Page 11 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 11
Simbâtâ 6 ianuarie 1968 DRUMUL SOCIALISMULUI
Regiunea Hunedoara osie Orâ.ştieî : un alppus funerar fusul de coloană şl capite torl cu corn şl flintă. Consi de lemn. adusă din Plăişo- Rrelea Mureşană. slîlpii de
păstrătoarea unor importan cu Attis, un capitel corin lul. Sau întregul fus de co derăm că acest complex re i u ) Cioarci, de la Afteia lui morminte cu motiv solar etc
te vestigii ale trecutului, ca tic .şi un fus de coloană ? La loană romană care zace în prezintă o valoare artistică. .Sofronie, în 1788, a cărei ar Am dori ca, dacă nu se mai
re te inlîmpină pretutindeni. Geoagiu, casa nr. 70 păs fata cooperative! din Sîntâ- Importanţă prezintă şi in hitectură mai păstrează părţi păstrează zidul fostei „mori
Pe drept cuvînt, teritoriul trează în fronton doi lei fu măria de Piatră. scripţia din secolul al XVIII-, din cea veche, rămase de pe de hirfie" (mola popiracea —
hunedorenn poate fi conside nerari cu con funerar. Care Există apoi o serie de mo lea săpată in stînca peşterii urma distrugerii lui Bucov. cum era amintită in docu
rat un vast muzeu al felu va fl soarta monumentelor numente feudale, construc de aici. La Bobîlna, în cas Una din cele mai intere mentele veacului X V I I I ) — Tot ps iîngă drum.
ritelor monumente istorice. din zidul casei Bela Lugozsl? ţii a căror destinaţie actuală telul Vlad, se află încăperea sante construcţii, sub raport de la Hoşcani. arsă pe la
Grija muzeelor pentru păs Mai zace în curtea Sfatului oorespunde, în general, ne in care a fost ţinut captiv arhitectonic, esle biserica din 1650. măcar urmele fundaţiei,
trarea şl valorificarea ştiin popular din Foit, leul fune- voilor de pâslrare şi valori Sofronle din Cioara. Aici Bărişor (Baru Mic), ale cărei ale bazinelor şi ale canalului
ţifică a acestor monumente picturi executate de meşteri pe caic venea apa să poată Cine a fost în Hunedoara cam „obosit" din cauza unei
este binecunoscută $! demnă din Tara Românească, înce fi protejate. Să şe păstreze nu se poale să nu fi rămas porţii de alcool, a mers —
de releva't. In acţiunea de puseră să fie, cu ani în ur urmele „■furnalului" de la Si- plăcut surprins (le frumuse vorba clntecului — tot pe
păstrare a lor, un aport mai mă, deteriorate de ploaia ce bişet. şi măcar menţiunea ţea bulevardului Dacia, de lingă drum. pe Ungă gard ! E
susţinut l-ar putea aduce in pătrundea prin acoperiş. Si locului — acum sub apele iargheţon lui (are n lăţim® şi osta o „performanţă", sol
stituţiile. întreprinderile lo N U N U M A I tuaţia a fost îndreptată în lacului de acumulare dc la rle H m) Cu mate acestea, dată cu degradarea unor bu
cale $i mai cu seamă marea anii noştri şî astfel se păs '-inejş — unde, la Baia Cra Im Costnchr Kimbu. şofer la nuri materiale din orăşelul
masă a cetăţenilor, a căror trează acest monument, bise iului. pe locul şcolii, a exis I.G.O. Hunedoara, nu i-a a* copiilor. Anumite măsuri
conştiinţă este şî trebuie să rica «Piiveştilor", cum este tat un ..hoamâr" — un ate juns. In seara zilei de 26 de credem că se cuvin a fi lua
fie pătrunsă de necesitatea numită şi de care este legată lier metalurgic. înaintea ce te de către conducerea între
conservării acestor monu legenda că ar fi fost zidită lui de la Hunedoara şi Go- cembrie 1067, mergind cu prinderii. Nu de alta, dar
mente. M U Z E E L E ™ de o frumoasă femeie care văjdia Să se cunoască înce maşina spre garaj, fiind şi bulevardu-i bulevard I
Multe din vestigiile Is avea legături cu o ceată dc puturile vechii manufacturi
torice sint cunoscute şi cer haiduci ascunşi Intr-o peşte de ceramică de Ia Baiu Ma
cetate de specialişti şî de pu ră. la care se putea ajunge re e(e.
blic, dar cele mai multe nu trecind prăpastia peste un Am oferit, din multitudi Ai fost la instructaj ?
sînt cunoscute de oameni, iar brad. Aceşti haiduci i-au Hat nea de „exponate" ale aces
uneori ele sînt distruse. Spi banii cu care s-a zidit bise tui vast muzeu, care este în
ritul practic al multora i-a rar 7 Se mal ştie de fusele fienre. Prin grija Comitetu esfe o inscripţie din care se rica. tregul ţinut hunedorean. nu
făcut ca să le folosească în de coloană de la Cigmâu, de lui regional pentru cultură mai vede doar anul 1723, res Sugerăm, de asemenea, o mai cîlovn exemple, prin ca Dumneata, tovarăşe Axen- noaptea de după instructaj
alte scopuri, ca materiale de lingă biserica din deal, şl din şi artă. s-a făcut mult in a tul fiind tencuitâ, O mare alenţîe sporită faţă de mo re vrem să arătăm că patrio le Samoilescu. preşedinte a! cu căruţa pe sosea fără fe
construcţie, iar gustul pen fala locului unde se afla ca cest sens. Rărnîne ca autori importanţă prin vechimea ei numentele tehnice, fată dc tismul cald. vin* * începe cu cooperativei acricolddin Căs- linar şi catadioptru ? Dacă
tru infrumuselare l-a făcut sa lui I. Budai-Deleanu ? tăţile locale comunale să — una din cele mal vechi instalaţiile dc tehnică ţără dragostea şi respectul faţă tâu. raionul Orăştie. ai fos* dumneata organ de condu
să le folosească drept ele Poarta casei parohiale să aibă o permanentă grijă pen rase particulare — prezintă nească : pive. viitori, micile de ţinutul natal, cu tot ce la instructajul organizat la cere în cadrul cooperativei
mente decorative, aşa cum seşti din Romos este păzită tru păstrarea lor. rasa parohială săsească din mori instalate pe cursul pî- are el păstrat din mo$i-stră- centrul de raion in ziua de agricole, procedezi astfel, «â
este cazul multor monumen tot de un leu funerar roman La Geoagiu. castelul Hoff- Romos, zidită pe la 1560. raielor, din raionul Ilia, dc moşi. Vestigiile rare nu au 5 decembrie 1967, pe tema nu te mai miri clnd şl alţi
te romane, Ici funerari din La Bobîlna, la „feredeu" baur este mal bine păstrat, păstrînd interesante bolti la pe valea Cornel şl valea Jiu fost cuprinse încă în colec circulaţiei vehiculelor m cooperatori îţi vor urma e
tracţiune animală pe drumu
piatră şi marmură, construiţi se mai păstrează cele două în timp ce castelul Dinmandi, pivniţă, vădind măiestria u ţiile muzeale, trebuie păstra xemplul. Si mai ales. să nu
în zidul casei, în fruntarii bazine lomane, din piatră şi datorită slării dărăpănate nor meşteri locali, dar şî ase lui. faţă de micile şl zveltele te cu grijă de localnici, cu rile puhlicp ? Pară ai fost
sau la gard în fala casei, la mortar, cu vrană de scurge din vechime, este total dis mănarea cu bolţile „moldo biserici din lemn din raio dragostea cuvenită faţă de atunci dc ce ai plecat in te mire consecinţele...
Sarmisegotuza, Geoagîu, Să re? Nădăjduim că mai tră trus. Ln rtapolt. castelul păs veneşti". nul Ilis, la care găsim ele
laş etc. trează o monumentală scară Lăudabilă este grija săte mente interesante cum este aceste mărturii ale trecutu
Oare rit vor rezista intem iesc în parcul castelului Nop- cu o terasă străjuită de două lui noşlru Istoric. Biletul s-a plătit pe toată ruta
periilor monumentele roma cea din Zam : o inscripţie statui rlin pialră, in stil ba nilor din Cioara (azi Săliş- consola de la Dânuleştî, meş-
ne din cimitirul reformat al romană, capacul de ediculă, roc, reprezentind doi vînă- te), pentru vechea biserică tergrinda cu Inscripţie de la Prof. RENIAIMIN RASA
In ziua de 23 decembrie mul pe jos. sau cu maşini de
1067. şoferul Ioan Sip avea ocazie... Unii dintre ei au
Dezvoltarea reţelei garai. Petru Florea, dc la munci superficiale sînt clare.
pierdut legăturile cu diferite
autobuzul defect. Şeful de
vinei
trenuri. Consecinţele
autobaza Deva. a dispus to
tuşi plecarea în cursă. Pa
Dar în viitor, tovarăşe Flo
sagerii au plătit, bineînţeles, De altfel, faptu-i consumat.
farmaceutice hunedorene biletul pe toată ruta, respec procedezi astfel, transpune-te
rea. cînd mai ai da gînd să
tiv de la Deva pînă la Sime-
dumneata în situaţia călăto
ria. In apropiere de Sîntan-
drei maşina s-a defectat. Că rului obligat să meargă iarna
pe Jos. eitiva kilometri. De
lătorii şi-au continuat dru acord ?
Ştim cu toţii ce rol joacă în prin amenajarea unor came sa de analiză. Periodic se va
\iabi de toate zilele reţeaua re de receptură şi preparare verifica calitatea soluţiilor ste
fai marculicâ. Jn unităţile snlc a soluţiilor sterile. rile. precum şi modul în care
găsim medicamentul necesar — Cc perspective se între directorii de spitale colaborea N-aduce anui ce-aduce... alcoolul
«arc să nc aline durerea, să nc văd pentru viitor? ză cu farmaciile de care sînt
redea sănălatca şi puterea de — In acest an vor fi infiiu deservite.
muncă Dezvoltarea ei perma ta te două farmacii de gradul — In ce priveşte problema
nentă face să sporească grija IV la Cugir (micrornionul IV) personalului, ce nc puteţi Traian Rus din satul Valea Mintia şi Deva. Sub influen
pentru sănălatca oamenilor. şi Deva (micrornionul Kogăl- spune ? Lungă, raionul Ilia. a fost ta băuturii a circulat cu bi
ANÎndu-ne la început de an, niceanu) Apoi în 1969 va intra — Aici nu se pot spune lu sănătos aproape vin an de 2ilc cicleta pe drumul public, s-a
r.m solicitat tovarăşului Con- in funcţiune o altă farmacie cruri multe. In acest an vom (vrem să spunem că in 1967, tamponat cu autocamionul
Manlin Dclagreaca. directorul la Alba Iul ia (Platoul Roma angaja aproximativ 30 He ra- pînă in ziua de 26 decem 22-B-4798, iar acum e în spi
()fieriil11i farmaceutic regional, nilor), iar în 1970, o nouă u- dre medii, absolvenţi ai şco brie. nu i s-a întîmplat. ni tal. De-nia e bine ca omul
un scurt interviu in care să nifate de acest gen îşi va des lilor lehnice sanitare din Hu mic). O zicală românească să plece la drum cu mintea
nu vorbească despre perspec chide uşile la Hunedoara. în nedoara şi alle centre din ţară. spune că „n-aduce anul oe-a- limpede.
tiva dezvoltări) reţelei farma microraionul IV. Se va înfiin cit şi un număr de 10 sau 12 du-ce ceasul". Numai că lui
ceutice din regiune. ţa de asemenea un punct far farmacişti repartizaţi de Mi T. Rus nu ceasul, ci consu Rubrică realizată de
— înainte dc toate vă ru maceutic de categoria I ln nisterul Sănătăţii. Cît priveş mul exagerat de alcool „i-a
găm să ne spuneţi citevn cu Orăştie. în cartierul gârîî. Vor te perfecţionarea lor profe adus" un accident, provocat AUREL DAVID
vinte despre situaţia actuală fi introduse procedee de mi sională. vom organiza peri pe şoseaua naţională, între şî It. raaj IOVU NISTOR
a reţelei farmaceutice hunc- ra mecanizare în 6 farmacii odic instructaje, iar în cu-
dorcnc. pentru îmbunătăţirea condi rînd vom trimite pentru
— In momentul de faţă. ţiilor de lucru. Un număr de a se specializa în proble
populaţia este deservită cu 15 unităţi vor fi dotate cu ma soluţiilor sterile, un far Echipa de dansuri a clubului „Siderurgistur din Hu-
medicamente dc 60 de fanna- boxe pentru prepararea solu macist, pentru o putea îndru nedonra. Prin unităţiie
7 puncte farmaceutice de ţiilor sterile. Aş vrea să odatig ma .şi pe ceilalţi să pună în
r5tUigoria a Hf-a, 142 de punc că înfiinţarea acestor unităţi aplicare toate melodele noi
te de categoria a Jl-a, două e corelată cu planul de dez preconizate de Farmacopeea
magazine lehnico-mcdicale. voltare a reţelei comerciale, Română n VliT-a şl farmaco- Stocul „supranormativ” (Urmare din pag I) salam, ar fi bine dară şi aîri şug pentru alcătuirea rapidă a
Toate acestea sînt bine dota de sistematizare, lutndu-se în peele slrâine. s-ar deschide o unitate asemă micului dejun Dar cine sâ
te cu mobilier, aparatură teh considerare necesităţile locale Sperăm ca realizarea tutu servească clienţii, cînd cele
nică necesară, precum şi un şi sporirea numărului popu ror celor propuse să ducă la de normative şi 15 sosiri de autobuze. nătoare celei din centrul ora trei ospătnre stăteau după pa
bogat sortiment de medica laţiei. îmbunătăţirea activităţii noas Ora 6.30. Ln centrul de pîi- şului pentru servirea rapidă a ravan şi pălăvrăgeau în timp
mente. incepînd dc Ia cele mai — Ce alto măsuri s-au pre tre. care să se râsfringă ipozl- Pentru anul 1968, Uniunea la bazele aparţinătoare ofici ne de lingă autogară. se gă micului dejun. «*e-şî îmbrăcau comod halatele?
smple. pînă la cele mai com conizat a sc lua pentru dez 1 iv asupra ocrotirii sănătăţii Naţlonolă a C A P. a elaborat ilor de aprovizionare ale Uniu seau suficiente cauţi*Aţi (le
plexe. In unităţile amintite îşi voltarea permanentă a activi oamenilor muncii din regiu norme orientative privind lu nilor regionale ale cooperative cornuri şi eovrigi aduşi cij o A trecut sfertul
desfăşoară activitatea 167 de tăţii reţelei farmaceutice? nea Hunedoara. crările din producţia vegetală lor agricole dc producţie. A- zi înainte. Călătorul trebuia 0 singură dorinţă
fmmacişli şi peste 1R0 de ca — Se va urmări modul în Interviu consemnat de şi creşterea animalelor. Ele avi resle normative au fost so deci oii să rişte nimpărarca
dre medii, cu pregătire su care farmaciile îndrumătoare fost editate şl difuzate din timp licitate şi în cooperativele unor produse vechi, ori să academic...
perioară, respectiv asistenţi. controlează, sprijină activita GR JURCA agricole din raioanele Alba piere eii mina goală. In cadrul modernului com
hi anul trecut, au fost în tea gestionarilor, punctelor far şi Sebeş. Ele au sosit în Ora 7 Alăl'u-i se deschide La ora 6.30 in prima sală a plex comercial din cartierul
fiinţate noi farmacii la Hu maceutice de categoria a doua. baza dc aprovizionare «le la chioşcul «le răcoritoare. Aici cofetăriei „Carpati" vreo 13 Gojdu. la raionul unde se vînd
nedoara şi Ccrtgil In cartie pentru ca aprovizionarea cu Sebeş incă din luna iulie a cumpărătorii) săseşte o gamă persoane stăteau la mese şi produse de panificaţie se gă
rul Viile -Voi din Deva a fost medicamente a locuitorilor din anului trecui, dar şi acum variată de duteiuri. in schimb aşteptau nerăbdători să ser seau cornuri şi covrigi, dar
deschis un punct farmaceutic localităţile fără farmacii să există unităţi unde conduceri nu poale nimnnra covrigi şi vească micul dejun. Dar spre nu in stare proaspătă.
«le categoria I. iar punctul se îmbunătăţească continuu. le acestora nu s-au gînrlit să romuri «lorii peste o oră. cînd marea lor mirare la acea oră — De ce ? — l-am întrebat
farmaceutic din cartierul Go.i- Se va urmări calitatea medi procure normativele strict ne mei o ospătară dc serviciu nu pe tovarăşul Frânte Rudolf,
riu a fost transformat intr-un camentelor livrate de fabrici, cesare fiecărui inginer, briga r.r fa re aprovizionarea unităţi s a sinchisit măcar să păşească gestionarul magazinului ali
punct cu orar semipermanent. de la recepţie şl pînă la patul dier şi contabil. în această si lor T.A.TVL. pragul sălii si sâ-i întrehe pe mentai.
La acestea trebuie să maî a- bolnavului. Vor fi Iniţiate lu tuaţie sint. cooperativele agri Ou rîlrva luni în urmă. în ehenti ce doresc După ce a — Sint rămase de ieri. De
d-'mgim extinderea farmaciilor nar instructaje privind con cole dîn Sâsciori. Drimbar. Dia uicintn nulogării se vindeau văzut ră au trecut 15 minute, cînd s-a deschis magazinul
Tt din llia şi 47 din Petroşani, trolul medicamentelor la ma- tei. Bcnic şi altele, fu loial în şi acexle produse in primele unul dintre clienţii permanenţi nostru, nu am primit nicioda
bază există şi acum un sine ai cofetăriei s-a ridicat de la tă specialităţi He panificaţie
„supranormal i v“ «Ic peste 500 ore «le dimineţii. Cu un că masă şi s-a dus la bucătărie înainte Hr orele 7. La noi spe
pentru a se dumeri ce se pe
Trustul de alimentaţie normative in timp cc in unităţi rucinr. un remizier asigura trece acolo. Te i-au văzul o- cialităţile sosesc «le obicei în
se simte nevoia lor. Ele sini
jurul orei 9.
şi
toate cerinţele dc romuri
mult solicitate in arcaşi A pe- eovrigi. «hii ? La bucătărie sc pregă
teau : ceaiul, cafeaua neagră.
publică locală Deva liO'idA cînd sc întocmesc devi Tinind ronţ de numărul im « nfeaua cu lapte, se tăiau lămîi. Rugăm Direclia comercială
zele dc lucrări şi practic sc fa
A N U N Ţ A : ce planificarea producţiei din re dc oameni rare ar «Ion vi se scotea dulceaţă din borcane. regională si celelalte instituţii
şi întreprinderi vizate să fra
,:o aşezau în farfurii felii de
predarea pentru administrare cu mandat a următoa n-.-csl an. Cînd oare conduceri aibă lingă un mm şi un bor- «'«v.nnar si piinc*. bucăţi dc un' gii concluziilr. Pe consumatori
le cooperativ clor agricole a
relor unităţi dc alimentaţie publică : mintite se voi r.îndi să intre r.in «le iaurt. un pahar dc el«v Deci. aîri ora preocupare ii interesează in primul rind
— Bufetele din satele Tîmpa, Rapolt, Cristur şi în posesia lor ? smiii'înă sau citeva felii «le pentru servit, şi exista şî bel măsurile.
Sin tandrei :
— Bufetul „Rapid" Simcria ;
— Restaurantele „Aricşul" şi „Carpaţi” Cugir, bu
fetul cu grădină de vară 44 Cugir, cofetăria Cugir, bu
fetul 45 piaţă Cugir.
Doritorii se vor adresa pentru informaţii conduce
ri!. T.A.P.L. Deva, telefon nr. 14 85, 23 38, 24 48.
O secvenţă din oraşul nou Câlan.
l oto : 1 TEREK
întreprinderea de Fără cuvinte V. (VTIHAILESCU
prefabricate M. T. A. N. fl. I eîeviziune
15.35 C m rura.il interna tu n a i He »a-
.le la
ritu ri r.u «cinurile 3 raium uiune
celular aatcciavizat DIRECŢIA REGIONALA Icm eil* ! : 13.30 l'rn lrn ro pii : Film ul
In n 'S tu tk (A u ittia ) ; 18.00 Tentru rtoi.
<lr p.ipaj; i ..S rhiurile Irrnieeale* : U »5
TRANSPORTURI AUTO ' ii.fU H ij im ln a l.i : ti.SH Unda vesoU ; T o v tilf Hr var.jn(,i — KpO rtaţ frarunn-
Iii-
mal ; 13.55 F l" f He cheală
Doiceşti Kunedoara-Deva Simbătă Cinema lo r i 11.03 R c'ljl.a revistelor f.cnn^ml- î.nne «le la ra*in~arnl Flm eoira ; 1«1.3«V
UI 10 )*in M o loiul m urii»! »! pnpn.we
T e leju m sltil He r.earâ : 19 10 D ulelinul
l'iih lic îla 'e ; 20 0Q
Tete
melctarolocir
• o : 12.0C MorioV populara din Ranat:
I Î . Î 0 Suctcte a k m u :icii ujoaic ; l'. D enrielopenia : 21/10 fo ile to n nmnri«tir.
,.Tan(a ţi Cn»rM'. He Ion
H ăiou ;
6 ianuarie graful ..l'a irn " ) s Oavi «Im M onicvH or O interpreta a fn lrln m ltii li. v m l't 91.1' l ilm ’il Hc '':.riota|i ,,\’ia nc ia r
(»iîif*n?*«-
DEVA i C.inH *M nu fj« l
raionul Tirgovişte, regiunea Ploieşti, A N U N Ţ A A r(V ) ; S lM K lU A : Anu’ r t" U : H U .\e»n : I.iKtCţi.a (jf>b;'n«» : liî.lă \1 n tir na* : 2' .1 ' Film renal : Fv.adatnl :
«î e\pr*r’t|ii :
l«î..*<1 Nou;, ccocr.tlic -i
NEDO ARA . S crerijnl «o»-* ( „ P h fi- pat*îoî ; 17.10 A ien ţim c, p.n■ raţi ! tv .01 92 Alnu r \ r.pala ji eelc 7. <o-
telefon 2317 — Tirgovişte că autorizaţiile de transport auto temporare si rV ) i l.uana (..S iH o rm jijiu l) ; O h ln r n« a *fu llâ tn rii ; U Ki Ş 'ii.nâ. irrp rrie *. l'.misiunc m urical-Hialractiva :
21,0 . Te]» ).•«naiul <le. nonp'e :
21 2'1
permanente a căror valabilitate a expirat la daîa dc Spectacole r»)|i »<■ HorhliU'iio ( , / «*nUrur|o»nl") ; toKniră. (anio;io ; I9.'.fi 0 me!<.<lie pŞ T rle 'p o u - •.U.IO tnclnderea em isiunii.
CAt.AfV :
$r'<i»ou» (v rriilr t »i )l) t
ndreaa Humne»v«aUra ; 1«1.IJ Srteolmni
Face cunoscut unităţilor economice II X IU C : &«!"i 5 t 'l. i KO tjAr.'f : C ini
31 decembrie 1967, se prelungesc fiîrn nici o formali o 31A r c i < <* no ti unt (.P Nnicm ■ <lir r ini tio i.o» H ■» 'I a r ! I v X ..A rv il nnii
interesate că produce şl livrează pe H U N E D O AR A : „fm n re rt He m urit» lirie") i r»iUc«ontl «IiI• m I.,H rp iititi - ou.. L ira la <i 1 ndal;. ; JMJO Mn- Vr emea
tate pînă ia 15 februarie 1968 populara", «n.'lirvi» tic, orchestra .,Cm- in»nt. portic f.o.»l «in (»hule ; 2-0:
bază de repartiţii şi comenzi ferm e: drotul" a Fi!»rn.onirii Ho «lat Hin S i c i 1) i I.U m NI : <1 t u i to r ir iij („O u l- Mn/ie X He Har.a
—
V Ill.C A N :
« .iral'l !
«i.irrouft
M m. lic m l eol.-r 1 rnSri : 1 ONEA :
— clemente de zidărie şi izo hi.rgâ Itrig iI<o (..M in im i") t Sâ PROORAM UI. II : 7.in Tn» înam lr ; ri-h N i ii: V : 21 O R E
nii f-M .to f (..7 N rtifm liric") ; HAK- ' "0 Palrtâ n i.illi'rd o ră — niurioă «-
laţii din beton celular autocla- R A T iiN I : N r’ c .if t'o riiu L .v r ; O T? A $ - jnara ; S.V, ..MinHra oira. (loa tr »!-a^ 1 nj. Vreme r f ' u < f r iit mai mult no
Va
vizat ; TJF ; S ulucrm ul (,.T a lii» ") : O m - — em.t.itrae rlr tolelnr ; 10,0 » Vn- fii 0 VM'. inepr .<m.pn u r . Vint p o trivit
va (i
Ifm fie; .ilnr.i
cuprinşii.
ţ i j r li (norUii1
u 'ig .n ilftr
(..KlaoJr.V) j
Cf>.ir. iar noap
— panouri armate din beton DiRECJîA TERITORIALA DE CUG IR : To Cl«ca|.i »..S|i,r (.«i IUc I nalm n. vi IngA de R enj^ni.. Prittr.n pe n u r IO».■r —.v ‘ i — i f f iHr
- V t i — ir
1 r a : inlte
ii"
'< temî <le Purceii : H.t.V T> — Re —
li. H) (,.M unrî»nrno") |
t'cnlm
celular autoclavizat; p.m.n Oe Hnlari (,,T Noir.pxhrir") ; Mi pcnltit ropii : I Z.J"* In jln m ie n liţ i r r f f t 1 r K M A r o A R E L E
sr.liKŞ : S ^h irrartiil (..rrn g rf'u P ') :
— spalieii pentru viţă dc vie Kon'ci.a rcrtm o H <<«.V ju l") ţ Al.H A «le rnoriei tijoară : 15.30 S liinla in V f Î.Tir rr r r r 7.11 .F Va
r variabil.
din beton armat autoclavizat şi GOSPODĂRIRE A APELOR SiBIU IU I.IA : Tonjm ciiM il .nra jn lu i (,.V ii tlniba p ic ii ■ 1 0D oetec|umi din ope ':"C r (lab T-mper im r.i în oreuere
(,.5,1 A ncoU") i
I.oper. ■
tori»") ; Hio ( onrHn»
reta
Cim,1frl.\| moaiea».* Hr
chesoane dc acoperiş tip C2 RA ; 7 l,A Ţ V /\ ; lin «aţi pcnlr'l Tohruki I«V.00 n»a"i m i-r rintr.r.rlr mele ; '*),('
nnlinn ţ
UA | l-(I : Cum i.V lu rî un
ongrijcar-A dc urgenţa pentru şantierele din regiune : O oP<«ă iu .'!<) Hr tn inn lr : ,,Vi.»l»
— diverse elemente tipizate HRAO ! Sin.lli.vl rn.arinarul 5 IL IA :
— 2 excavatorişti; (iu liirirto ia spre lnnS. j f i i r l j ' ele De I a 11 a: 17.1H Antologie r u
din beton armat pentru agricul ralii : 19.30 S criitori l.a mii-rofon : De- LOTO
tură. — 2 buldozcrişti. moslene Dolcr ; 20.00 3 ranstnisi.moa
Radio roneerlultii orcltcstrei sim fonier ,n F i Rezultatele tragerii din 5
Relaţii suplimentare sc pot cere larm onicii de sl.at ..G cn r-r F.nesru" : innuar-c 196X :
Informaţii Ia Districtul dc gospodărire a apelor din Deva, str. Dr. Petru Groza .I.rijor, Miree» Crialescu : 2 1.0 7 „D e la
zilnic la telefon 2317 - Tirgovişte. rfîOCRAMUl. I • «..'in..Mu,!,;,
nr. 18, etaj I, telefon 1041. K.iridice Ia Meli«.anHe“ . D uelf «Ir Hta- 51. 40, 13, 16. 47, 19, 42, 52,
ar.l.iahlaţi : S.2â M m irn l poo«ic i'i-
1 o r p r c | -•< f «Io Şlrtan 'l»p»la-ă rle la C"«te o ii opete in montaj o uirioal-lite 30. 31, 21, 70.
lo m u l He onmcHie j S.AO l..a rwirrnfnn rar ; I «JO Mur.i.â He «laoj. Fond dc premii : 773.341 leî.