Page 10 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 10

2                                                                                                             DRUMUL  SOCIALISMULUI                                                                           Sîmbâtâ  6  ianuarie  1968




        DocomenteSe  Conte                                                                                                                                   Un  imperativ  al sporirii producţiei


                                                                                                                                                             în  cooperativele  agricole:
        rlnţei  Naţionale  a



        partidului — bogat                                                                                                                                   Finalizarea  proiectelor


                                                                                                                                                             pentru  irigaţii
        program  de  muncă


                                                                                                                                                               A  chibzui,  a  vedea  în  vii­  de  Irigaţie,  va  creşte  de  la  rea  unora.  Ideea  a  prins  a  fi
                                                                                                                                                             tor  nivelul  de  sporire  a  pro­  077.000  lei,  cit  era  înainte  ele   imbrâţişatâ  şi  de  conducerea
        pentru  sindicate                                                                                                                                    ducţiilor  şi  de  dezvoltare  a  u-   irigare,  la  1.792.000  lei.  Du­  do  ce  după  toate  cheltuielile
                                                                                                                                                                                                                         cooperativei.  Aşa  se  explică
                                                                                                                                                             nitâţii  a  devenit  o  necesitate
                                                                                                                                                                                           blarea  recoltelor  de  legume,
                                                                                                                                                                                                                         făcute  s-a  refuzat  construirea
                                                                                                                                                             obieotivâ.  De  fapt,  planifica­
                                                                                                                                                             rea  şi  apoi  transpunerea  în   porumb,  cartofi  ele.,  permite   staţiei  de  pompare  care  costa
                                                                                                                                                                                           cooperativei  să  realizeze  anu­
           (Urmare  din  pag.  1)    dicalele  vor  trebui  să  acţione­                                                                                     viaţă  a măsurilor stabilite pen­  al  beneficii  nete  de  o  jumă­  circa  80000  lei.
                                     ze  în  vederea  cunoaşterii  ne­                                                                                       tru  multiplicarea  veniturilor   tate  milion  lei.  Practic  inves­  Frumoasele  viziuni  ale  coo­
         Intervenţia  pe  care  o  va  fa­  mijlocite  a  pulsului  activităţii                                                                              simbolizează  jalonarea  unui   tiţiile  făcute  pentru  a  crea   peratorilor  din  Totoi,  cu  pri­
       ce  preşedintele  sindicalului  în   colectivelor  de  muncă.  Consul­                                                                                mers  ascendent.              diurn  liber  apei  spre  plan'e   vire  la  satisfacerea  nevoilor
       cadrul  discuţiilor,  va  fi  în   tarea  maselor  dc  salariaţi,  cu­                                                                                  Astfel  de  viziuni  au  avut   pe  cele  120  de  hectare  sînt   de  apă  ale  culturilor,  la  spo­
       prealabil  supusă  aprobării  co­  noaşterea  părerilor  oamenilor                                                                                    conducerile  multor  cooperati­  recuperabile  în  mai  puţin  de   rirea  recoltelor  şi  respectiv  a
       mitetului  sindicalului,  ea  fiind   muncii  în  problemele  economi­                                                                                ve  agricole  cînd  au  hotârît  să   doi  ani.  Aşadar  irigarea  îşi   veniturilor  sînt  ameninţate de
       punctul  de  vedere  al  întregu­  ce  şi  sociale  si  valorificarea                                                                                 extindă  suprafeţele  amenaja­  dovedeşte  din  plin  eficienţa   a  fi  ştirbite.  La  toate  insislen-
       lui  organ.                   tezaurului  de  înţelepciune  co­                                                                                       te  pentru  irigaţii.  In  urma  so­  economică,  se  afirmă  ca  o  me­  ţele  şi  ajutoarele  primite  din
         In  cuvîntul  său,  preşedinte­  lectivă  trebuie să  devină  o  me­                                                                                licitărilor  de  această  natură   todă  modernă  de  sporire  a   partea  lucrătorilor  de  la  Di­
       le  comitetului  sindicatului  se   todă  de  muncă  permanentă  a                                                                                    lucrătorii  Direcţiei   regionale   recoltelor  şi  veniturilor.  recţia  regională  de  îmbunătă­
       va  referi  Sn  mod  deosebit  la   organelor  şi  organizaţiilor  sin­                                                                               pentru  îmbunătăţiri  funciare   Preocupări  pentru  extinde­  ţiri  funciare  şi  organizarea  te­
       contribuţia  adusă  de  sindicat   dicale  din  regiunea  noastră.                                                                                    şi  organizarea  teritoriului  au   rea  irigaţiilor  au  existat  în   ritoriului.  pentru   finalizarea
       la  mobilizarea  oamenilor  mun­  Cu  ocazia  adunărilor  şi  con­                                                                                    început  un  vast  studiu  topo­  multe  alte  unităţi.  $i  coope­  proiectului,  s-a  răspuns  cu  tă­
       cii  pentru  îndeplinirea  sarci­  ferinţelor  de  alegeri  s-au  făcut                                                                               grafic  şi  pedologie  al  supra­  ratorii  din  Totoi  au  avut  vi­  cere  din  partea   conducerii
       nilor  de  plan  şi  a  angajamen­  peste  8.500  propuneri.  In   a-                                                                                 feţelor  ce  se  pretează  a  fi  iri­  ziunea  certă  a  realizării  an de   cooperativei.  La  locui  staţiei
       telor,  la  deficientele  manifes­  tentia  sindicalelor  trebuie  să                                                                                 gate.                         an  a  unui  beneficiu  net  de   au  fost  transportate  70  tone
       tate privind  disciplina  în  mun­  stea  acum  rezolvarea  lor   la                                                                                   Dar,  de  la  ridicările  de  nî-   G35.000  lei,  bineînţeles   după   de  piatră,  cărămidă  şi   alte
       că,  folosirea  capacităţilor   de   timp.                                                                                                            velment  şi  avizarea  uneia  din   terminarea  amenajării  terenu­  materiale  care  şi  acum  sînt
       producţie,  respectarea  îeguli-   Participarea  conştientă,  lot                                                                                     cele  trei  variante  ale  ante­  lui  pe  o  suprafaţă  de  307  hec­  neatinse.  Starea  de  inerţie  în
       lor  de  protecţia  muncii,  pre­  mai  competentă  a  maselor  la                                                                                    proiectelor  şi  pînâ  Ja  termina­  tare!  Tocmai  de  aceea  ei  au   care  s-a  ajuns  trebuie  învin­
       cum  şi  la  modul  în  care  va   soluţionareo  problemelor  com­                                                                                    rea  definitivă  a  amenajărilor   pornit  cu  elan  Ia  înfăptuirea   să.  faipt  pentru  care  şi  orga­
       trebui  să  muncească  în  viitor   plexe  ridicate  de  evoluţia  so­                                                                                se  consumă  un  mare  volum   propriilor  hotârîri.  Proiectul   nele  agricole  raionale  poartă  o
       comitetul  sindicatului  pentru   cietăţii  noastre,  pune  în  conti­                                                                                de  muncă  şi  de   materiale.   terminat  din  timp  n  început   mare  răspundere.  Ar  fi  de  do­
       înlăturarea  neajunsurilor.   nuare  în  faţa  organelor  şi  or­                                                                                    Scopul  final  al  lucrărilor  jus­  să  prindă  contururi  vizibile   rit  ca  în  primăvară  întregul
        Potrivit  sarcinilor  ce  le  re­  ganizaţiilor  sindicale  ca  o  sar­                                                                              tifică  însă  toate cheltuielile. La   încă  din  anul  trecut.  A  fost   sistem  de  irigaţii  de  la  aceas­
                                                                                                                                                             Mihalţ  unde  pâienjen-işul  de
       vin,  conducerile  întreprinderi­  cină  deosebit  de  importantă,                                                                                    conducte  şi  canale  a  cuprins   trasată  o  vastă  reţea  de  ca­  tă  cooperativă  agricolă  sâ  fie
       lor,  împreună  cu  organele  sin­  ridicarea  pe  o  treaptă  calita­  Exploatarea  rajionalâ  a  agregatelor,  organizarea  judicioasă  a  lucrului  au  situat  schim­  o  suprafaţă  de  120  hectare,  va­  nale,  s-au  procurat  4  agrega­  pus  în  funcţiune.
       dicale,  vor  lua  măsuri  pentru   tiv  superioară  a  muncii  cultu-   bul  B  de  la  laminorul  de  benzi  al  C.S.  Hunedoara,  condus  de  maistrul Florea  Stancu  —   loarea  producţiei  globale  ce   te  de  aspersiune.  2  eleclro-   Proiecte  dc  această  nai ură,
       buna  desfăşurare  a  adunărilor   ral-educalive  pentru  dezvolta­  din  fotografie  —  în  fruntea  întrecerii  socialiste.  Lună  de  lună  acest  schimb  şi-a  depăşit   se  va  obţine  la   intrarea  în   pompe,  s-a  făcut  racordul  re­  pentru  multiplicarea  belşugu­
       generale  ale  salariaţilor.  în  în­  rea  conştiinţei  socialiste  a  oa­  cu  regularitate  sarcinile  de  plan  totalizind  pe  anul  1967  niai  mult  de  9.000  tone  laminate   funcţiune  a  întregului  sistem  ţelei  electrice  de  înaltă  lensiu-   lui  ogoarelor,  periclitate  dc  a
       treprinderile  în  care  condiţiile   menilor  muncii.         in  plus.                                                                                                            ne  la  locul  viitoarei  staţii  de   nu  fi  infâpluile  există  şi  în
       permit,  se  vor  organiza  adu­  Prin  forme  şi  mijloace  va­                                                                                                                   pompare  etc.  $i  toate  acestea   alic  unităţi.  Anul  trecut  d;u
       nări  generale  cu  participarea   riate,  sindicatele  vor  trebui  să                                                                                                             nu  au  costat  mai  mult  decît  cele  800  de  (iertare  prevăzute
       tuturor  salariaţilor.  In  între­  exercite  o  influenţă  tot  mai                                                                                                               532.000  lei.  Deci  oamenii   de   pentru  a  fi  irigate  în  coopera­
       prinderile  mari,  sau  cu  exlin-   puternică  in  rîndul  salariaţi­                                                                                                             aici  au  pornit  pe  calea  mate­  tivele   ngricole   din  fonduri
      dere  teritorială,  unde  nu  sînt   lor  pentru  a  determina  spori­          S T 0 R 1A   T R A N S P O R T U R IL O R   DE                                                      rializării  unui  amplu  proiect   proprii  nu  fost  amenajate  dna”
      condiţii  pentru  organizarea  a­  rea  exigenţei,  simţului  de  răs­                                                                                                              pe  care  şi-l  doreau  cît  mai   3r>0  de  hectare.  Nerea liza rea
      dunărilor  generale  cu  toţi  sa­  pundere,  instaurarea  unei  dis­                                                                                                               grabnic  înfăptuit.  La  un  mo­  se  impune  a  fi  recuperată  m
       lariaţii,  se  vor  tine  mai  înlîi   cipline  exemplare   la  fiecare                                                                                                            ment  dat  însă  entuziasmul  se   acest  nn.  Peste  fot  nrofo  unde
      adunări  generale  ale  salariaţi­  loc  de  muncă,  în  fiecare  în­                                                                                                               curmase.  „Nu  vom  reuşi  nici­  există  astfel  de  proiecte,  sâ
      lor  pe  secţii,  sectoare,  sau  a-   treprindere.  întărirea  discipli­                                                                                                           odată  sâ  valorificăm  volumul   fie  luate  măsuri  de  antrenai e
      telîerc,  după  care  se  va  orga­  nei  muncii  sub  aspectele   ei                                                                                                               mare  de  produse  excodcnia-   a  foitelor  din  cooperative  'a
       niza  o  adunare  pe  întreprin­  multilaterale  solicită   acţiuni   C A L A T O R I  D IN   R 0 M Â N IA “   de Al. Cebuc şi C. ifaaisu                                          re,  obţinute?  in  urma  aplică­  materializarea  lor  pentru  rea­
      dere  cu  participarea  reprezen­  perseverente  din  partea  sin­                                                                                                                  rii  irigaţiilor,  întrucît  trecerea   lizarea  sporurilor  de  produc­
      tanţilor  salariaţilor  (muncitori   dicatelor  pentru  crearea  in  fie­                                                                                                           lor  pesie  rîul  Mureş  es!e  des­  ţie  scontale.
      fruntaşi,  inovatori,  conduceri­  care  unitate  a  unui  climat  do                                                                                                               tul  de  anevoioasă".  Era  păre­       îng.  A.  POTOPEA
      le   tehnîco-adminislrative   si   responsabilitate  şi  intransigen­  In  cadrul  genei\al  al  dezvol­  poştelor  la  egipteni,  persani,   de-a  lungul  anilor")  relevă  a­  meroase  categorii  de  cititori.
      membri    ai   organelor   de   tă  colectivă  faţă  de  abaterile   tării  societăţii  româneşti,  din   romani,  incaşi,  treeînd  apoi  la   portul  românilor  la  invenţiile   Condiţiile  grafice  excelente  în
      partid,  sindicale  şi  de  UTC.).   de  la  disciplina   tehnologică,   vechime,  legăturile  dintre  pro­  evocarea,  concisă  dar  nu  ri­  epocale  din  acest  domeniu.  De   care  a  apărut,  cu  o  elegantă
      care  vor  fî  aleşi  de  adunările   irosirea  timpului   productiv,   vincii  şi  comunităţi,  contrac­  gidă,  a  dezvoltării  istorice  a   reţinut  ceea  ce  scria,  în  acest   supracopertâ  (de  Dumitru  lo-
      generale  respective.         absenţe,  calitate  necorespunzâ-   tele  şi  prezentele   deosebite,   patriei  noastre,  de  la  strămo­  sens,  doctorul  A.  Steopoe :  „In   nescu),   sugestivă,   întregesc   Sprijin  eficient  acţiunii  de
        Militînd  perseverent  pentru   toaro,  rebuturi,  înlîrzieri  ele.   călătoriile,  modalităţile   prin   şii  daco-romanî.  ţinuturile  locuite  de  români,   conţinutul  lucrării.
      eliberarea  de  balastul  forma­  împreună   cu   organizaţiile   care  se  întTeprindeau.  se  im­  Le  fel  se  procedează  şi  în   vehiculele  mişcate  pe  şine  e­  „Din  istoria  transporturilor   recenzare  a  animalelor
      lismului.  al  birocraţiei,   care   U.T.C.,  sindicalele  au  datoria   pun  studiului,  avînd  o  însem­  cazul  descrierii  variatelor  mîj-  rau  întrebuinţate  cu  o  sută  de  de  călători  în  România'*   se
      mai  stăvileşte  în  unele  între­  să  acorde  o  atenţie  deosebită   nătate  specifică.   Răspunz.ind                                              poale  considera,  deci,  pe  bu­
      prinderi  activitatea  dc  creaţie   noilor  muncitori  care   păşesc   unei  atari  cerinţe.  Editura  Şti­                                          nă  dreptate,  o  valoroasă  rea­  începută  la  data  dc  3  ia­  la  44  la  sută  din  numărul
      tehnică,  organele  şi  organiza­  an  de  an  Sn  întreprinderi,  in-   inţifică  oferă  acum  cititorilor                                           lizare  ştiinţifică,  cu  caracter   nuarie  a.c.,  cu  scopul  dc  n   gospodăriilor  existente.  Pen­
      ţiile  sindicale  vor  trebui  să  a-   suflindu-le  spiritul  de  discipli­  o  nouă  contribuţie,  preţioasă                                        complex,  de  evocare  istorică,   sc  putea  stabili  măsuri  de   tru  ca  acţiunea  să  se  în­
      dople  o  atitudine  fermă  pen­  nă.  dragoste  de  mesgrie,  ata­  .şi  ■ interesantă,  la  cunoaşterea   0  sinteiâ  valoroasă                     de  elucidare  a  dezvoltării  'teh­  stimulare  a  dezvoltării   in   cheie  în  bune  condiţii  in  ca­
      tru  respectarea  legislaţiei  pri­  şament  faţă  de  colectiv.  trecutului  nostru  istoric,  vă-                                                                                   continuare  a  zootehniei,  ac­  drul  termenului  stabilit,  p(-
      vind  inovaţiile.   să  acţioneze   Conştiente  că  activitatea  lor   zînd  dezvoltarea  comunicaţi­                                                 nicii  şi  a  ştiinţei  în  folosul   ţiunea  dc  recenzare  a  ani­  nâ  )a  10  ianuarie  a.c.,  este
      prin  mijloace şi  forme  adecva­  slujeşte  intereselor  oamenilor   ilor.  prin  cartea  „Din  istoria                                              public,  furnizind  date  actuale   malelor  domestice  în  regiu­  de  dorit  ca  toţi  cetăţenii  să
      te  pentru  dezvoltarea  mişcării   muncii,  sindicatele  din  regiu­  transportului  dc  călători   în                                               privind  modernizarea   trans­  nea  noastră  so  desfăşoară   acorde  sprijinul  necesar  co­
      de  masă  a  inovatorilor  şi  ra-   nea  noastră  işi  voi-  consacra   România'*,  semnală  de  A).  Ce­  Joace  de  transport  şi  a  condi­  ani  mai  înainte  decît  în  An­  porturilor  din  România  socia­  satisfăcător.  Din  datele  cen­  misiilor  formale  în   acest
      tionalizatorilor.  Cursurile   de   (oale  forţele   şi   capacitatea   buc  şi  C.  Moca nu :  ţiilor  în  care  au  fost  utilizate,   glia"  (pag.  97).                           tralizate  In  Dirccţîn  regiona­  scop,  furnizind  dale  reale
      ridicare  a  calificării  si  de  spe­  pentru  stimularea  permanentă   Autorii  au  a/vut  în  vedere   cunosdndu-şi  zilele  debutului,   Cartea  rezervă  un  spaţiu  a­  listă.  stimulînd,  pe   tot  par­  lă  de  statistică,  reiese   că
      cializare.  lectoratele   tehnice   n  avînlului  oamenilor  muncii   că  notele  de  drum.  felul   de   ale gloriei,  apoi  ele  uitării,  de­  decvat  navigaţiei  fluviale  şi   cursul  ci,  sentimentul  patriotic.  pînâ  In  ziua  de  4  ianuarie   şi  ţinînd  animalele  în  gos­
      vor  trebui  să  devină  —   cu   la  înfăptuirea  însufleţitorului                                                     maritime,  precum  şi  aviaţiei.                              se  efectuase  recensămmtul  podărie.
      sprijinul  sindicatelor  —  forme                           a  călători,  mobilul  şi  conse­  păşite  fiind  prin  râspindirea   Cititorul  este  condus  de  autori   TABORSKY  ROLAND
      maj  organizate,  mai  eficiente   program  de  măsuri  stabilit  de   cinţele  călătoriilor,  trezesc  in­  invenţiilor  din  ce  în  ce  mai   pe  calea  urmată  de  noi   de
                                                                  teresul,  date  fiind  implicaţiile
      de  creştere  a  nivelului  tehnic   Conferinţa  Naţională  a  P.C R   lor  economice,  social-polilice.   moderne.  De  la  litieră  şi  lec­  tehnica  aviatică,  de  la  avionul
                                                                                                tică  la  diligenţă,  de  aici
                                                                                                                         la
      profesional  şi  economic  al  an­  pentru  dezvoltarea  economiei   culturale  şi  tehnice.  tren,  tramvai  ' şi  automobil,   miniatura'!  inventat  in  1804  de
      gajaţilor.                    naţionale,   pentru   înflorirea   Apariţia  editorială  menţio­  Iată  tot  atîtea  momente   ale   Stoica,  ţăran  din  satul  Ormin-
        Cu  mai  multă  hotârîre,  sin­  patriei  noastre  socialiste.  nată  îmbină  in  chip  armonios   drumu/lui  parcurs  de  cititori   dea  Zarand  (regiunea  Hune­                                             Alături  de  re­
                                                                  rigoarea  ştiinţifică  cu  pitores­  în  cunoaşterea  eforturilor  o­  doara)  la  realizările  senzaţio­
                                                                  cul  inerent  unui  istoric  al  că­  mului  de  a  stâpîni  posibilită­  nale  ale  Iui  Traian  Vuia   şi
                                                                  lătoriilor  (Mihaî  Ralea  obser­  ţile  unei  deplasări  mai  rapide,   Aurel  Vlaicu,  pionieri  ai  avia­                                          zultatele  bune
                                                                  va  plastic  că  „a  pleca,  de  cele   mai  sigure  şi  mai  confortabi­  ţiei  mondiale.
                                                                                                                                Dezvoltarea  diferitelor  com­
                                                                                                le.
                                                                  mai  multe  ori  înseamnă  a  re­
      Tractorul  poate  ti                                        învia").                      pe  baza  unor  informaţii  certe,   partimente  ale  transporturilor                                                   persistă
                                                                                                  Autorii  nu  omit  să  indice,
                                                                                                                              sînt  privite  de  AI.  Cebuc  şi
                                                                    Cartea,  de  peste  220  pagini,
                                                                  este  organizată  pe  13  capitole,   aprecieri   ale  unor   călători   C.  Mocanu  în  contextul  sem­
                                                                                                                              nificaţiilor  social-politice  şi  c-
                                                                  cu  peste  70   de  reproduceri,   străini  asupra  nivelului  orga­  conomice  ale  epocilor,  şi  nu                                                unele  lipsuri
                                                                  desene  şi  fotografii,  cu   trei   nizării  comunicaţiilor  în  ţara   izolat,  annlizînd  dialectic  rx-
      folosit şi  iarn a                                          hărţi.  Se  tratează  evoluţia  co­  în  raport  cu  nivelul  european   luJ  transporturilor  de  călători                                                (Urmare  din  pag.  1)
                                                                                                noastră  în  deosebite  timpuri,
                                                                  municaţiilor  rutiere,  feroviare,
                                                                  fluviale,  maritime  şi  aeriene,   sau  mondial.  In  legătură  cu   in  cadrul  progresului  general,
        Stăteam  de  vorbă  cu  ingine­  dotati  cu  utilaje  şi  de  fapt  nici   analiz.ind  dezvoltarea  căilor  şi   serviciu]  poştali  din  tarile  ro­  ele  fiind  componente  ale  civi­                       plicarea  altor  măsuri  lehhico-
                                                                                                                              lizaţiei.  Se  ajunge  la  actuali­
      rul  şef  de  la  S.M.T.  Haţeg.  La   nu  se  ocupaseră  cu  aşa  ceva   a  mijloacelor  de  transport,  în   mâne  se  citează,   de  pildă,   zări  largi  şi  concluzii  clare.                               organîzalorice  ne-au   pernvs
      uşă  se  auzi  un  ciocănit  insis­  nicicînd.              funcţie  de  etapele  traversate,   mărturia  lui  Paul  de  Alep,  ca­                                                                               ca  încă  din  trimestrul  IV
      tent.                           Dar.  de  ce  să  stai  in  hiber­  istoriceşte  în  general,  de  pro­  re  a  întreprins o  călătorie  prin   Pe  cât  de  atractivă   este                                     lucrăm  la  nivelul  acestui  an  .
        — Poftiţi,  invită,  interlocuto­  nare  cind  totuşi  poţi face  ceva,   gresul   tehnico-ştiinţific   în   Moldova  şi  Muntenia  în  anul   cartea,  pe  aiît  de  vastă  este                                 Ing.  Adrian  Popovici,  şeful
      rul  meu.  In  prag  apăru  un  om   işi  zicea  mecanizatorul  Nicolae   special.  Analiza  diferitelor  as­  1650 :  „Astfel  de  cai  şi  căruţe   documentaţia  care  stă  la  baza                           secţiei  oţeluria  electrică :  „Di­
      de  statură  potrivită,  cu  privi­  Uritu.  Noi  avem  sarcina  de  a   pecte  ale  perfecţionării   mij­  sînt  aici  în  fiecare  oraş,  tîrg   elaborării  ei.  De  la  acte,  do­                            namica  depăşirii  planului  esfe
      rea  sprintenă.  Părea  grăbit.  ajuta  sătenii  în  probleme  de   loacelor  de  transport,  ca  şi  ex­  sa vi  sat.  Călătoria  noastră  era   cumente  şi  însemnări  de  că­                                 constantă.  Cele  165  tone   do
        —  Am  venit  la  dumneavoas­  mecanizare.                tinderea  reţelei  de  drumuri  în   mai  repede  decît  zborul  unei   lătorie,  Ia  monografii,  cores­                                             oţel  obţinute  peste  prevederi
      tră  pentru  a  rezolva  problema   După  multe  strădanii,  a  iz­  România  pînâ  în  z.ilele  noas­  păsări'*  (pag.  48).  Aprecieri  in­  pondenţă  şi  presă,  autorii  u-                                  se  împart  aproape  egal  pe  fie­
      cu  dosarul.  Am  pus  totul  la   butit  să  realizeze  în  concepţie   tre,  este  consecvent  anticipată   teresante  a  făcut  şi  călătoare.»   z.eazâ  de  o  gamă  largă  de  iz­                          care  z.i.  Există  create   toate
      punct.  Chiar  de  acum  pot  să   originală  un  dispozitiv  dc  cu­  de  un  cadru  general,  cu  refe­  engleză  Elisabeth  Craven   iii   voare.  Materialele  de  arhivă,                                    condiţiile  sâ  păstrăm   acest
      încep  lucrul.                plare a  unui fierăstrău  circular   riri  la  alte  ţâri  şi  continente,   scrisorile  trimise  marlcgrafu-   inedite,  din  surse  româneşti                                     ritm".
        După  ce  primi  încuviinţarea   la  priza  de  putere  a  tractoru­  precum  şi  de  prezentata  am­  Iui  Friederich   de  Brandem-   şi  străine,  oferă  o  bază  de  ar­                                    Startul  bun  luat  de  siderur-
      că  lucrurile  sînt  in  curs  de  re­  lui  universal.  Suporţii  au  fost   bianţei  istorice  specifice,   cu   burg  Baireuth.  Din  călătoria   gumentaţie   solidă.   asigură                               gişli  este  presărat  însă  cu  u­
      zolvare,  mecanicul  Nicolae  U-   mai  uşor  de  confecţionat,  dar   caracterizarea  succintă  a  epo­  ei  spre  Bucureşti,   în   1786,   probitatea  .ştiinţifică  a  lucră­                                 nele  opintiri.  Din  discuţiile  a­
      rîtu  porni  mulţumit  la  lucru  realizarea  turaţiei  la  pinza  fie-   cilor  şi  a  progresului  social  la   nota :  „Caii  alergau  in  goana   rii.  căreia  i  s-a  ataşat  o  listă                      vute  cu  ing.  Nîcolac  Sântim-
        —  A  realizat  un  lucru  inte­  răstrăului  a  dat  mai  multă  bă­  un  moment  dat.  Precizări  de   mare,  zburau  mai  mult  decît   bibliografică  fundamentală.                                         brcan,  şeful  sectorului  olelârii
      resant,  ţinu  să  mă  informeze   taie de  cap.  Ptnă  la  urmă  lotul   acest  fel  facilitează  considera­  călătoreau"  şi  „Apropiindu-mâ   Textul  ilustrat  cu  numeroa­                                   Şi  ing.  Cornel  Deheleanu,  *e-
      inginerul  şef.  Acest  mecaniza­  s-a  rezolvat  cu  bine,  iar  acum   bil  înţelegerea  corelaţiei  din­  de  Bucureşti  pierdui  din  ve­  se  reproduceri  şi  desene,  după   Din  şiragul  de  obiective  ce  s-au  înălţat  în  regiunea   ful  secţiei  O.S.M.  II.  am  ren-
      tor  s-a  frămîntat  zile  în  şir   lucrul  merge  din  plin.  tre  nivelul  foi telor  de  produc­  dere  livezile  şi  văzui  o  ţarină   stampe,  gravuri  şi  fotografii,   noastră  in  anii  industrializării  socialiste  a  ţârii  face  parte   nul  că  începutul  noului  an  l-a
      pentru  a  găsi  o  rezolvare  unei                         ţie,  alcătuirea  politică  şi  teh­  foarte  frumoasă"  (pag.  54).  cu  hărţi  şi  l-abele   statistice,   şi  Uzina  de  preparare  a  minereurilor  din  Deva.  Instalaţiile   găsit  pe   oţelari   insuficient
      cerinţe  a  oamenilor  din  satul   Astfel  a  fost  rezolvată  o  ce­  nica  comunicaţiilor.  Pentru  a-1   Capitolele  dedicate  comuni­  este  redactai  intr-un  stil  so­  moderne,  dc  mare  productivitate,  dau  aici  strălucire  cupru­  pregătiţi.  Unele  deficienţe  in
      Strei  Sîngeorgiu  unde-şi  are   rinţă  acută  a  sătenilor.  Pe  lin­  introduce,  de  pildă,  pe  lector,   caţiilor  feroviare  (cap.  7  —   bru,  dar  accesibil,  permiţ.înd   lui  extras  din  adîncuri  dc  către  mineri.  organizarea   şi   desfăşurarea
      sediul  brigada  de  tractoare  in   gă  aceasta,  tractorul  poate  fi   în  tainele  înfiripării  unor  ser­  „Forţa  aburului  revoluţionea­  utilizarea  cărţii  de  către  nu­       Foto :  V.  ONOIU       ritmică  a  producţiei  se  per­
      care  lucrează.  Hra  solicitată  o   folosit  acum  şi  iarna,  realizîn-   vicii  poştale  pe  teritoriul  ţări­  ză  tehnica  transporturilor"  ci                                                             petuează.  Intîrzierile  nejusti­
      lucrare  simplă :  tăiatul  meca­  du-se  venituri  mai  mari.                            cap.  8  —  „Primele  căî  ferate’                                                                                      ficate,  în  repararea  melanjo-
      nic  al  lemnelor.  Pentru  aceas­                          lor  române,  autorii  zugrăvesc                                                                                                                      rului  pun  sub  semnul  între­
      ta  mecanizatorii  nu  erau  insă        P  AURELI AN       mai  întîl   starea  şi  sistemul  din  România  $!  evoluţia   lor                                                                                   bării  realizarea  planului   de
                                                                                                                              Cum  s-ar  îi  putut  cîştiga o  can­                                                     oţel  la  cuptoarele  Martin   in
                                                                                                                                                                                                                        prima  decadă  a  lunii.  Râmî-
                                                                                                                                                                                                                        nerca  sub  plan  la  oţelâria  a
                                                                                                                                                                                                                        D-a  s-a  accentuat  mai  ales  din
                                                                                                                                                                                                                        cauza  unei  avarii,  care  a  scos
                                                                                                     Electrocar               titate  importantă  de  minereu                                                           moi  multe  ore  din  producţie
                                                                                                                                                                                                                        un  cuptor  de  400  de  tone  pe
                                                                                                 în...  conservare                                                                                                      şarjă.
                                                                                                                                                                                                                         Oportunitatea  lichidării  de­
                                                                                                                                                                                          2.133  om-zîte  absenţe  nemoti­  calajului  existent  intre  oţelâ-
                                                                                                  Magazia  de  mesagerie  de                                                              vate.  Legat  de  absenţele  ne-   ni  şi  celelalte  secţii  trebuie  si
                                                                                                 la  Staţia  C.F.R.  Teiuş  a  fost   însemnări  privind  utilizarea  fondului            moiivate  se  observă  un  lucru   facă  obiectul  unei  urgente  a-
                                                                                                 dotată  în  vara  anului  tre­                                                           curios.  In  primele  nouă  Juni   nalîze  din  partea  comitetului
                                                                                                 cut  cu  un  electrocar  desti­                                                          numărul   absenţelor  era  de   de  partid  şi  a  conducerii  com­
                                                                                                 nat  transportului  diferite­         de  timp  8a  E.M.  Certej                         1.118  om-zile,  pentru  ca  în  ur­  binatului.  Altfel,   ne  spunea
                                                                                                 lor colete.  Cum  era  şi  firesc,                                                       mătoarele  două  luni  —  oc-   ing.  Mihai  Cirigore,  şeful  sec­
                                                                                                 muncitorii   s-au   bucurat                                                              lombrie  şi  noiembrie  —  sâ  sc   ţiei  O.S.M.  I  există  toate  mo­
                                                                                                                                                                                         dubleze (?!),                  tivele  sA  ne   îngrijorăm   că
                                                                                                 pentru  că  noul  autovehicul                                                                                          minusul  în  loc  sâ  fie  lîchidat
                                                                                                 urma  să-i  scutească  de  une­  Pe  graficul  de  producţie  de   19GG.  Care  este  explicaţia ?  La  mina   Sâcărîmb  există   va  spori  mai  mult.
                                                                                                                                                                                          mu-Iţi  mineri  care  au  cîte  10
                                                                                                 le  eforturi  fizice.  Bucuria   la  Exploatarea  minieră  Certej   —  In  primele  9  luni  —  ne-a   şi  chiar  mai  multe  absenţe  nc-   Cu  toate  insistentele  noastre
                                                                                                 a  fost  de  scurtă  durata.  De   avi  fost  înscrise  la  finele  anu­  relatat  inginerul  Păun  Codi\es-   motivate.  Dar  situaţia  aceasta   de  a  cunoaşte  care  este  situa­
                                                                                                                                                                                                                        ţia  realizării  planului  la
                                                                                                                                                                                                                                                la­
                                                                                                 ce ?  Electrocarul  a   intrat   lui  19G7  cîteva  cifre/.  103  In   cu,  şefuj  exploatării  —  s-au   nu  h  deranjat  pe  nimeni.  Din
                                                                                                                              sulă  şi  102,4  la  sută  (care  re­  înregistrat  un  număr  mare  de                  minorul  de  G50  mm.,  laminorul
                                                                                                 în.„  conservare.  Nimeni  nu   prezintă  proporţia  îndeplinirii   concedii  de  boală.  In  aceas­  totalul  de  201  sancţiuni  apli­  de  profîle  mijlocii  şi  benzi  şi
                                                                                                 s-a  îngrijit  să-l  pună   în   planului  la  producţia  globală   tă  perioadă  indicele  ele  utili­  cate  muncitorilor   indiscipli-   laminorul  de  sîrmâ.  n-am  pu­
                                                                                                                                                                                         naţi,  doar  2G  s-au  acordat  ce­
                                                                                                 funcţiune.  De  multă  vreme   şi  respectiv  la  producţia  mar­  zare  a  fondului  de  timp  a  fost   lor  ce  au  absenţe  nemotivnte.   tut  afla  po  considerentul   râ
                                                                                                                              fă).                          de  85,2  la  sulă  în  primul  tri­                       serviciul  programare  a  întîr-
                                                                                                 redresorul   autovehiculului   La  prima  vedere  rezultatele   mestru,  85,8  Ia  sută  în  al  doi­  Ilestul  au  fost  trecuţi  cu...  ve­  ziat  cu  aproape  o  lună  defal-
                                                                                                 aşteaptă  în  biroul  mesage­  mulţumesc.  Dacă  aaalizâm  în­  lea  şi  851,1  Ia  sută  în  cei  de  al   derea.  De  oc /  Absenţele  ne-   carea  sarcinilor  de  plan   pe
                                                                                                 riei  sâ  fie  montat,  iar  elec­  să  posibilităţile  ce  le-a  avut   treilea.  In  ultimele  luni  insă   motivato  nu  se  încadrează  în   secţii.  Nici  pînâ  în  data  de  5
                                                                                                                                                                                         indisciplină ?
                                                                                                 trocarul  sâ  fie  pus  în  func­  exploatarea  în  obţinerea  lor   numărul  concediilor  de  boa­  Tată  deci,  o  rezei-vâ  deose­  ianuarie  colectivele  acestor  la­
                                                                                                                                                                                                                       minoare  nn-şi  cunoşteau  sar­
                                                                                                 ţiune.  Pînâ  cînd  va  mai  du­  .şi  modul  cum  au  fost  valori­  lă  a  scăzut.  Ca  urmare,  rezul­  bit  do  importantă  care  consti­
                                                                                                                              ficate  unele   rezerve  interne,   tatele  s-au  îmbunătăţit.  In  ul­                  cinile  de   plan.   Conducerea
                                                                                                 ra  această  situaţie,  tovarăşi   situaţia  se  schimbă.  timul  trimestru  ai  anului  tre­  tuie  o  sursă  de  creştere  a  pro­  combinatului   cunoaşte  oare
                                                                                                 din  conducerea staţiei  C.F.R.   In  anul  care  a  trecut  indi­  cut,  indicele  de   utilizare  a   ducţiei.  Depinde  însă  de  felul   această  anomalie ?  Stabilirea
                                                                                                                                                                                                                       programului  concret  de  lami­
                                                                                                Teiuş?  (V.  STRFiVlŢAN  —    cele  de  utilizare  a  fondului   fondului  de  timp  a  fost  de   in  care  conducerea  exploată­  nare,  pentru  fiecare  linie,  este
                                                                                                                                                                                         rii.  organizaţiile  de
                                                                                                                                                                                                              partid,
             Uzina  mecanică  Cugir.  Gradul  ridicat  de  tehnicitate  al  poduselor  fabricate  aici   se   corespondent).  de  timp  a  fost  realizat  doar   90.4  la  sută.        sindicat  şi  ale  U.T.C.  o  vor   o  chestiune  ce  nu  poate  fi  n-
          datoreşte  în  bună  măsură  şi  fluxului  tehnologic  dotat  cu  cele  mai  moderne  maşini-uncltc.   t            în  proporţie  de  87,4  la  sulă,  cu   In  anul   caix?  a  trecut,  la  pune  în  valoare.  mînatâ.  Neajunsurile  semnala­
                                                                                               I I-
             In  fotografic:  Vasite  Morăraş  lucrînd  la  una  din  maşinile  de  rectificat  roţi  dinţate.  I-            2,1  la  sulă  mai  puţin  decît  în  E.  M.  Certej  s-au  înregistrat   L.  DEM ETER   te  se  impun  n  fî  înlăturate  a­
                                                                                                                                                           peste  1.000  om-zile  învoiri  şi
                                                                                                                                                                                                                       cum  pînâ  nu  iau  proporţii.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15