Page 1 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 1

VIZITA TOVARĂŞILOR  NICOLAE CEAUSESCU,



                                                                                                                                                                               ION  GHE08GHE  MAURER,



                                                                                                                                                                                   PAUL  NKULESCU-MIZIL



                                                                                                                                                                                   ÎN  R.S.F.  IUGOSLAVIA



                                                                                                                                                               BELGRAD  3.  —  Trimisul    vard  Kardeli,  membru  al  Con­  O.siek  şi  Mirko  Tepavaţ.  pre­
                                                                                                                                                             special  Constantin Mitea trans­  siliului  Federaţiei  şi  al  Prezi­  şedintele  Comitetului  regional
                                                                                                                                                             mite :  Miercuri  dimineaţă  a   diului  CC,  al  U.C.I..  Mika  Şpi-   al  Uniunii  Comuniştilor  din
                                                                                                                                                             sosit  în  R.S.F.  Iugoslavia  to­  liak,  preşedintele  Vecei  Exe­  Serbia  pentru  Voivodina,  Liu-
                                                                                                                                                             varăşul  Nicolae  Ceauşescu,  se­  cutive  Federale  şi  membru  al   bo  S.  Babici, consilier al  secre­
                                                                                                                                                             cretar  general  al  Comitetului   Prezidiului  CC.  al   U.C.I..   tarului  de  stat  pentru  aface­
                                                                                                                                                             Central  al  Partidului  Comu­  Mialko  Todorovici,  secretar  al   rile  externe,  lakşa  Pelrici,  am­
                                                                                                                                                             nist  Român,  preşedintele  Con­  Comitetului  Executiv  al  CC.   basadorul  iugoslav  în  Româ­
                                                                                                                                                             siliului  de  Stat  al  Republicii   al  U.C.I..  Vladimir  Bakarici,   nia.  Lazar  Lilici,  şeful  Proto­
                                                                                                                                                             Socialiste  România.  împreună   preşedinte  al  C C.  al  U.C.  din   colului  în  Secretariatul   de
                                                                                                                                                             cu  tovarăşii   Ion  Gheorghe   Croaţia,  membru  al  Consiliului   Stat  pentru  Afacerile  Externe,
                                                                                                                                                             Maurer.  membru  al  Comitetu­  Federaţiei,   Koeea  Popovicî,   precum   şi  Aurel  Mălnăşan.
                                                                                                                                                             lui  Executiv,  al  Prezidiului   membru  al  Consiliului  Fede­  ambasadorul  României  în  Iu­
                                                                                                                                                                                                                         goslavia,  care  au  întimpinat  la
                                                                                                                                                             Permanent  al  C C.  al  P.C.R,
                                                                                                                                                                                           raţiei  şi  al  Prezidiului  C C.  al
                                     BENEFICIARI, ASIGU­                                                                                                     Miniştri  al  Republicii  Socialis­  şedintele  Scupştinei  Croaţiei   partid  şi  de  stat  români.
           IN  TRIMESTRUL  I                                                                              T E L E G R A M E                                  preşedintele   Consiliului   de   U.C.L,   lakov  Blaieviei.  pre­  frontieră  pe  conducătorii  de
                                                                                                                                                                                                                           Oaspeţii  români  au  fost  sa­
                                                                                                                                                             te  România,  şi  Paul  Niculescu-
            ESTE  NECESAR                                                                              Excelenţei  Sale                                      Mizil,  membru  al  Comitetului   şi  membru  al  Consiliului  Fe­  lutaţi  cordial  de  numeroşi  ce­
                                                                                                                                                                                           deraţiei.  şi  Vladimir  Popovici,
                                                                                                       Generalului  NE  WIN,                                 Executiv,  al  Prezidiului  Per­  membru  al  Consiliului  Federa­  tăţeni  din  Osiek  aflaţi  pe  pe­
                                                                                                   Preşedintele  Consiliului  Revoluţionar  al  Uniunii  Birniane  manent.  secretar  al  C C.  al   ţiei  şi  al  Prezidiului  CC.  al   ronul  gării  şi  pe  străzile  ora­
           SĂ  SE  REALIZEZE                                                                                                          R  A  N  G  O  O  N    P.C.R.,  pentru  a  face  o  scurtă’   U.C.I.                şului.
          25  LA  SUTĂ  DIN  RAŢI  in  Întregime                                                   Republicii  Socialiste  România  şi  al  meu  personal,  doresc  sâ   vizită  de  prietenie  la  invitaţia   şi  losip  Broz  Tito  îşi  strîng  cu   dreptat  apoi  spre  cabana  Tig-
                                                                                                                                                                                                                           Coloana  de  maşini  s-a  în­
                                                                                                                                                                                             Tovarăşii  Nicolae  Ceauşescu
                                                                                                       In  numele  poporului  român,  al  Consiliului  de  Stat  al
                                                                                                                                                             tovarăşului  losip  Broz  Tito,
                                                                                                   adresez  cordiale  felicitări  şi  oele  mai  bune  urări  de  sănă­  preşedintele  R.S.F.  Iugoslavia.  căldură  miinile  şi  se  îmbrăţi­  veş  a  fermei  de  vînătoaie
                                                                                                                                                                                                                          ..Cerbul".  In  dupâ-amiaza  ace­
                                                                                                                                                               La  gara  din  Osiek,  oaspeţii
           PLANUL  ANUAL                                                                           tate  pentru  Excelenta  Voastră,  de  bunăstare  şi  progres  pen­  români  au  fost  aşteptaţi  şi'   şează.  Cei  doi  conducători  de   leiaşi  zile,  conducătorii   de
                                                                                                   tru  poporul  birnianez  cu  prilejul  celei  de-a  XX-a  aniver­
                                                                                                                                                                                            partid  şi  de  stat  trec  în  re­
                                                                                                                                                                                                                          partid  şi  de  stat  români,  răs-
                                     DOCUMENTAŢIILE I                                              sări  a  zilei  independenţei  Uniunii  Binnane.          salutaţi  de  tovarăşii  losip  Broz   vistă  compania  de  onoare  ali­  punzînd  invitaţiei  gazdelor,  au
                                                                                                                                                             Tiio,  preşedintele  R.S.F.  Iugos­
            UE  INVESTIŢII                                                                                                     NICOLAE  CEAUŞESCU            lavia,  preşedintele  Uniunii  Co­  niată  pe  peronul  gării.  participat  la  o  partidă  de  vî-
                                                                                                                           Preşedintele  Consiliului  de  Stal   muniştilor  din  Iugoslavia,  Ed-  ■  .  Cu  trenul  special  au  sosit  la  nătoare.
                                                                                                                           al  Republicii  Socialiste  România
         Pentru  constructori,  sfîrşitul   60  apartamente  (singurele  res­  recţia  contractării,  admiterii  la
        unui  an  şi  începutul  altuia   tanţe  pentru  planul  de  locuin­  finanţare  a  obiectivelor,  nu  se   Tovarăşului  LU1S  CARLOS  PRESTES,            Convorbiri  româno-iugoslave
        este  întotdeauna   mai   greu.   ţe)  ia  Uricani.  amenajări la Fa­  pot  deschide  şi  pregăti  din  vre­  secretar  general  al  Partidului  Comunist  Brazilian
        Mai  mult  ca  oricînd  paralel  cu   brica  de  cărămizi  din  Orăştie,   me  punctele  de  lucru.  Toate  a­              RIO  DE  JANEIRO
        activitatea  de  bază  trebuie  re­  şcoală  la  Sarmi.segetuza,   in­  cestea  sînt  premise  nefavora­  Cu  prilejul  celei  de-a  70-a  aniversări  a  zilei  dv.  de  naş­  Miercuri,  3  ianuarie,   au  Gheorghe  Maurer,  membru  al   preşedinte  al  CC.  al  U.C,  din
        zolvate  o  multitudine  de  sar­  ternatul  liceului  din  Brad,  gră­  bile  pentru  o  execuţie  norma­  tere,  Comitetul  Central' ai  Partidului  Comunist  Român,  vă   început  convorbirile  între  to­  Comitetului  Executiv,  al  Pre­  Croaţia,  membru  al  Consiliu­
        cini,  dintre  care  pregătirea  lu­  diniţa  de  copii,  creşâ  de  car­  lă.  De  aceea  ne  gîndim  sâ  lu­  transmite  dv.,  vechi  militant  al  Partidului  Comunist  Bra­  varăşii  Nicolae  Ceauşescu,  se­  zidiului  Permanent  al  CC.  ol   lui  Federaţiei.  Kocea  Popovici,
        crului  ocupă  un  loc  definitoriu.   tier,  atelier  pentru  repararea   ăm  măsuri  radicale  împotriva   zilian.  cele  mai  calde  felicitâri.  cretat  general  al  C C.  al  P.C.R.,   P.C.R.,  preşedintele  Consiliului   membru  al  Consiliului  Fede­
        Ca  totul  să  decurgă  normal,  să   aparaturii  medicale,  staţia  de   beneficiarilor  care  nu  s-au  do­  Vă  dorim,  dragă  tovarăşe  Carlos  Prestes,  multă  sănă­  preşedintele  Consiliului   de  de  Miniştri  ;  Paul  Niculescu-   raţiei  şi  al  Prezidiului  C.C.  al
        se  poală  efectua  pregătiri  te­  salvare,  amenajări  la  secţia  de   vedit  suficient  de  pregătiţi  în   tate,  viată  îndelungată  şi  activitate  rodnică  în  lupta  pe  care   Stat  al  Republicii  Soci at ist e   Mizil,  membru  al  Comitetului   U.C.L,  lakov  Blajevîeî,  pre­
       meinice  e  necesar  ca  benefi­  ‘pediatrie  In  Deva  etc.  privinţa  achitării  sarcinilor  ce   o  desfăşoară  Partidul  Comunist  Brazilian  pentru  consolida­  România,  şi  losip  Broz  Tilo,   Executiv,  al  Prezidiului  Per­  şedintele  Skupştinei  Croaţiei
        ciarii  de  lucrări  sâ  pună  la  dis­  Plutonul  este  format  din  Di­  le  revin...    rea  organizatorică,  politică  şi  ideologică  a  rîndurilor  sale,   preşedintele  Uniunii  Comuniş­  manent,  secretar  al  C.  C.  al   şi  membru  al  Consiliului  Fe­
       poziţia  constructorului,   inte­  recţia  comercială  regională,  în­  Punctul  de  vedere  al   con­  pentru  făurirea  unităţii  forţelor  patriotice  şi  democratice   tilor  din  Iugoslavia,  preşedin­  P.C.R.,  Andrei  Păcurarii,  mem­  deraţiei,  Vladimir   Popovic\
        gral  şi  în  timp  util,  documen­  treprinderea   minieră  Deva,   structorului,  hotârirea   care   braziliene,  apărarea  intereselor  vitale  ale  clasei  muncitoare,        bru  al  C C  al  P.C.R.,  şef  de   membru  al  ConsiliuLui  Fede­
        taţiile  tehnice  de  execuţie.  D.R.E.T.I.L.  Hunedoara.  Trus­  se  pare  că  o  va  lua,  ni  se  par   ale  întregului  popor  brazilian,  pentru  pace,  democratic  şi   tele .  Republicii  Socialiste  Fe­  secţie  la  CC.  al  P.C.R.,  Vasile   raţiei  şi  al  Prezidiului  C.C.  al
         —  In  anul  acesta,  ne  spunea   tul  regional   de   panificaţie,   foarte  întemeiate.  Aşadar,  be­  progres  social.                          derative  Iugoslavia.         Şandru,  adjunct  al  ministrului   U.C.I.,  Mirko  Tepavaţ,  preşe­
       tovarăşul  Simion  Marton,  şe­  O.N.T. şi  alţii.  Sumele, diferen­  neficiari,  grăbiţi-vă !                              Comitetul  Central          Din  partea  română,  la  con­  afacerilor  externe,  şl   Aurel   dintele  Comitetului   regional
       ful  serviciului  relaţii  —  devi­  ţiate  în  funcţie  de  anvergura                                                 a!  Partidului  Comunist  Român  vorbiri  participă  tovarăşii  Ion  Mălnăşan.  ambasadorul  Repu­  al  U.C.  din  Serbia  pentru  Voi­
       ze  al  T.R C.H . sarcinile noastre   fiecărei  lucrări,  diferă,  dar  cu­  A.  OARGÂ                                                                                               blicii  Socialiste  România   la   vodina,  Liubo  S.  Babici,  con­
       de  plan  vor  cunoaşte  o  creşte­  mulul  lor  dă  naştere  unei  ci­                                                                                                             Belgrad.                       silier  al  secretarului  de  stat
       re  cu  17  milioane  lei.  Pînă  la   fre  de  ordinul  a  aproximativ                                                                                                               Din  partea  iugoslavă  parti­  pentru  afacerile  externe.  lakşa
       această  dală  planul  nostru  de   douăzeci  de  milioane  lei.  Pu­                                                                                                               cipă  Edvard  Kardeli,  membru   Petrici,  ambasadorul  R.S.F.  Iu­
       producţie  are  o  acoperire  cu   păză  peste  colac,  acestui  nea­                                                                                                               al  Consiliului  Federaţiei  şi  al   goslavia  în  România.
       documentaţii  a  cărei  proporţie   juns  îi  urmează  altul.   Con­                                                                                                                Prezidiului  C C  al  U C I.,  Mika   In  cadrul  convorbirilor  a
        este  mult  mai  bună  ca  anul   structorul  se  plînge  că  va  in-                                                                                                              Şpiliak,   preşedintele   Vecei   avut  loc  un  schimb  de  păreri
        trecut.  Cel  mai  bine  se  stă  în   timpina  greutăţi  şi  din  cauza                                                                                                           Executive  Federale  şi  membru   asupra  problemelor  interna­
       privinţa  documentaţiei  nece­  lipsei  de  amplasamente  pentru                                                                                                                    al  Prezidiului  CC.  al  U.C.L,   ţionale  actuale  şi  asupra  unor
       sare  construcţiei  de  aparta­  21  de  obiective  in  valoare  de                                                                                                                 Mialko  Todorovici,  secretar  al   probleme  de  interes  comun.
        mente.  activitate  cu  pondere   37.000.000  lei.                                                                                                                                 Comitetului  Executiv  al  CC.
          structura  planului  de  pro-   Desigur  că  în  faţa  unei  ast­                                                                                                                al  U.C.L,  Vladimir  Bakarici,                (Agerpres)
          ■ţie.  A  fost  asigurată  aproa-   fel  de  situaţii  sînt  invocate  ar­
          integral.  Şi  totuşi...   gumente,  explicaţii,  motive  cit
         Ce înseamnă  acest  ,,şi  totuşi0   mai  obiectivizate  cu  putinţă.
         narat de  suspensia  imediată in   Pot  fi  ele  luate  în  considera­
        /orbirea  interlocutorului  nos-   ţie ?                                                                                                                                            In   fermele       agricole       de    stat
        .n ?  înseamnă.  în  ciuda  tim­  —  In  nici  un  caz,  ne  spu­
        purii  extrem  de  înaintat,  o   nea  tovarăşul  Ştefan  Ciomoş,
        nejcoperire   cu  documentaţii   inginer  şef  al  T.R.C.H.  Pentru
         *e|tru  lucrări  în  valoare  de   că  ele  generează  o  suită   de
         TfOO.OOU  lei  Deci   inconsec-   neajunsuri  evidente  —  stînje-                                                                                                                 Există  posibilităţi
          ’îţa  anilor  trecuţi,  iar  se  face   nesc  în  cel  mai   înalt  grad
        siiiţitâ.  Din  ,,plulonul°  dator­  pregătirea  execuţiei.  Comite­
        nicilor  se  detaşează,  prin  di­  tul  de  Stat  al  Planificării  nu
        versitatea  şi  valoarea  lucrări-   oferă  repartiţii   de  materiale
        ■b*  Sfakil  popular   regional,   derit  .pe.bazîL>de' proiecte. -.-In
        prin  secţiunile  sale  de  specia­  lipsa  acestora,  noi  nu  putem                                                                                                               pentru              creşterea
        litate.  care  are  datorii  faţă  de   inaintâ  în  timp  util  comenzile
        constructor   în   valoare  de   către  furnizor.  Orice  întîrziere
        29.669 000  lei.  Suma  în  sine  fa­  ne  ameninţă  cu  pierderea  po­
        ce  obiectul  unei  liste  de  do»   sibilităţilor  de  primire  în  anul
        mentaţîi  restante  p  tru  "0-   1968  a  repartiţiilor  de  confec­                                                                                                               rentabilităţii
        dernizări  de  străzi  in  Alba  iu-   ţii,  utilaje  tehnologice,  apara­
        :a,  pentru  un  pod  la  Urîcanî,  tură.
                                       In  lipsa  documentaţiilor  nu
                                     se  pot  face  verificările  necesa­
                                     re,  nu  se  poate  acţiona  în  di­                                                                                                                   sectorului  zootehnic
                                                                                                                                     Aspect  din  cabina  termotehnică  a  laminorului  dc  benzi
                                                                                                                                 şi  profile  mijlocii ,dc  la  C.S.  Hunedoara.  De  aici  se  reglea/â
                                                                                                                                 temperatura  necesară  de  încălzire  a  cuptoarelor.
                                                                                                                                                                      Foto  I.  TEREK        In  cadrul  structurii   pro­  litate  a  indicatorilor  stabiliţi
                                                                                                                                                                                           ducţiei  globale  a  unităţilor  a­  oglindeşte,  pe  lingă  existenţa
                                      Dezbaterea sarcinilor  de  p!an  pe anul 1968                                                                                                        gricole  de  stat  din  legiunea   unor  cauze  obiective,  deficien­
                                                                                                                                                                                                                         ţele  ce  s-au  manifestat  în  or­
                                                                                                                                                                                           noastră,  sectorul  zootehnic  0-
                                                                                                                                                                                           cu.pâ  o  pondere  însemnata,  re­  ganizarea  muncii  şi  o  insufi­
                                                                                                                                                                                           prezentând  peste  55  la  sută  din   cientă  preocupare  dîn  partea
                                                                                                                                                                                           acesta.  De  aici  reiese  necesi­  conducerilor  unităţilor  pen­
                                                                                                                                                                                           tatea  creşterii  permanente  a   tru  urmărirea  cu  întreaga  răs­
                                                                                                                                                        un
                                                                                                                                    A21  începe  la  Deva
                                      Perspective  reale  pentru                                                                  curs  ile  instruire  a  secreta­  de  teatru  şi  muzee.  preocupării  consiliilor  de  ad­  pundere  a  desfăşurării  proce­
                                                                                                                                                                            instituţiile
                                                                                                                                                             precum  şî  din
                                                                                                                                                                                                                         sului  de  producţie  în  fermele
                                                                                                                                                                                           ministraţie,  a  fermierilor  şi  a
                                                                                                                                   rilor  organizaţiilor  dc  bază
                                                                                                                                                                                   sâ
                                                                                                                                                               Cursul  arc  menirea
                                                                                                                                  ale  partidului   din  şcolile   înarmeze  aceste  cadre   cu   celorlalţi  lucrători  pentru  ca   de  animale  şî  îndeplinirii  o­
                                                                                                                                                                                           în  zootehnie  —  ramură  de
                                                                                                                                  de  toate  gradele  din  regiu­  cunoaşterea   importantelor   producţie  intensivă  a  agricul­  biectivelor  înscrise  în   plan.
                                                                                                                                   ne.  De  asemenea,  la  instrui­  documente  ale  Conferinţei   turii  —  să  se  obţină  indici   Acolo  unde  s-a  făcut  acest  lu­
                                                                                                                                                                                                                          cru,  s-au  obţinut  producţii
                                      îmbunătăţirea  activităţii                                                                  ganizaţiilor  de  bază  din  11-   ale  recentei  sesiuni  a  Marii   superiori  de  producţie  şi  un   la  nivelul  sau  peste  cele  pla­
                                                                                                                                   re  participă  secretarii  or­
                                                                                                                                                             Naţionale  a  partidului
                                                                                                                                                                                   şi
                                                                                                                                                                                           grad  ridicat  de  rentabilitate
                                                                                                                                                                                                                          nificate.  Un  singur  exemplu.
                                                                                                                                             niedico-sanilarc,
                                                                                                                                   nitâţiie
                                                                                                                                                             Adunări  Naţionale.
                                                                                                                                                                                           a  activităţii.  Sub  aspectele  a-   La  ferma  din  Câlan.  unde  s-a
                                                                                                                                                                                           minţile  însă.  pe  baza  rezulta­  urmărit  în  permanenţă  fura­
                                                                                                                                                                                           telor  înregistrate  în  anul  tre­  jarea  şi  îngrijirea  corespunză­
                                                                                                 pe  de  o  parte  faptului  că  la
                                                                                                                                                                                           cut.  se  poale  aprecia  că  în  în­
                                                                                                                                                                                                                         toare  a  animalelor,  producţia
                                      de  producţie                                              seriile  de  locomotive  proveni­  De  la  Ministerul  Invătămîntului                     făcut  lotul  pentru  a  pune  in   de  lapte se  ridică  la  circa  3 200
                                                                                                                                                                                           treprinderi  şi  ferme  nu  s-a
                                                                                                 te  de  la  Uzina  „Nicotină"  laşi,
                                                                                                                                                                                                                         litri  pe  cap  de  vacă.
                                                                                                 au  lipsit  unele  documentaţii                                                           valoare  potenţialul  de   pro­  De  la  o  unitate  la  alta,  şi
                                                                                                 şi  piese  de  schimb,  iar  pe  de                                                       ducţie  de  care  dispun  unităţi­  chiar  în  cadrul  acestora.  între
                                                                                                  altă  parte,  slabei  preocupări   Ministerul  Invâţămîntului  a-   facultate  şi  secţie  se  vor  a-   le,  că  faţă  de  posibilităţi  şi   loturi,  deşi  condiţiile  de  pro­
                                        Ultima  filă  din  caJendarul   mai  bune  dacă  exista  o  sus­  a  conducerii  uzinei  şi  secţiei   nunţâ :       nunta  !a  timp  di-in  presă,  prin   cerinţe  sînl  încă  o  serie  de   ducţie  nu  se  deosebesc  prea
                                      anului  1967  a  fost  ruptă.  Cum   ţinută  preocupare  pentru  în­  locomotive  pentru   stabilirea                  afişare  la  institutele  de  învă-   rămineri  în  urmă.  ceea  ce  se   mult,  se  întilnesc  oscilaţii  de
                                                                                                                                                        in
                                                                                                                                 Concursul  de  admitere
                                      este  şi  firesc,  în  fiecare  uni­  deplinirea  sarcinilor  la  toate   unui  flux  lehnologic  corespun­  învâţămmtuJ  superior  pe  anul   ţâmînl  superior  şi  prin  broşu­  reflectă  negativ  in ‘  scăderea   cite  300—500  litri  lapte  pe  cap
                                      tate  economică  din  regiunea   sortimentele  şi  efectuarea  u­  zător  şi  organizarea  mai  judi­  universitar  1968 — 1969  se  va   ra  „Admiterea  în  invăţămin-   volumului  beneficiilor.  de  vacă,  ceea  ce  dovedeşte  că
                                      noastră  se  fac  calcule,  se  în­  nor  reparai ii  de  bună  calita­  cioasă  a  muncii.                            tul  superior  1968".           Analiza  factorilor  ce  au  de­  nu  se  urmăreşte  peste  tot  va­
                                      cheie  bilanţuri.  '  La   Uzina   te.  La  două  din  sortimentele                      desfăşura  după  cum  urmează:                              terminat  nerealizarea  în  tota-  lorificarea  corespunzătoare  a
                                      R M R.  Sîmeria,  unele  rezulta­  de  bază  însă  —  locomotive  cu   Realizarea  planului  de  pro­  Invâţăimîn'tul  de  zi  $i  seral  :                                        rezervelor  interne   existente,
                                      te  cu  care  a  fost  încheiat  anul   aburi  şi  vagoane  dc   marfă   ducţie  la  toţ,i  indicatorii  a  fost   —  etapa  I,  între  5  şi  15  iu­                             pentru  creşterea  producţiei  a­
                                      trecut  bucură.  La   producţia   penlru  M.C.F.  —  planul  arma!   influenţată  negativ  şi  de  in­  lie  1968 :                                                                nimaliere.  Una  din   cauzele
                                      globală,  producţia  marfă  vîn-   de  reparaţii  a  fost   realizat   disciplina  în  'muncă.  In  anul   —  etapa  a  11 -a,  intre  5  şî  15                                   care  au  influenţat  negativ  rea­
                                      dutâ  şi  încasată  şi  producti­  doar  în  proporţie  de  82.3  )n   care  a  trerju-t,  pe  întreaga  uzi­  septembrie  1968.  numai  la  fa­                                   lizările,  o  constituie  slaba  or­
                                                                                                  nă  s-au  înregistrat  9.652  ore
                                      vitatea  muncii.   prevederile   sută  şi  respectiv  G4,fi  la  sută.   absenţe  nemotivatc.   «Recor­  cultăţile  şi  secţiile  care   nu                                        ganizare  a  reproducţiei  la  bo­
                                      sarcinilor  de  plan  nu  fost  de­  La  confecţionarea  osiilor  mon­  dul"  în  această  direcţie  îl  de­                                                                       vine.  Calculele  arată  că  dacă
                                      păşite.  După  cum  reiese  din   tate  penlru  vagoane,  rezulta­  ţin  secţiile  de  bază.  locomo­  şi-au  completat-  locurile  plani­                                         procentul  de  natalitate   era
                                      informarea  prezentată  tle  in­  tele  sînt  cu  totul  neeorespun-   tive  şi  vagoane,  unde  s-au  cu­  ficate  in  urma  concursului  din                                     mai  ridicat  cu  10  la  sută  fată
                                      ginerul  Gheorghe  Zudor,  di­  zâtoare  Din  1200  bucăţi  osii,   mulat  oile  2.717  ore  şi  respec­  iulie ;                                                                  de  cel  obţinut,  lucru  pe  deplin
                                      rectorul  uzinei,  cu  ocazia  dez­  rîte  trebuiau  sâ  fie  confecţio­  tiv  5.49R  ore  absenţe  nemoti­  Invâţămintul  fără  frecventă!                                        posibil  şi  necesar  pentru  înca­
                                      baterii  planului  pe  anul  1968   nate,  s-au  confecţionat  abia   vate.                —  între  5  şi  15  septembrie                                                         drarea  In  indicatorii  planifi­
                                      şî  din  discuţiile  purtate  de  că­  703  bucăţi  (!?).               L.  DEMETER       1968.                                                                                    caţi,  se  înregistrau  în  plus  a­
          Unu!  din  frumoasele  blocuri                                                                                                                                                                                 proape 300  viţei  şi  circa  300 000
        turn,  ridicate  în  oraşul  Petro­  tre  participanţii  Ia  dezbateri,   Neiealizarea  planului  la  a­                  Condiţiile  de  admitere   şi                                                          litri  lapte.
        şani  in  anul  care  a  trecut.  rezultatele  puteau  fi  cu  mult  ceste  sortimente  se  daloreşte  (Continuare  în  pag  a  2-a)  probele  cerute  pentru  fiecare                                             La  nivelul  trustului  şi  uni­
                                                                                                                                                                                                                         tăţilor,  problemele  privind  de­
                                                                                                                                                                                                                         ficienţele  ce  au  existat  în  ac­
                                                                                                                                                                                                                         tivitatea  sectorului  zootehnio
                                                                                                                                                                                                                         au  fost  pe  larg  dezbătute  şi
                                                                                                                                                                                                                         s-au  stabilit  o  serie  de  măsuri
                                                                                                                                s-a  intimplat  în  zilele  acestea
                                                                                                                                                                                                                         în  vederea  remedierii  lor.  Pe
        LA PTELE  ŞI  D E R IV A T E L E   L U I                                                                                cu  untul  cate  nu  se  găsea  la                                                       baza  experienţei  do  pînă  a­
                                                                                                                                                                                                                                        învăţămintele
                                                                                                                                                                                                                         cum,  trăgînd
                                                                                                                                magazinul  nr.  8  Petroşani,  ca
                                                                                                                                şi  la  altele.                                                                          necesare  din  lipsurile  mani­
                                                                                                                                 Un  alt  aspect  este  acela  că                                                        festate,  ne-am  orientat  aten­
                                                                                                                                                                                                                         ţia  spre  rezolvarea  unor  pro­
                                                                                                                                nu  sînt onorate  aşa  cum  trebu­                                                       bleme  holărîloare  pentru  soar­
                                                                                                                                ie comenzile  Iată  un  exemplu  :
        IN   F A ŢA   UNOR  OBSTACOLE                                                                                           In ziua de  4 decembrie 1967, s-au                                                       ta  producţiei  animale.  Printre
                                                                                                                                                                                                                         măsurile  iniţiate,  un  loc  im­
                                                                                                                                comandat  9 275  litri  lapte.  2 340
                                                                                                                                litri  iaurt,  224  kg.  briază  vaci.                                                   portant  îl  ocupă  cele  privind
                                                                                                                                394  kg  smînlînă,  şi  am  primit                                                       asigurarea  bazei  furajere,  ca­
                                                                                                                                1 650  I  lapte,  1145  I.  iaurt.  179                                                  pitol  Ja  care  în  anul  trecut  am
          Var^  sau  iarna.   laptele,   din  Valea  Jiului,  ca  şi  o  parte   Iată  ce  ne  .spune  tovarăşul   aceste  greutăţi ?  Laptele   şi                                                                      fost  def ici lari.
        smîntîna,  brinza.  iaurtul  şi  ce­  din  localităţile  regiunii  Olte­  Constantin  Secărea,   director   produsele  lactate  sosesc  la  ma­  kg.  brînzâ  de  vaci,  248  kg.  de                              Organizarea  fermelor   pe
        lelalte  denvale sînt căutate  de   nia.  Deşi  aprovizionarea  unită­  comercial  la  O.C.L.  Alimentara   gazine  cu  foarte  multă  întir-   smîntină  Rare  sînt  zilele  cînd                               principiile  stabilite  de  Plena­
        un  mare  număr  de  consuma­  ţilor  de  desfacere  din   Valea  Petroşani.  în  legătură  cu aceas-  ziere  provocînd  nemulţumiri  in   se  onorează  în  întregime  co­                                      ra  C.C.  al  P.C.R.  din  27—28
        tori.  Se  poate  spune  că  ele  sînt                                                    lîndul  cumpărătorilor.  Dacă  ar   menzile.  Greutăţi  întimpinâm                                                     martie  1907,  creează  premise
        aproape  nelipsite  din  meniuri­                                                         fi  sâ  dau  exemple,  ar  trebui  sâ                                                                                  favorabile  evitării  neajunsu­
        le  zilnice,  ca  sâ  nu  mai  vorbim                                                    enumăr  cel  puţin  15  zile  din   şi  cînd  este  vorba  de  calitatea                                                rilor  de  orice  natură  privind
        de  necesitatea  laptelui  în  ali­                                                       fiecare  lună  în  care  produsele   produselor.  Vreau  să  argumen­                                                  înlăturarea  pierderilor  în  zoo.
        mentaţia  copiilor.  Toate  aces­                                                        s-au  adus  cu  întîrziere   chiar   tez  Lot  pnntr-un  exemplu: con­                                                  tehnie.  Despre  ce  este  vorba?
        tea  sînt  cunoscute.  Ca  urmare                                                        de  ore.  E  o  situaţie care ar  tre­  cret :  în  ziua  de  4  decembrie                                              In  prezent  fiecare  fermă  zoo­
        s-au  luat  măsuri  pentru  îmbu­                                                         bui  remediată  cît  mai  repede.   întreaga  cantitate  de  laple  tri­                                               tehnică  are  afectată  şi  supra­
        nătăţirea  continuă  a  aprovizio­                                                        Vă  închipuiţi  care  este  impre­  misă  pe  reţeaua   comercială                                                     faţa  necesară  producerii  fu­
        nării  populaţiei  cu  laple  şi  de­                                                    sia  cetăţeanului  cînd,  în  loc  de   din  Valea  Jiului  a  fost  retrasă                                            rajelor.  Este  important  însă  ea
        rivatele  lui.  La  Livezeni  func­  Jiului  s-a  îmbunătăţit,  laptele   tâ  problemă i  ora  şapte,  poate  cumpăra  lap­  deoarece s-a  acidulat.                                                                 ^DUMITRU  HARIGA
        ţionează  o  modernă  secţie   a-   şi  derivatele  lui  mai  întilnesc   —  Fabrica  din  Livezeni  este   te  la  orele  11  sau  12.  Sînt şi  si­                              frnt.rimlnr.î  miHICrC  DCV»,     ‘ inginer  şef  la  Trustul
                                      unele  obstacole  care,  cu  mai   furnizorul  care  ne  face   mari   tuaţii  cînd  marfa  nu  se  aduce   V.  ALBU                                ilogice.  Laboranta  Niculina
        parţinâloare  I.C.I.L.  Simeria   multă  preocupare,  pot  fi  înlă­  greutăţi  în  special  la  smîntină.   decît  la  2-3  zile,  deşi  ea  se  gă­                               cu  pasiune  şi  deosebită  a-   regional  T.A.S.  Hunedoara
        care  alimentează   magazinele  turate.                     iaurt,  frişcâ  şi  lapte,  Care  sînt  seşte  în  depozitele  fabricii.  Aşa  (Continuare  fn  pag.  a  2-a)                                          (Continuare  fn  pag.  a  2-a)
   1   2   3   4   5   6