşul bunedorene participante la finala
şi statului
In loja rezervată corpului Republica
diplomatic au luat loc şefi celui de-al Vill-lea concurs
ai misiunilor diplomatice Socialistă
acreditaţi la Bucureşti. PETRE BLAJ OVI CI
La lucrări asistă nume­
roşi invitaţi. România La încheierea celui de-al pentru activ-itate arti6tici mul­
In şedinţa de dimineaţă 'VJII-lea concurs pe tară al tilaterală şi permanentă la
a început discuţia generală formaţiilor artistice de ama­ clubul ..Siderurgistul",
la proiectele de legi pen­ m i n i s t r u I m u n c i I !a cea de-a XXII-a tori. juriul central a acordat — Corului C.S.H, titlul de
tru. adoptarea planului de formaţiilor arlfslice hunedo- laureat şi premiul special al
stat al economiei naţionale rene următoarele premii : Uniunii Compozitorilor. în va­
şi pentru adoptarea buge­ Stimaţi tovarăşi deputaţi şt a muncitorimii, ţărănimii şi in- cărui durată să reflecte cit mal tru munca nenormată, care nu sesiune a O N U. — Comitetului sindicalului loare de 10.000 lei, pentru cel
tului de stat pe anul 1968. deputate, telectualitâlii, a maselor largi fidel aportul fiecăruia în con­ s-au stabilit pe baza unor cri­ C.S.H., premiu! ziarului „Mun­ mai valoros repertoriu prezen­
Au hiat cuvîntnl depu­ de cetăţeni, fără deosebire de strucţia societăţii noaslre. terii unit'îre. nereflectînd na­ tat şi interpretat la faza fi­
taţii loan Ichim, prim-secre­ Ne sint incă vii în minte lu­ naţionalitate, care au urmit As vrea să subliniez că a­ tura reală a muncii prestate. ca", in valoare de 5 000 lei, nală.
tar al Comitetului regional crările şi hotărlrile adoptate neabătut politica partidului co­ cest principiu oglindeşte în a­ Asa s-au ivii cazuri cînd mun­ — Orchestrei de muzică n-
Bacău al P.C.R., Ladislau de Conferinţa Naţională a munist, vâzînd în ea expresia celaşi timp o grijă plină de citori cu IO sau 20 de ani ve­ şoarâ a C.S.H. premiu] III, in
Branis. preşedintele Sfatu­ Partidului Comunist Român — intereselor lor vitale, steaua umanitate deoarece diferenţie­ chime în muncă au primit con­ valoare de 1 500 lei.
lui popular al regiunii Mu­ hotărîri care se integrează or­ călăuzitoare spre un viitor mal rea în raport cu vechimea este cedii inferioare ca durată de- — Formaţiei de dansuri a
reş-Autonome Maghiare, ganic In concepţia unitară sta­ bun si mai fericit, spre pros­ şi o diferenţiere în raport cu cît angajatii»cu o vechime mai C.S.H., premiul III, in valoare
Mi hai Suder, ministrul e­ bilită de Congresul al !X-)ea, peritatea României socialiste. vîrsta. Este ştiut că salariaţii mică. de 4.000 Jei.
conomiei forestiere, II ie Inscriindu-se în ansamblul preo­ Vă rog să-mi permiteţi ca cu o -activitate mal îndelunga­ Cei ce lucrează in locuri de — Corului de camera al
Cîşu, secretar al Comitetu­ cupărilor partidului nostru de din împuternicirea Consiliului tă şi care de fapt au şi o vîrstă muncă cu condiţii grele, vătă­ Comitetului sindicatului sani­
lui regional Ploieşti al îmbunătăţire a formelor şi me­ de Miniştri să prezint în fata mai înaintată, au nevoie de o mătoare, vor beneficia. în 'afară tar din Brad. premiul IIf, în
P.C.R., Barbu Popesru, todelor folosite In toate dome­ dumneavoastră spre examinare perioadă mai mare de odihnă, de concediul râie are la bază valoare de 3.000 lei.
prim-vicepreşedintc al Con­ niile vieţii sociale, în scopul şi aprobare Proiectul de lege în vederea refacerii forţei lor vechimea în muncă, şi de un — Solistului Livîu Oros
siliului Superior al Agri­ accelerării progresului material privind concediul de odihnă al de muncă. concediu suplimentar de 3 pînă i s-a acordat premiul special
culturii, Ion Cotoţ, secre­ si spiritual al societăţii noas­ angajaţilor. Această nouă regle­ Aceeaşi grijă se manifestă la 12 zile lucrătoare, ceen ce şi titlul de laureat al con­
tar al Consiliului Central tre. mentare exprimă încă o dată şi fată .de salariaţii tineri. In va permite înlăturarea even­ cursului. Solistului Dumitru
al U.G S R.. Vaier Gabrian, Sintetizind bogata si preţi­ grija permanentă a partidului vîrstă pînâ la 18 ani. care voi tualelor consecinţe pe care con- Rădoi (Deva), premiul III. iar
director general al Combi­ oasa experienţă a conducerii şi a statului pentru îmbunătă­ awea dreptul la concediu de diliile deosebite de muncă le soliştilor Angela Pi li nt (Sehes)
natului minier din Baia operei de construire a socialis­ ţirea condiţiilor de viată ale odihnă cu o durată de IR—24 pot avea asupra sănătăţii si "3 $1 Adrian Popa (Hunedoara),
Mare, Marja Raţiu, inginer mului, lucrările Conferinţei si oamenilor muncii, pentru re­ de zile lucrătoare, criteriul d<- capacitâţîi lor de muncă De a­ menţiuni.
la Uzinele textile „Moldo- hotărlrile adoptate au scos compensarea eforturilor depuse diferenţiere a duratei fiind de semenea. proiectul de lege îm­ Formaţiilor aşezămintelor
va" din Botoşani. Alexan­ totodată în evidenţă dinamis­ în muncă. In activilatea de în­ data aceasta vîrsta. Toate a­ puterniceşte Consiliul de Mi­ culturale le-au fost Acordate
dru Boabă, ministrul pe­ mul vielii noastre economice, făptuire a planurilor de dez­ niştri ca în unele cazuri sa poa­ următoarele distincţii :
trolului, Wîlhelm Lutsrh, schimbările care se petrec con­ voltare economică si socială a ceste prevederi arată preocu­ lă stabili concedii suplimentare — Grupului folcloric a! Ca­
parea permanentă a partidulu
vicepreşedinte al Sfo/idud tinuu In nivelul si structura tării intcgrindu-se în ansam­ şi a statului nostru de e acor­ cu o durată mai mare de 12 sei raionale de cul-turâ Ilia.
popular regional Braşov, forţelor de producţie, în siste­ blul dc măsuri avîurl ca obiec­ zile lucrătoare pentru acele premiul ir, în valoare de 6.000
Nicolae Mnnescu. director mul relaţiilor de producţie, tra- tiv ridicarea nivelului de trai. da fiecărui om al munrii. de locuri de muncă unde datorită lei.
general nl Grupului de şan­ sînd caile de folosire cu ma­ Proiectul do lege prp/pnlat In la generaţiile cele mai tinere condiţiilor deosebite, se impu­
oină !a cele '’b'tmce. perioo
tiere — Porţile de Pier, ximum de eficacitate a înliequ- aceasta sesiune a Marii Adu­ da de reconfortare de care au ne o perioadă mal mare ffe re- — Formaţiilor de dansuri
Dumi'tm Bejan, prim-od- lui potenţial material si uman nări Naţionale a fost Întocmit paos în vederea refacerii orga­ din Peţelca (raionul Alba) şi
junct al ministruhii comer­ al României socialiste. pe baza principiilor stabilite de nevoie. nismului Vînerea-Romos (raionul Orâş-
ţului exterior. Vacile Ma­ Sensul major al amplei acti­ Hotărîrea Comitetului Central O altă prevedere importări Pe baza unor studii efectua­ tie). dte un premiu III, in va­
loare de 3.000 lei.
rin, secretar al Comitetu­ vităţi de edificare economică şi •al Partidului Comunist Român, tă a proiectului de lege este te si a practicii, s-a ajuns la
lui. regional Bucureşti al socială îşi qăseste izvorul în a Consiliului de Miniştri şi a majorarea, concediului minim la concluzia că perioada de odih­ — Solistului Vasile Poo,
P.C.R., Re mus Rădulet. vi­ continua îmbunătăţire a condi­ Consiliului Central al Uniunii 15 zile, fală de 12 zile cît este nă nu trebuie să depăşească Casa de cultură Hunedoara,
cepreşedinte al. Academiei ţiilor de viată materială si spi­ Generale a Sindicatelor cu pri­ în prezent Este semnificativ să 30 de zile lucrătoare. De aceea, premiul III.
Republicii Socialiste Româ­ rituală ale poporului — scopul vire la majorarea du ratei con­ arătăm că creşterea duratei s-a prevăzut în proiect ca du­ — Tarafului din Vata de
nia, Dumîlru Nerşoiu. vi- suprem a! politicii partidului cediilor de odihnă şi îmbună­ concediilor de odihnă, prin mă­ rata totală a urni concediu do Jos, menţiune în valoare de
cepreşediute al Sfatului nostru Dezvoltarea In ritm tăţirea reglementării acestora. surile amintite, reprezintă un odihnă rezultată din adăugarea 1.000 lei.
popular al oraşului Bucu­ susţinut a forţelor de producţie plus de aproximativ 11 milioa­ la concediul, pentru vechimea — Solistelor L!rsu Maria
reşti, şi Nicolae Mudiţeanu, sporirea potrnlbluluî economic In proierlul de lege se stipu­ ne zile concediu si o ridicare în muncă a concediilor supli­ (Gîrbova) şi Maria Adarti (Hu­
preşedintele Cooperativei. au determinat creşterea conti­ lează la articolul I. că anga­ a duratei medii a concediilor mentare să nu depăşească 30 nedoara). menţiuni.
Agricole dc Producţie din. nuă a venitului şi a avuţiei jaţii au dreptul. în fiecare an la IR zile lucrătoare. De aceas­ de zile lucrătoare. Pentru si­
comuna Com.ana. regiunea naţionale ceea re se răsfrîng calendaristic, la un concediu de tă creştere a duratei concedii­ tuaţiile în care condiţiile de la
Dobrogea In mod pozitiv în nivelul de odihnă plătit, cu o durată de lor vor beneficii, aşadar, toti locurile de muncă ar necesita
Marea Adunare Naţiona­ viată al celor ce muncesc. 15—24 zile lucrătoare, în ra­ salariaţii si în special cei ce timp de refacere a forţei In anul 1968, producţia
lă a aprobat, prin vot se­ Toate aceste realizări obţi­ port cu vechimea lor în muncă. lucrează în producţia bunuri,* de muncă mai mare de de cărbuni pe întregul ba­
cret. cu bile. Legea pentru nute In tara noastră in anii Diferenţierea concediului in lor materiale. 10 de zile lucrătoare, s-a zin al Văii Jiului va creşte
adoptarea Planului dc Stal construcţiei socialiste sînt — raport cu vechimea în muncă Stabilirea duratei concediilor înscris în proiectul de lege pre­ cu circa 700.000 tone. Mine­
al economiei naţionale pe işa cum spunea tovarăşul constituie principiul fundamen­ în funclie de vechime elimi­ vederea. potrivit căreia Consi­ rii sînt hotâriji să nu dez­
anul 1968. ta] al reglementării propuse. Este nă unele neajunsuri care s-au liul de Miniştri va pul>a sta­ mintă tradiţia de a înfăp­
bili o durată totală a concediu­
In şedinţa dc după-o mia­ Nicolae Ceauşescu în Raportul echitabil şi be deplin înteme­ manifestat în aplicarea actua­ lui anual de odihnă mai mare tui sarcinile încredinţate-
ză, la reluarea lucrărilor, a prezentat la Conferinţa Naţio­ iat faptul ca toti angajaţii, in­ lului regim al concediilor la de 30 de zile lucrătoare pentru
fost discutat pe articole şi nală — rodul creaţiei conştien­ diferent de locul unde lucrează unele categorii de salariaţi. Folo : N MOLDOVEANU
supus în întregime v-olului te a întregului popor tomân, să primească un concediu a Este vorba de concediile pen- (Continuare în pag. a 2-a)
secret, cu bile, proiectul de
lege pentru adoptarea Bu­
getului de stat pe anul 1968.
Marea Adunare Naţională
a aprobat Legea pentru a­
doptarea Bugetului de stat
pe aniul 1968. L E G E
In continuarea ordinei de
zi, ministrul justiţiei, A­
drian Dimitriu. a prezen­
tat expunerea la Proiectul
de lege privind amnistie­
rea unor infracţiuni, graţie­ privind concediul de odihnă al angajaţilor
rea şi reducerea unor pe­
depse. Deputatul Tudor
Druganu, vicepreşedinte al
Comisiei juridice, a expus
raportul comisiei. referitor
la acest proiect de lege. Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege
Discutată apoi pe artico­
le şi supusă in întregime
votului secret, cu bile. Le­ a) condiţiile vătămătoare de Muncii de comun acord cu
gea privind amnistierea v- ART. 1. — (1) Angajaţii au zile lucrătoare, în raport cu muncă, determinate de acţiu­ Comitetul de Stat pentru Pro­ ART. ?. — Angajaţii trimişi, aplică In cazul în care conce­ g din Codul muncii, a Interve­
nor infracţiuni, graţierea şi dreptul, in fiecare an calenda­ vechimea lor în muncă, după nea unor agenţi nocivi fizici, bleme de Organizare si Sala­ pe baza unor contracte, să e­ diile fără plată au fost acor­ nit achitarea, anularea urmă­
ristic, la un concediu de odih­
xecute lucrări sau să presteze
reducerea unor pedepse a nă plătit, cu o durată de 15-24 cura urmează : chimici sau biologici; rizare şi cu Consiliul Central servicii în alte ţări, vor primi date datorită reducerii tempo­ ririi penale sau Încetarea pro­
fost aprobată de Marea A- al Uniunii Generale a Sindi­ concediul de odihnă stabilit rare a activităţii unîtătii. cesului penal ori a urmăririi pe­
dunăre Naţională. b) condiţiile grele de mun­ catelor. ART. 10. — (I) Angajaţii ca­ nale;
La următorul punct al VECHIMEA ÎN MUNCA DURATA CONCEDIULUI că, determinate de existenţa prin contractul închei at cu re îndeplinesc, prin cumul, pe c) angajatelor care cresc u­
beneficiarul extern. Aceşti an­
ordinei de zi. deputatul unu! microclimat care supune ART. 4. — Durata concedi­ gajaţi vor beneficia de un con­ lingă funcţia de bază, o altă nul sau mal mulţi copii pină
Petre Blajovjci. ministrul organismul unui efort mărit ilor suplimentare se stabileşte, cediu cel puţin egal ca durată funcţie, qu dreptul la concediu Ia vîrsta de 7 ani, dacă, după
muncii, a prezentat expu­ — pînă la 5 ani 15 zile lucrătoare de adaptare precum şî cele ca­ pentru fiecare angajat în par­ cu cel care li s-ar cuveni po­ de odihnă plătit numai de la întreruperea 'activităţii, s-au
nerea asupra Proiectului de — de la 5 la 8 ini 16 zile lucrătoare re determină o suprasolicitare te, proporţional cu timpul lu­ trivit prevederilor prezentei funcţia de bază. reîncadrat în muncă In termen
fizică sau neuropsîlucă;
lege privind concediul de — de la 8 la 11 ani 17 zile lucrătoare crat în funcţia sau condiţiile legi (2) Unitatea la care anga­ de 90 de zile de la data cînd
odihnă al angajaţilor. De­ — de la 11 ia 14 ani 18 zile lucrătoare c) condiţiile periculoase de arătate la art. 2 şi 3. in peri­ jaţii cumulează le va acorda copiii au împlinit această
putatul .Şlefan Milcu. pre­ — de la 14 la 17 ani 19 zile lucrătoare muncă, caracterizate prîntr-un oada celor 12 luni premergă­ ART. 8 — (1) Angajaţii care la cerere. un concediu fără vîrstă.
şedintele Comisiei pentru — de la 17 la 20 ani 21 zile lucrătoare risc de accidentare sau îm­ toare acordării concediului au fost în incapacitate tem­ plată pentru zilele ce consti­ ART. 12. — (1) Conducerea
sănătate, prevederi şi asi­ — peste 20 ani 24 zile lucrătoare bolnăvire. ART. 5. — (f) Durata totală porară de muncă întregul an tuie concediul lor de odihnă la unităţii are obligaţia să îa toa­
gurări sociale a expus ra­ |4) Consiliul de Miniştri va a concediului anual de odihnă calendaristic, nu au dreptul la funclia de bază. te măsurile pentru ca angajaţii
portul acestei comisii $i al stabili criteriile pe baza cărora rezultată din însumarea conce­ concediul de odihnă pentru ART. 11. — (1) Angajaţii ca­ să efectueze. în fiecare in ca­
comisiei juridice referitor la (2) Pentru tinerii în vîrstă de zile lucrătoare, diferenliată în la propunerea ministerelor şi diilor prevăzute de articolele acel an. re după intrarea In vigoare a lendaristic, concediile de odih­
Proiectul de lege. pînâ la 18 ani, durata conce­ raport cu vîrsta lor după cum celorlalte organe centrale Mi­ t, 2 şi 3 nu poate depăşi 30 (2) In cazul în care perioa­ prezentei legi încetează activi­ nă la care au dreptul.
In cadrul discuţiilor cu diului de odihnă este de 18-24 urmează : • nisterul Muncii. împreună cu zile lucrătoare. da de incapacitate temporară tatea ca urmare a desfacerii (2) Dreptul la concediu de
privire la acest proiect de Ministerul Sănătăţii, de comun (2) Pentru locurile de mun­ de muncă a fost de 12 luni sau contractului de muncă în te­ odihnă nu poate face obiectul
lege au luat cuvinlnl depu­ VÎRSTA DURATA CONCEDIULUI acord cu Consiliul Central al că la care se referă art. 2 alin. mai mare si s-n întins pe 2 ani meiul art 19 sau art. 20 lit. e, unei tranzacţii, renunţări sau li­
taţii Ion Stanatiev. direc­ Uniunii Generale a Sindicate­ 2. Consiliul de Miniştri poate calendaristici consecutivi, an­ f ori q din Codul muncii vor mitări. Orice asemenea act este
tor general al Uzinelor „In­ pină la 16 ani 24 zile lucrătoare lor. vor determina locurile de stabili o durată totală a con­ gajaţii au dreptul la un singur primi în primii 2 ani după nul de drept.
dustria Sirm>i“ din Cimpia de la 16 la 17 ani 21 zile lucrătoare muncă cu condiţii deosebite cediului anual de odihnă mai concediu de odihnă, acordat în reîncadrare concediul prevăzut (3) Programarea concediilor
Turzli. Dumilru Gheonzhiu. dc Ia 17 la 10 ani 18 zile lucrătoare precum si durata concediului mare de 30 zile lucrătoare. anul reînceperii activităţii. în la art. t redus la durata mi­ de odihnă se va face la sfârşi­
vicepreşedinte of Uniunii suplimentar pentru fiecare din ART. 6, — 11) Durata conce­ măsura în care nu a fost efec­ nimă. In anii următori celor tul inului, pentru anul urmă­
Generale a Sindicatelor din aceste locuri. diului anual de odihnă pentru tuat în anul în care s-a produs în care li s-a aplicat această tor. de către conducerea unJ*
România, Anica Ursache. (3) Vechimea în muncă ce se vechimea în muncă, angaja­ ART. 3. — (11 Angajaţii care personalul didactic de toate pierderea temporară a capaci­ reducere, concediul le va fi n- lăţii de acord cu organul sin­
tehnician la întreprinderea ia in considerare pentru sta­ ţii care lucrează în locuri cu îndeplinesc funcţii de condu­ gradele este egală cu durata tăţii lor In muncă cordot corespunzător vechimii dical din unitate. Ordinea con­
textilă din Galaţi, şi Ni­ bilirea duratei concediului condiţii deosebite de muncă cere sau funcţii similare aces­ legală o vacantei* şcolare sau ART. 9. — (1) Pentru anqa- lor totale în muncă cediilor va fi stabilită eşalonat
colae Lazâr, chimist la prevăzut la alin l este aceea au dreptul şi la un concediu tora au dreptul lo un conce­ universitare. jaliî care au beneficiat, tn ul­ (2) Prevederile alin I nu se In tot cursul anului, tinîndu-se
Combinatul chfmic din. pe care angajaţii o împlinesc suplimentar cu o durată de diu suplimentar de 2 pînă la 5 (2) Personalul didactic bene­ timele 12 luni premergătoare a­ aplică : seama de Interesele bunei des­
Borzeşti. în cursul anului calendaristic 3-12 zile lucrătoare. zile lucrătoare. ficiază de concediu cu durată cordării concediului de odih­ făşurări a activităţii si de in­
Proiectul de lege a fost în care li se acordă concediul, (2) Consiliul de Miniştri (2) Funcţiile prevăzute la integrală, dacă a funcţionat în nă de concedii fără plată a a) angajaţilor care, după des­ teresele angajaţilor.
discutat, apoi pe articole şi oricare ir fi data la care il poate stabili în anumite ca­ alin. 1 si durata maximă a lot cursul anului scobr son căror durată însumată depă­ facerea contractului de mun­ (4) Concediul dc odihnă cu­
supus în întregime votului vor primi. zuri. concedii suplimentare cu concediului suplimentar pen­ universitar. In cazul în care şeşte 30 de zile, concediul de că în temeiul art. 19 dîn Codul
secret al deputaţilor (l) La stabilirea duratei con­ o durată mai mare de 12 zile tru fiecare din ele. diferen­ angajarea s-a făcut după înce­ odihnă va fi redus proporţio­ munrii. pentru motivele arătate venit cadrelor artistice sl de
Marea Adunare Naţiona­ cediului tinerilor în vîrstă de lucrătoare pentru acele locuri liată în raport cu răspunde­ perea anului şcolar sau univer­ nal cu timpul care depăşeşte Ia art. III1 alin. I lit c din a­ specialitate artistică din Institu­
ţiile artistice de spectacole şi
lă a votat prin vot secret, pină la 18 ani se ia în con­ de muncă la care natura con­ rea, complexitatea şi Impor­ sitar, durata concediului va (i această durată. La această re­ celaşi cod. se reîncadrează în concerte va fi programat, de
cu bile. Legea privind con­ siderare vîrsta pe care ei au diţiilor deosebite determină ne­ muncă în termenul prevăzut în regulă. în perioada dintre două
cediul de odihnă al angaja­ avut-o la 1 ianuarie al anului cesitatea unei durate mai tanta sarcinilor ce le revin, se proporlională cu timpul cu­ ducere se vor lua tn considc- această dispoziţie; stagiuni.
ţilor. calendaristic respectiv. mari de odihnă. stabilesc la propunerea minis­ prins între data încheierii con­ rare numai perioadele de cile b) angajaţilor pentru care,
Lucrările sesiunii conti­ ART. 2. — (l) In afara con­ (3) Sint condiţii deosebite de terelor şi celorlalte organe tractului de muncă şi sfîrşilul 30 zile. după desfacerea contractului
nuă. cediului acordat în raport cu muncă i centrale, de către Ministerul acelui an. (2) Prevederile alin. ! nu kc de muncă In temeiul art. 20 lit. (Continuare in pag. t 2-a)