Page 13 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 13
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VXl'
H D D N M III GENERAU
ÎN COOPERATIVELE
AGRICOLE DE PRODUCŢIE
In ansamblul măsurilor a profundă analiză a rezultate
doptate pentru ridicarea efi GEORGE HOMOŞTEAN lor obţinute în anul precedent,
cienţei întregii activităţi eco precum şi a cauzelor ce au de
nomice, Conferinţa Naţională secretar al Comitetului terminat existenţa unor nea
a partidului, eveniment de regional Hunedoara al P.C.R, junsuri şi a rezervelor ce au
însemnătate istorică în rămas insuficient valorificate
viaţa poporului nostru, a pe linia creşterii producţiei a- DUMINICA IANUARIE 1968 4 PAGINI 25 DE BANI
acordat o deosebită importan rea lucrărilor de îmbunătăţiri grîcole. In scopul de a pune ANUL XX. NR. 4047
tă dezvoltării agriculturii — funciare, în special cele de iri în evidenţă posibilităţile oe
ramură esenţială a economiei gaţii, factori hotâritori pentru nu au fost pe deplin folosite
naţionale. După cum este cu sporirea aportului agricultu în vederea sporirii producţiei
noscut, în perioada care a tre rii noastre socialiste la dezvol ia hectar şi pe cap de animal,
cut de la Congresul al IX-lea tarea economică şi progresul este bine să se facă unele com Reglementarea
al partidului au fost adoptate o general al ţârii". Dat fiind fap paraţii intre brigăzi şi echipe
serie de hotărîri menite să asi tul că unităţile agricole coope care în condiţii asemănătoare T E L E G R A M A
gure îmbunătăţirea conducerii ratiste, prin suprafeţele de te de producţie au obţinut re
şi planificării agriculturii, or ren şi efectivele de animale zultate diferite, ca urmare a problemelor
ganizarea pe principii noi a pe care le deţin în proprieta unor neajunsuri de ordin or
unităţilor agricole de stat, şi te obştească precum şi prin ganizatoric La fel de util este Tovarăşului
s-au creat uniunile cooperatis volumul producţiei realizate, ca pe bază de calcule să se
te, toate acestea incadrindu-se ocupă un loc preponderent în arate cooperatorilor ce avan privind
în mod organic în programul cadrul agriculturii noastre so taje ar fi avut dacă realizările ALEXANDER DUBCEK
stabilit de conferinţă. Ca efect cialiste. acestui sector îi revin medii se situau Ia nivelul ce
al înfăptuirii măsurilor res sarcini de o deosebită însem lor înregistrate de brigăzile şi Prim-secreLar al Comitetului Central al
pective. in ultimii doi ani s-a nătate pe linia îndeplinirii echipele fruntaşe. In perioada eliberarea
realizat cea mai mare pro prevederilor Directivelor con premergătoare ţinerii adunări
ducţie de cereale din istoria ferinţei. In acest sens, pe baza lor generale, sub conducerea Partidului Comunist din Cehoslovacia
tării, ceea ce a contribuit în experienţei dobîndite pînă a şi îndrumarea organizaţiilor
mod simţitor la creşterea pro cum. a reieşit că adunările ge de partid, se cer n fi înfăp de certificate,
ducţiei agricole globale cu 9 nerale pentru dări de seamă, tuite o serie de măsuri privind P R A G A
miliarde lei în 1967 faţă de aprobarea planului de produc închiderea anului de gestiune
1965 şi la sporirea veniturilor ţie şi financiar şi alegerea or expirat, repartizarea produse dovezi,
băneşti ale ţărănimii. în ace ganelor de conducere au un lor Ia ziua-muncă. întocmirea In numele Comitetului Central al Partidului Comunist
eaşi perioadă, cu 18 la sută. rol hotărîtor asupra desfăşu proiectelor planurilor de pro
Rezultatele obţinute, aşa cum rării întregii activităţi ulteri ducţie şi financiare, a dărilor Român şi al meu personal vă adresez cele mai calde felicitări
se subliniază în documentele oare a fiecărei cooperative a de seamă ale consiliilor de cu prilejul alegerii dv. în funcţia de prim-secretar al Comi adeverinţe
conferinţei, nu reflectă pe de gricole, pentru sporirea averii conducere şi a rapoartelor co tetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia.
plin folosirea eficientă a po obşteşti şi a veniturilor coope misiilor de revizie şi de ju Vă urâm succes deplin în activitatea dv.; a Partidului
tenţialului economic şi uman ratorilor. decată. Pentru ca documen
de care dispune agricultura. Nu peste multă vreme — în tele respective să întrunească Comunist din Cehoslovacia, pentru prosperitatea şi înflorirea Comitelui pentru Problemele
De aceea. în Directivele con perioada 15 ianuarie-20 febru condiţiile cerute este necesar Republicii Socialiste Cehoslovace, pentru bunăstarea şi feri Administraţiei Locale şl Mi
ferinţei se prevede că : ,.In ur arie a c. — şi în cooperativele a ca organele de conducere şi cirea poporului cehoslovac. nisterul Finanţelor au emis re
mătorii ani. eforturile princi gricole din regiunea noastră specialiştii să-şi aducă nemij îmi exprim cu acest prilej convingerea că relaţiile de cent o circulară care regle
pale in agricultură trebuie să se vor desfăşura adunările ge locit contribuţia la alcătuirea mentează probleme privind e-
fie îndreptate spre dezvoltarea nerale pentru dări de seamă lor. împreună cu consiliile de prietenie frăţească şi colaborare multilaterală dintre Româ Jiberarea de certificate, dovezi,
intensivă şi multilaterală o şi aprobarea programului de conducere, brigadierii şi coo nia şi Cehoslovacia, dintre partidele noastre, se vor dezvolta adeverinţe solicitate cetăţeni
producţiei, prin folosirea mai activitate pe anul 1968. Cu pri peratorii fruntaşi. continuu în interesul popoarelor ţărilor noastre, al unităţii lor de către diforite*'instituţii
eficientă a posibilităţilor exis lejul acestui eveniment de Cunoscînd cum s-a soldat sistemului mondial socialist şi al mişcării comuniste şi munci şi organizaţii socialiste, în ve
tente. prin asigurarea unei pu mare importanţă pentru via activitatea anului precedent şi derea rezolvării unor drepturi
ternice baze tehnico-matcriale. toreşti internaţionale, în interesul cauzei socialismului şi pă legitime ale lor.
sporirea mijloacelor de meca ta fiecărei unităţi cooperatis cii în lume. Circulara prevede că în vii
nizare şi chimizare, exlinde- te trebuie făcută o amplă şl (Continuare în pag. a 3-a) tor organele locale ale admi
Geometrie industrială : sc nistraţiei de stat, întreprinde
montează construcţia meta NICOLAE CEAUŞESCU rile, organizaţiile economice şî
instituţiile să nu mai pretindă
Secretar general al
lică de
rezistenţă a halci
frică, s-au ivit unele defec
cetăţenilor certificate sau alte
11 o zi i olanul nerealizai! ţiuni în instalaţii la Jieţ şi cuptoarelor adinei de la la Partidului Comunist Român înscrisuri prin care să dove
ComiteUilui Central a)
în apropierea puţului orb nr.
dească unele situaţii neprevă
bluming dc 1.300
minorul
zute de dispoziţiile legale. Ast
8...". Evident, aceste defecţiuni
mm din Hunedoara.
s-au remediat, dar s-a pierdut
cărbune. N-au fost însă cău Foto: V. ONOIU Bucurcşti 6 ianuarie ]968. fel, nu vor mai fi cerute certi
ficate de stare materială sau
tate cu exigenţa cuvenită alte înscrisuri privind sarci
unele aspecte despre care. de nile familiale ale părinţilor
in
pentru înscrierea copiilor
obicei, se vorbeşte la capitolul şcoli, sau la institutele de in-
„şi alte cauze". Este cazul ce
STARTUL LUI 68 NECESITĂ lor 14 absenţi nemotivaţi din Dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1968 vâţâmînt superior, la grădini
ţe. cămine de copii. Certifi
ziua de 4 ianuarie, schimbul
I. absenţi care puteau alcătui cate se vor elibera. Ia acor
două formaţii de lucru com darea de burse pentru stu
plete pentru abatajele cameră. denţi, numai în cazul în care
întrebarea
referitoare
părinţii sau susţinătorii acesto
la
CORECTĂRI IMEDIATE şi inginerului Emil Muru, şe Experienţa valoroasă— extinsă ra au declarat că au şi alte
cauza rămînerii in urmă din
primele zile a fost adresată
venituri impozabile in afară
ful E. M. Petrila, care ne-a de salariu; De asemenea nu
yor mal fi. solicitate certifi
răspuns : „...pentru azi progra cate de stare materială 'la a-
încă de la începutul trimes Primele rezultate confirmă de exemplu, a fost asigurată mul meu de lucru s-a înche cOrdâreă de medicamente gra
trului IV al anului trecut, con atenţia care s-a acordat a încă' de la începutul lunii de iat. Orice relaţii, mîine dimi* tuite cetăţenilor lipsiţi de po
ducerea Combinatului carbo plicării acestor măsuri. „La cembrie toată linia de front, neaţâ !". (Tovarăşul Muru a la fiecare loc de muncă sibilităţi. Ia eliberarea de ti-
nifer Valea Jiului ne-a dat a- noi, la Lupeni, trecerea la iar combina K 52 S a fost pu fost solicitat după ora 15, cind cliete de combustibil bătrîni-
sigurâri că s-au luat toate mă producţia anului 1968 n-a ridi să în funcţiune în abatajul a intrat într-o şedinţă şi a lor fără venituri sau interna
surile ca în anul 1968 planul cat probleme deosebite — de frontal din stratul 5, blocul fost aşteptat mai bine de. o rea acestora in cămine-s,pita
să fie realizat din primele zile clară tov. loan Raczelt, secre 2 A, cu cîteva zile înainte de oră n.n.). Refuzului, de altfel le, precum şi pentru atribui
de producţie Ni s-a spus că tarul comitetului de partid. Cu termenul stabilit. Minerii s-au destul do lipsit de politeţe, i Dezbaterea sarcinilor de pro deplinită la timp. Acest lucru fag, adueîndu-se astfel mari rea ajutorului social de stat
s-au urgentat lucrările de pre 8-4 luni in urmă se lucra la obişnuit deja cu noua maşină s-a găsit explicaţia la comite ducţie pc anul 1968 Ia între are o mare însemnătate, de neajunsuri întreprinderilor de persoanelor lipsite de mijloa
gătire rare să asigure linia ac nivelul sarcinilor lui ’68. Dacă şi lucrează în condiţii norma tul de partid : „Nu stăm bine prinderea forestieră din Ha oarece experienţa dobînditâ a prelucrare a lemnului din alte ce de existenţă.
tivă de front, că s-au întocmit în primele două zile am avut le. Dar, pentru orice eventua cu producţia — ne-a declarat ţeg a prilejuit confirmarea u dovedit in mod practic că de regiuni.
grafice care eşalonează judi o oarecare rămînere în urmă, litate, am stabilit pe fiecare tovarăşul Traian Costea, se nui bilanţ îmbucurător al acti situaţia trimestrului l depin Dezbaterea cifrelor de plan Deoarece în aclul prin care
cios intrarea şi ieşirea abata aceasta s-a datorat lipsei de schimb cîte un inginer care cretarul comitetului de partid vităţii celor ce exploatează bo de din multe puncte de vede pe anul 1968 a reliefat că in comitetele executive al/» sfatu
jelor din producţie, că s-a îm cărbune pe fluxul tehnologic. coordonează direct activitatea de la E. M. Petrila. Trebuie găţiile pădurilor. Informarea re realizarea planului pe în semestrul II al anului trecut, rilor .populare autoriza: vînza-
bunătăţit aprovizionarea cu Situaţia s-a normalizat şi s-a acestui abataj de mare produc puse la punct lucrările res prezentată de ing. Marin Băt- tregul an. pe raza de activitate a I F. Ha rea unui bun imobiliar este
materiale şa. Enumerarea ar ajuns la un ritm constant de tivitate". tâţeanu, directorul întreprin Referindu-se la pregătirile ţeg, s-au construit 6 funiculare cuprinsă şi menţiunea cu pri
putea continua. Ele aveau me lucru". Inginerul şef adjunct cu tante din ultimele zile ale 2- derii. a subliniat printre altele de iarnă. Ştefan Tomoni, şe Wissen, (altele două sînt pa vire la existenţa dreptului de
proprietate personală, vfnzâto-
nirea să creeze acele premise „Nu este o simplă întîmpla- probleme de producţie de la nului. N-avem suficientă linie faptul că în anul 1967, planul ful sectorului Rîu de Mori, a terminate), au fost construite rul nu mai are obligaţia sa
producţiei globale a fost înde
care să ducă la realizarea sar re. Primele zile ale lunii le Lupenî, tov. Emilian Meiuş, a de front. De fapt am intrat plinit în proporţie de 100.6 la apreciat că asigurarea masei sau reparate 10 cabane pen prezinte un certificat aparte
tru muncitori, 9 km de drum
lemnoase in pădure la locu
cinilor care în acest an au pregătim din timp. Se trans ţinut să sublinieze că şi în a în ianuarie convinşi că în pr- sulă. cel al producţiei marfă rile accesibile, şi urmărirea cu pentru tractoare, 8 grajduri din care să rezulte un aseme
crescut cu 700.000 tone de căr mit sarcinile, se face reparti cest an activitatea de produc ma decadă nu ne vom realiza de 96,2 Ia sută şi productivita atenţie de la începutul anu pentru atelaje, 10 remize des nea fapt ori situaţia fiscală
ţie a exploatării va fi carac
a locuinţei.
bune faţă de planul anului ţia personalului, sînt urmărite terizată prin ritmicitate. „îmi planul". Şi, convingerea se tea muncii in proporţie de lui a îndeplinirii sarcinilor la tinate adăpostirîi tractoarelor
îndeaproape lucrările pregăti confirmă. Se preliminează ne toate sortimentele, determină etc. Nu se vor mai solicita cer
104,08 Ia sută. Sarcină la in
1967. Deci, oportunitatea apli toare ale noilor fronturi de întemeiez afirmaţia pc faptul dicatorul producţie marfă vîn- realizarea tuturor indicatori tificate, adeverinţe sau do
s-a
Apreciind tot ceea ce
cării lor este indiscutabilă. lucru. Pentru luna ianuarie, că am reuşit să schimbăm acel rea li zări pînă în zilele de 10-11 dută şi încasată a fost înde lor. Continuînd această idee. realizat în acest important do vezi cu pr ivire la : buna pur
mod defectuos de lucru dnd ianuarie cind, practica înve plinită în întregime, iar la ac ing. Paul Zorcscu, şeful secto tare a persoanelor care cer
în prima decadă se preliminau chită a recuperării restanţe tivitatea de bază. pierderile rului Haţeg, şi-a exprimat pă meniu al muncii, mecanicul reabilitarea din partea instan
sectorul
Ştefan Jianu. de la
nerealizâri ce trebuiau recu lor, „va aduce exploatarea Ia planificate au fost reduse cu rerea că faţă de anul trecut, Baru Mare, s-a referit în cu ţelor judecătoreşti ; neexisten-
De ia Universitatea serală perate în asaltul de la sfîrşit plan". 156.000 lei. eşalonarea sortimentelor ne vîntul său la probleme ce pri ţa de venit, impozabil în ve
derea obţinerii alocaţiei pen
Cei care au luat cuvîntul lu
de lună. Experienţa ne-a de adunarea de dezbatere a sar luni şi trimestre s-a făcut mult vesc mecanizarea şi califica tru copii ; întreţinerea unui
rea mecanizatorilor. ..Cred că
mai judicios. Vorbitorul
a
monstrat că la încheierea lu cinilor de plan au fost de pă subliniat totodată că dacă la ar fi bine — a spus el — ca. copil dinafara căsătoriei de
de marxism leninism— Deva nii, in actualele condiţii, se „Neritmicitatea are rere că. spre deosebire de anul fazele scos-apropiat. s-a rămas periodic. să se organizeze către cel ce convieţuieşte cu
lucrează degajat, se face or trecut, anul 1968 îi găseşte mai sub plan în anul 1967, faptul cursuri sau examinări profe mama copilului şi că aceasta
esfe casnică, şi în alto situaţii.
PROGRAMUL ZILEI DE LUNI 8 IANUARIE 19G8. ganizarea lucrului pentru pri cauze subiective" bine pregătiţi pentru activita se daioreşle în cea mai mare sionale cu mecanizatorii pen
— Secţia economie anul II. seminar, orele 17-20, in sălile tea din primul trimestru Afir parte tractoarelor şi funicula- tru reîmprospătarea cunoştin De la caz la caz, cetăţeni
şcolii generale „Dr. Petru Gro/a". ma decadă a lunii viitoare, maţia includea în ea faptul relor oare mult timp au fost ţelor. Spun aceasta, deoarece lor li se vor putea solicita,
— Secţia economie anul UI. predare, orele 17-20, în sala cind munca se poate desfăşu Afirmaţia aparţine tovară că ia cele 25 de parchete s-au exploatate abia la .jumătate in ultima vreme nu se mai pentru lămurirea unor situa
Uniunii regionale a cooperaţiei de consum Deva. ra din plin. şului dr. ing. Petru Roman — creat pentru activitatea luni din capacitatea lor. Totodată, acordă importanţă ridicării ca ţii. simple declaraţii în scris,
— Secţia filozofie anul II. dezbatere, orele 17-20, în să director genera) al C.C.V.J. lor de iarnă stocuri ce se ~î- funicularul de la parchetul lificării, nu se preocupă de re pe proprie răspundere.
lile şcolii generale ..Dr Petru Groza“. dîcâ la 24.400 m c masă lem Scoaba Verde a stat neutilîzat medierea defecţiunilor, atunci Aplicarea acestor prevederi
— Secţia construcţia de partid amil I, dezbatere, orele Justificare cu — Totul provine din orga noasă. La acestea se mai a- timp de 4 luni din cauza sla cind ar putea să se facă mai va duce Ia descongestionarea
17-20. în sălile şcolii generale „Dr. Petru Groza“. nizarea şi conducerea defec daugâ încă 2.500 m c lemn de bei organizări a locului de uşor, şi, continuînd să exploa- organelor de resort ale sfatu
— Secţia istorie anul I. dezbatere, orele 17-20, în sălile tuoasă a producţiei. Condiţiile râşinoase, fag. stejar şî alte e- muncă. Funcţionarea defectu rilor populare de o muncă inu
scolii generale .,Dr. Petru Gro/a". orice preţ sente, rămase din producţia oasă a fierăsti aielor mecanice E. PETRACHE tilă, creindu-le condiţii pen
PROGRAMUL ZILEI DE MARŢI 9 IANUARIE 1968. S. POP anului 1967. Există deci ga şi a instalaţiilor de scos-apro- corespondent tru a^şi consacra eforturile, în
— Secţia economie amil 1, dezbatere, orele 17-20, în sălile ranţia că oricare ar fi con piat a făcut ca in anul 1967 să mai mare măsură decît pînă
şcolii generale .,Dr. Petru Groza". La unele exploatări din Va diţiile atmosferice, sarcina de se înregistreze o restanţă de acum, aducerii la îndeplinire
— Secţia filozofie anii I şi II. dezbatere, orele 17-20, în lea Jiului se practică siste fCnnfinuare tn pag a 3-a) plan pe trimestrul I va fi în- peste 12.000 mc buşteni de (Continuare in pag. a 3-a) a sarcinilor importante ce le
sălile şcolii generale „Dr. Petru Groz.a1'. mul perimat al justificării cu revin şi, totodată, va constitui
— Secţia construcţia de partid anii II şi III. dezbatere, orice preţ a nerealizărilor. pentru cetăţeni un preţios oiş-
orele 17-20 în sălile şcolii generale „Dr. Petru Groza“. „Noi ne-am fi realizat planul tig de timp.
— Secţia istorie anul II, dezbatere orele 17-20 în sălile primelor zile — ne-a spus in
şcolii generale „Dr. Petru Groz.a“, ginerul Aurel Brindu.şâ, şeful Pentru micii (Agerpres)
lvM. Lonea — dar am avut
Dezbaterile vor avea loc la capitolele I şi II din Rapor mari reduceri de tensiune in T eSIZĂRI Şl RĂSPUNSURI
tul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşeseu la Conferinţa
Naţională a P.C.R. alimentarea cu energie elec-
cumpărători
In scopul satisfacerii ce
-------------------faţă în faţă -------------------- rinţelor micilor cumpără
tori, în condiţiile unei na
talităţi sporite în comparaţie
U n grup de cetăţeni din cazul dînsei fiind prelucrat Cu lacrimi în ochi femeia a cu anii trecuţi, conducerea
strada Călugăreni, ora
Este
cu întregul colectiv".
şul Deva. ne-au rugat sâ-i a răspunsul primit de la rămas să mar aştepte în frig cooperativei meşteşugăreşti
„Drum nou“ din Hunedoara,
Toţi cei din autobuz am de
jutăm în urgentarea lucră r.R.V.L.F., după ce a cerce zaprobat fapta murdară a a luat iniţiativa fabricării
rilor de reparare a pompei tat sesizarea unui grup de acestui şofer şi a taxatoarei unor produse de mică serie,
de apă de pe strada lor, care cumpărători, făcută la adre care nu este alta, decit so în atelierele proprii, pentru
era defectă de multă vreme, sa vînzătoarei respective. ţia lui" -— ne-au scris un grup nou-născuţi şi copii. Deşi
iar aprovizionarea cu apă se N.R. Credem că şj pentru de muncitori de la U M. Cu- primele sortimente au intrat
făcea defectuos. Intervenind dumneavoastră, tovarăşă Fu gu. in fabricaţie în a doua de
la I.G.O. Deva, am primit la lea. răspunsul este real şi... De la D.R.T.A., unde a fost cadă a lunii noiembrie 1967,
redacţie următorul răspuns: educativ în acelaşi timp. Mai trimisă scrisoarea spre rezol pînă Ia sfîrşîtul anului tre
„La data de 10 decembrie multă atenţie şi corectitu vare, am primit un răspuns cut au fost produse şi li
1967, cişmeaua a fost repa dine în relaţiile cu cumpără contradictoriu : „Cele sesiza vrate comerţului (O. C. L.
rată şi pusă în funcţiune torii. te de grupul de muncitori produse industriale Hune
Menţionăm că ambele ciş n numele muncitorilor sînt adevărate. Şoferului doara şi Deva) 126 paturi
mele existente pe această I care fac naveta pc pentru copii, 136 salteluţe.
stradă sînt în stare de func ruta Cugir—Geoagiu. vă ru Ifrapt Ion şi taxatoarei Ifrapt 1.350 rochiţe felurite, 5.000
ţionare". găm să scrieţi în ziar des Elisabela le este interzis a scufiţe, 1.157 pieptăraşe din
transporta călători pe bază
N.R. Aşteptăm confirmarea pre următorul fapt, un fapt de bilete. Şoferul î-a spus finet, 1.000 pantalonaşi cu
dv., locuitori ai străzii Câ- pe care noi îl considerăm botoşeî. 500 cămăşuţe „Oe-
lugăreni Scrieţî-ne dacă mai inuman. întâmplat zilele tre femeii să mai aştepte apro he", 220 plăpumioare.
aveţi necazuri în aprovizio cute. In halta Geoagiu aş ximativ 15 minute". Pentru acest an se preco
narea cu apă. tepta o femeie cu un copil N.R. Cu siguranţă, un ase nizează lărgirea şî diversifi
C ele sesizate la adresj mic în braţe. Autobuzul a menea răspuns nu poate carea sortimentelor. Se vor
vînzătoarei Fulea Au
confecţiona garnituri din
sosit şi femeia a cerut voie
relia de la O.V.L.F. Sebeş, şoferului să urce, fiind a mulţumi pe nimeni, mai ales cinci piese pentru nou-năs In seetrrul de industriali
s-au dovedit a fi reale. In proape îngheţată de frig. Şo oînd e vorba despre mamă cuţi, chiloţi şifon, 10.000 bu zare al I.F. Sebeş, lemnul este
consecinţă, vînzâtoarea res şi copil. căţi scufiţe, 6.000 cămăşuţe secţionat în mai multe sorti
pectivă a fost sancţionată cu ferul nu i-a permis să urce, „Bebe“, 6.000 pantalonaşi cu mente. La o singură maşină,
Echipa din care fac parte muncitoarele Maria Toc, Ana Dicu şi Ioana Dima. de la „mustrare cu avertisment", spunîndu-î să mai aştepte. G IGNAT botoşeî, 1.200 plăpumioare, cea din fotografia de mai sus,
turnătoria de precizie a Uzinei mecanice din Cugir, execută lucrări de bună calitate şî 600 paturi pentru copii, 600 sc obţin circa 2.000 mp che
în termen. Fo*° : TEREK *__________________________ salteluţe etc. restea