Page 16 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 16
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Duminieâ 7 Ianuarie 1968
MouE prim-secretar Sediul O.N.U.
Todor Jivkov a viitoarele 6 sau 12 luni, care
a! C.C. primit pe noul „0 şansa pentru începerea negocierilor” să întărească semnificativ po vizitat
ziţia americană la eventualele
tratative şi că în prezent este
momentul cel mai potrivit de de 14 milioane
WASHINGTON 6 (Ager a se ajunge la masa tratati
aB P.C. din Cehoslovacia ambasador Johnson ar dori Administraţia velor. de persoane
pres). „Dacă
negocierea
Un alt mare cotidian ameri
conflictului din Vietnam, este can, „The Chicago Sun-Ti-
NEW YORK 6 (Agerpres). —
FRAGA 6 (Agerpres) 1949 a fost numit secretar cu al României aproape cert că tratativele ar mes“, publică pe prima pagi Numărul celor care au vizi
putea începe — serie influen
Plenara Comitetului Centra! probleme organizatorice şi a tul ziar american „New York nă un apel intitulat „Pentru o tat sediul O.N.U. de la New
al P. C. din Cehoslovacia, din poi prim-secretar al Comite Times1'. Considerăm că a so pace onorabilă1*, cerînd citito York în anul care s-a încheiat
rilor „să se adreseze preşedin
3—5 ianuarie 1968. a ales pe tului raional de parlid din la Sofia sit momentul ca preşedintele telui Johnson pentru ca acesta a fost de 1.116.337, cu 52.000
Lovurâşu) Alexander Dubcek Trencin. Johnson să facă un pas îna să ordone încetarea bombarda mai mult decît în 1966. Ca ur
in funcţia de prim-secretar al Din 1951, A. Dubcek lucrea inte în vederea tratativelor. mentelor asupra Vietnamului mare şi fondurile obţinute din
C.C. al PC. din Cehoslovacia, ză în aparatul C.C. al P.C. din Cea mai bună manieră de a de nord". Ziarul subliniază im încasarea biletelor de intrare
in legătură cu aceasta, agen Slovacia la Bratislava apoi. în SOFIA 6. Corespondentul începe această nouă politică au crescut cu 50.000 de dolari,
ţia CTK transmite date biogra 1953 devine prim-secretar al Agerpres, Gh. feva, transmite : constă în a înceta imediat portanta declaraţiei vicepre- atingînd suma totală de 921.000
fice în care se arată că tovară Comitetului regional de parlid Todor Jivkov. prim-secretar al bombardamentele asupra mîerului şi ministrului de ex dolari. Impunătoarea clădire
şul Alexander Dubcek s-a din Banska Bystrica. A absol C C. al P. C. Bulgar, preşedin Vietnamului de nord“. terne al R D. Vietnam. ce se profilează pe cerul
născut la 27 noiembrie 1921 în vit cursul fără frecvenţă al tele Consiliului de Miniştri al Referindu-se la acest arti Ngu.yen Duy Trinh, în care a- Manhatanulu» a al ras din 195U.
Ugrovec, raionul Topolceany. Facultăţii de ştiinţe juridice a R. P. Bulgaria, l-a primit sîm- col. agenţia France Pressc re ccsta cere Statelor Unite să cinci a fost instalat aici sediul
in familia unui mun.uor tîm- Universităţii Komenski din bătă, 6 ianuarie, în vizită de levă că deşi opinia publică a- înceteze necondiţionat bom O.N.U., peste 14 milioane vizi
plar progresist. In 1939, ia vîr- Bratislava, iar în 1955—1958 a prezentare pe Nicolae Blejan, mericanâ insistă pe lîngă pre bardamentele asupra R. D. tatori. Una din atracţiile pen
sia de 18 ani, în timp ce se terminat Şcoala superioară noul ambasador al Republicii şedintele Johnson în vederea Vietnam dacă doresc cu ade tru vizitatori. în afară de să
califica în meseria de lăcă politică de pe lîngă C.C al Socialiste România în Repu unor tratative de pace. Was vărat negocieri. Această de lile în care au loc lucrările
tuş, a intrat in nodurile Par P.CA'.S. la Moscova blica Populară Bulgaria hingtonul reacţionează cu cea claraţie este calificată de co Adunării Generale a ON U. şl
tidului Comunist din Ceho Din 1958 ocupă importante La primire, care s-a desfă mai extremă prudenţă. Tnlr-a- tidianul menţionat drept „o şedinţele Consiliului de Secu
slovacia. aflat in ilegalitate, a funcţii de pailid, iar la Con şurat intr-o atmosferă caldă, devăr, ziarul citat constată şansă pentru începerea nego ritate, o constituie capodope
participat la activilatea tU- ferinţa Naţională a P.C. din prietenească, a participat Ivan că Administraţia Johnson cierilor care să pună capăt rele sculpturale şi de pictură
partid si mişcarea de rezis Cehoslovacia, in anul 1961. a războiului din Vietnam". „Pre expuse pe culoarele adevăra
tenţă antifascistă. Intre 1942 tost ales secretar al C.C. al Başev, ministrul afacerilor ex este, de fapt, divizată în n- şedintele Johnson, scrie în tului „labirint" al monumen
şi 1944 a lucrat ca fierar la u P.C. din Cehoslovacia. terne al R.P. Bulgaria. ceastă chestiune. Uniî sînt dc continuare ziarul, a promis că talei clădiri care găzduieşte
zinele „Skoda' din Dubnh e pe In anul 1962, A. Dubcek a părere că poziţia militară şi Statele Unite vor parcurge Organizaţia Naţiunilor Unite.
Vah şi a luptat în tindurile fost ales membru al Prezidiu politică a S.U.A. în Vietnamul mai mult de jumătate din Media zilnică a vizitatorilor
partizanilor în perioada răs lui şi secretar al C C. al PC. drum în înlîmpinarea unei in cursul anului 1967 a fost
coalei naţionale slovace pen din Slovacia si, în acelaşi an, La Roma, ca de altfel în multe din marile centre urbane de sud poate fi întărită, şi de păci onorabile. înţelegem ca de aproximativ 150 de per
tru făurirea unui stal unic al membru al Prezidiului C.C. al ale lumii, mase tot mai largi continuă să-şi exprime prin aceea nu ar trebui începute euvinlele noastre să fie întă soane Stau Ia dispoziţia vizi
cehilor şi slovacilor. P.C. din Cehoslovacia. In 1963 Acord mijloace multiple protestul faţă de continuarea agresiunii a negocieri. Alţii argumentează rite prin acţiuni. America nu tatorilor 65 de ghizi clin 38 de
După eliberarea Cehoslova a devenit prim-secretar al mericane din Vietnam. Fotografia noastră înfăţişează toc că nu poate fi aşteptată nici o trebuie .să scape nici o şansă ţări care împreună vorbesc
ciei, tovarăşul Dubcck a lu C.C. al PC din Slovacia, El mai un aspect de la o recentă demonstraţie din capitala ita pentru a pune capăt vărsării 22 de limbi.
crat ca muncitor într-o fabri este depuîat in Adunarea Na liană. îmbunătăţire apreciabilă în de sînge din Vietnam".
că, unde totodată, a ocupat şi ţională şi in Consiliul Naţio cehoslovac©
diferite funcţii de partid. In nal Slovac.
— francez
Cotifea'inta de Ea £taha£ „Să contăm, în primul rind, In le g ă tu ră c&i m asu rile
PRAGA 6 (Agerpres) pe noi înşine“
va fi a m în a tă ? După cum anunţă agenţia de p a cifica re in Cipru
CTK. la Praga a fosl semnat ALGER 6 — Corespondentul serie de măsuri printre care
CAIRO 6 (Agerpres) del Hadi Abu Taleb. a făcui o un acord privind crearea Cen Agerpres. C. Benga, transmi naţionalizarea societăţilor pe NEW YORK 6 (Agerpres). — Dnntri Bitsios. Potrivit agen de pacificare pe întreg cuprin
Agenţia MEN anunţă că Re expunere aiătînd că Siria si trului de documentare tehni- te : Cu prilejul unei reuniuni troliere străine, naţionalizarea Ministrul de externe al Cipru ţiei UF1. U Thant apreciază sul insulei, cu excepţia carti
publica Arabă Unită a propus Arabia Saudilă nu sînt de a co-stiinţifică francez Acest a cadrelor de conducere din tuturor minelor. Printre alte lui, Spyros Kypnanu, a avut. crearea „guvernului provizo erului turc din Nicosi<j.
în cadrul şedinţei de sîmbătâ cord cu convocarea acestei centru va lua fiinţă pe baza Algeria, Houari Boumedienne, măsuri a fost enunţată naţio o întrevedere cu secretarul ge riu" al ciprioţilor turci ca „ino Excluderea sectorului turc
a Consiliului Ligii Arabe ca conferinţe. Apoi, delegaţia acordului privind colaborarea preşedintele Consiliului Natio nalizarea băncilor străine, a neral al O.N.U., U Thant, în portună". .Situaţia creată du de la măsurile de pacificare, a
cea de-a eincea conferinţă a- R.A.U. a propus amînarea con tehnico-şliînţifieâ dintre Ce nal al Revoluţiei şi şeful gu societăţilor de asigurare, a cursul căreia i-a înminat tex pă constituirea acestui guvern subliniat Kuciuk în declaraţia
rabâ la nivel înalt, care urma ferinţei arabe la nivel înalt pen hoslovacia si Franţa. El va da vernului, a făcut o amplă ex companiilor de distribuire a tul unei declaraţii din partea provizoriu îngreunează bune sa. înseamnă câ un sfert din
să aibă loc la 17 ianuarie, la' tru o dată ce va fi fixată ul posibilitatea unui schimb de punere asupra situaţiei inter produselor petroliere etc. preşedintelui Makarios prin le oficii ale lui U Thant în populaţia turcă va continua sâ
Rabat, să fio amînnlâ. Şedinţa terior prin consultări între informaţii intre savanţii, ingi ne. In ultima parte a cuvîntârîi care îl informează câ guver problema cipriotă. Potrivit a fie privată de drepturile con
Ligii Arabe a avut ca obiect statele membre. Consiliul Li nerii si tehnicienii francezi şi Referindu-se la rebeliunea sale, preşedintele Boumedien nul cipriot a hotâni să nu per celeiaşi agenţii, secretarul ge stituţionale şi sâ trăiască sub
discutarea rozul latelor misiu gii Arabe a holârit ca urmă cehoslovaci. din noaptea de 14 spre 15 de ne a prezentat sarcinile care mită intrarea sau ieşirea din neral al O.N.U. a reînnoit în blocada economică. „Aceste
nii ministrului afacerilor ex toarea şedinţă să aibă loc luni In anul viilor va fi deschis cembrie 1967 a grupului de stau in faţa statului, printre cartierul ciprioţilor turci din cursul întrevederilor cu păr măsuri, a adăugat Kuciuk, sînt
tern e al Marocului. Ahmed pentru a da posibilitate dele în Franţa un centru de docu militari condus de Zbiri, care dezvoltarea învâl.âmîntu- Nicosia a membrilor „guver ţile direct interesate apelul la
Lainici, în Siria şi Arabia Sau- gaţilor să ronsulle guvernele mentare ştiinţifică şi tehnică Boumedienne a spus că aceas lui, întărirea aparatului de nului provizoriu" instituit în moderaţie şi reţinere de la contrare rezoluţiilor adoptate
dilă. DelcgaUil Marocului, Ab- respective. cehoslovac. tă tentativă de complot a e stat, precum şi reorganizarea cursul acestei săptămâni sub „orice acţiune care ar putea de Consiliul de Securitate şi
agravează o situaţie şi aşa în
şuat definitiv şi că ea nu va Partidului Frontul National de conducerea lui Kuciuk. Măsu egrava situaţia din insulă". cordată", Liderul cipriot turc
afecta nici politica internă, Eliberare. Printre obiectivele ra luată, se arată în declara a repetat câ formarea cabine
nici politica externă a ţârii. anului în curs, vorbitorul a ţie, este necesară pentru a res- tului provizoriu de adminis
Tn continuare, preşedintele mai amintit lichidarea marii trînge activitatea administra NI COS TA 6 (Agerpres). — traţie cipriotă turcă a fost fă
Tokio va avea un nou aeroport internaţional a făcut un amplu tablou al proprietăţi private, exercita ţiei ilegale, care poate submi Agenţi?? France Presse relevi cută „în intenţia de a reorga
realizărilor obţinute de Alge rea unui control r iguros în ca na unitatea stalului Cipru. câ preşedintele „administraţi niza un sistem de administra
ria în ultimii ani, arâtind că drul aparatului de stal şi în U Thant a avut. de aseme ei provizorii" turce din Cipru,
TOKIO 6 Corespondentul A- nerale prevăd construirea a clădire vor fi date în folosin ele se datoresc eforturilor de sectoarele cheie ale economiei nea. întrevederi separate cu Fazii Kuciuk. a comentat ho- ţie existent şi pe care comuni
gerpres, Florea transmi trei mari piste late de cile 6U ţă piuă in luna marlie 1971. puse de întregul popor. El a tării, precum şi folosirea pla reprezentantul Turciei Ia tărîrea preşedintelui Maka tatea turcă îl introdusese pe
te : Tokio va uvea peste cîţivn de metri şi lungi intre 2.500 Restul lucrărilor ar urma, po arâiat că independent*» politi nificării, metodă „ce se impune O.N.U., Orhan Eralp, .şi cu re rios, de a extinde, începînd de cînd se găsea privată de toate
ani un nou aeroport internaţio şi 4.000 metri. Pentru deservi trivit proiectului, să fie termi că se poate realiza numai prin cu necesitate". prezentantul Greciei la O N U.. sâptâmîna viitoare, măsurile serviciile publice".
nal care va in ionii ar'‘.talul rea pasagerilor şi adâpostirea nate pină in aprilie 1975, dată asigurarea unei independente
„Haneda", devenit neîncâpâici aparatelor se vor construi trei la care aeroportul va funcţio economice „Pentru aceasta în
pentru numărul mare de a clădiri înzestrate cu cele mai na cu întreaga capacitate. Pe să trebuie să contăm. în pri
vioane care decolează şi ate moderne instalaţii, precum şi pisle vor ateriza şi decola in mul rind, pe noi înşine şi pro
rizează intr-o zi Noul aeroport un loc de parcare de 1.065 hec tr-un an 67.000 fie avioane care priile noastre resurse...” Refe r
va fi amplasat în oraşul Mă tare. rindu-se la politica statu
rită. prefectura Uluba, la apro întreaga construcţie va cos vor transporta 5,4 milioane pa lui în sectorul hidrocarburi S.U.A. cer
ximativ 70 l<ILvinetri depărta ta 375 milioane dolari. Prima sageri şi 400.000 tone de măr lor. Boumedienne a precizat Potrivit dalelor furnizate de Direcţia
re de capitală. Proiectele ge pistă de patru kilometri şi o furi. că guvernul algerian a luat o poliţiei din Tokio, în perioada 1916-1967
compensaţii bă peste 4.358,537 de persoane au suferit de
pc urma accidentelor dc automobile. Nu
mai în anul 1967, în Japonia s-au produs
Situaţia In alimentaţia lui Blaiberg neşti Izraeiului 500.000 dc accidente care au provocat
moartea a 13.617 persoane, iar alte 642.277
au fost rănite.
Preşedintele Franţei, de Gaullc, l-a pri
din Nigeria pres). Departamentul de Stat mit vineri pc preşedintele Republicii Ga-
6
WASHINGTON
(Ager
se folosesc rezultatele guvernul american a cerut la într-o vizită oficială in Franţa.
bon, Albcrl-Bcrnarrl Bongo, care sc află
al S.U.A, a anunţat vineri câ
20 decembrie 1967 guvernului
Un grup dc deputaţi comunişti au adre
LAGOS 6 (Agerpres). — In izraelian o compensaţie de 3,3 sat o interpelare ministrului afacerilor ex
şeful guvernului militar fede cercetătorilor romani milioane dolari pentru fami terne, Aininlorc Fanfani, in care cer ca gu
cadrul unei conferinţe de pre
să, generalul Yakubu Gowon,
vernul italian, dală fiind confirmarea vo
liile celor 34 de marinari omo-
ral nigerian, a declarat câ gu riţi în urma bombardării de inţei dc pace a guvernului Republicii De
mocrate Vietnam, „sâ afirme în mod pu-
vernul său intensifică opera către avioane izraeliene a
ţiunile militare împotriva sla- In ştirile cc le transmit in legătură cu starea să zechilibrată ar lace ca bolna navei „Liberty" aflată în Me-
tului separatist Biafra. Aceste nătăţii dr. Blaiberg, al doilea om căruia i s-a grefat vul să nu poată supravieţui. diteranâ în timpul conflictu n u im tw am ilii nwiaiw b m s s b u iw s
operaţiuni vor fi însă sistate o inimă la spitalul „Grooie Simur" din Capetown, a-
în cazul cînd biafrezii vor genliile dc presă subliniază că in regimul alimentar lui armat arabo-izraelîan. Ofi
răspunde pozitiv propunerilor cc sc aplică pacientului sînt folosite şi indicaţiile pre CAPETOWN 6 (Agerpres).— cialităţile izraeliene, relevă a
de negociere. scrise în studiile profesorului român lancu Gonţea, şe Starea sănătăţii pacientului genţia UPI, au calificat inci
Citind surse bine informate, ful catedrei de igiena alimentaţiei dc la Institutul me- Philip Blaiberg, aflat în cea dentul de la 8 iunie 1967 drept
agenţia France Presse preci dico-farmaceutic din Bucureşti. de a 5-a zi după operaţia de
zează că la Lagos se desfăşoa In legătură cu aceasta, redactorii „Agerpres" Gh. transplantare a inimii, este o eroare şi au promis plata u
ră pregătirile in vederea in Hrâtescu şi S. Lucian au avut o convorbire cu profe excelentă, transmite agenţia nei compensaţii. blîc necesitatea unei imediate şi necondi
tensificării operaţiunilor mili sorul Gontca. France Presse. Inima funcţio ţionate încetări a bombardamentelor asu
tare în următoarele zile. Au nează normal, circulaţia san pra Vietnamului, ca o premisă necesară
loc importante mişcări de tru guină este bună si pulsul re In vederea începerii dc negocieri care sâ
pe, au fost rechiziţionate ve Alcătuirea regimului alimen solicitat rezultatele obţinute ni gulat. El a mîncat sîmbătâ ouă ducă la încetarea agresiunii americane si
hicule. iar statul major a avut tar — a spus el — are o im domeniul nutriţiei raţionale. şî legume si sî-a ridicat trun să garanteze pacea, independenţa şi liber
mai multe întruniri. Generalul portantă hotărîtoare în vinde Catedra noastră — a spus chiul pentru prima dată El se tatea Vietnamului".
Gowon a citat pentru prima carea pacientului. Medicii din profesorul Gontea — se ocu află sub un cort de oxigen, dar Deşi gerul a încătuşat apele
oară numele unor personali Capetown aplică cele mai noi pă de aproape două decenii acesta nu-l împiedică sâ vor rîului Zabaikal, lucrâiorii mi Prima staţie electrică sovietică acţionată
tăţi ale tribului Ibos din pro cuceriri în acest domeniu, cu studiul valorii nutritive a bească şi sâ glumească cu me nei de aur Undin a Combina de marco a fost montată pc malul sting al
vincia Orientală, cu care gu printre care si experienţa co diverselor alimente. In urma dicii şi infinnîerele spitalului. tului „Baleizololo" din regiu Golfului Kola. Turbina centralei va fi ac
vernul federal ar accepta sâ legilor lor din Bucureşti m acestor cercetări, noi am des Evoluţia spre însânâ'osire a nea Cita (Siberia răsăriteană) ţionată de fluxul şi refluxul marin, care
ducă negocieri. Printre aceste privire la nutriţia raţională a coperit câ toate alimentele, în pacientului Blaiberg îl face pe continuă sâ extragă aur. ating în aceste locuri o înălţime dc 14
personalităţi figurează si dr. organismului uman. De altfel, afara componentelor lor nutri dr Barnard sâ spere câ a doua In foto: Draga nr. 80 a mi metri.
Namdi Azikîwe. fostul pre profesorul Bronte Steward de tive, au şi elemente antinu- operaţie de transplantare va fi nei Undin a Combinatului Această instalaţie experimentală va per
şedinte a) Nigeriei Generalul la Universitatea din Capetown tritive, dăunătoare organismu încununată de succes. „Baleizoloto" pe poligon. mite specialiştilor sâ stabilească regimul
Gowon a declarat în acelaşi care face parte din echipa chi lui. Experienţele au dovedit de lucru pentru o centrată industrială ac
limp. câ refuză sâ ducă tra- rurgului Barnard a colaborat câ, indiiferent dacă omul este ţionată de maree cu o putere dc 320.003
tulive cu sefu! statului Biafra, cu catedra de igienă a alimen sau nu bolnav, esenţialul în ali kW, care este proiectată să fie construită
Odumegwu Ojukwu. taţiei din Bucureşti, căreia i-a mentaţia sa îl constituie nu po malul estic al Mării Barcnţ.
ceea ce consumă organismul D erută la Johannesburg Alţi doi militari americani, care au de
prescrierea unei diete, ci rea
lizarea unui echilibru între
şi ceea ce primeşte el ca hra zertat refu/înd să participe Ia războiul din
Vietnam, au cerut azil politic în Suedia.
nă. Ca urmare, apare neînte In prezent, nouă militari americani aşteap
meiată practica medicală de In scurta sa viaţă de ma lui Haupt bate ast meni nu are nevoie de mii de la un metis la un tă hotărîrca autorităţilor suedeze privitoa
pînâ acum de a se prescrie 24 de ani, metisul Clive fel intr-un piept de alb. noi". Şi totuşt cineva a alb, după ce se trans re la cererea lor de azil. Comitetul sue
anumite meniuri standard, con Haupt a simţit întreaga desprinsă din trupul ne avut nevoie de inima plantase un rinichi de dez pentru Vietnam a făcut cunoscut câ
siderate potrivite în diverse povară a legilor apart gru, înhumat intr-un ci tinără şi viguroasă a lui la o albă la un copil ne numeroşi alţi militari americani adversari
boli pe principiul câ unele a heidului impuse de ra mitir rezervat Clive care a tinjit după gru, să aibă loc intr-un aj războiului din Asia dc sud-est i s-au
limente constituie un risc de siştii din Johannesburg. Deosebirile dintre do libertate, pentru a pulsa cadru „legal", adresat, cerînd sprijin în vederea refugie
îmbolnăvire sau de agravare Numai după moartea nator şi Blaiberg erau mai departe viaţa. Blai In faţa acestei „fi rii lor în Suedia.
a unor maladii. Specialiştii ro lui Clive inima acestuia riguros trasate in timp berg şi Haupt s-au în suri" neaşteptate în e
mâni sînt de părere câ această s-a eliberat de sub pre ce Haupt mai trăia încă. frăţit treclnd barierele şafodajul legislaţiei se- Dc .16 dc ore continuă să ningă fără în
practică este neeficientă şi to ceptele rasiale, conţinu- Blaiberg aparţine rasei rasiale care, după cum gregaţioniste nu ar sur trerupere în Alpti elveţieni. Datorită visco
tal dăunătoare organismului ind sâ bată în pieptul u albe, in timp ce bule se obişnuieşte să se spu prinde pe nimeni dacă lului. în locurile adăpostite straturile do
uman. neavînd nici o bază şti nui om alb. Philip Blai tinul de identitate al lut nă la Johannesburg, în curînd, in cazul in zăpadă au alins cîţiva metri, sporind pe
inţifică. berg. Haupt avea gravat pe „sînt mai greu de esca care miraculoasa încer ricolele dc avalanşe. Autorităţile av» atras
In ce priveşte tratamentul Conform uzanţelor copertă litera „C". care ladat decît crestele Eve- care de la Groote Shuur oficial atenţia sportivilor asupra existen
aplicat lui Blaiberg, a înche impuse de legislaţia ra il stigmatiza ca pe un restului", va fi încununată de suc ţei acestor pericole.
iat prof. Gonţea. sînlem dc pă sistă, corpul neînsufleţit cetăţean de rasă inferi ces, să apară un nou a
rere câ chirurgul Barnard şi al lui Clive a fost înhu oară despre ale cărui Le-a scăpat insă înal mendament care să îm fn cadrul vizitei pe o rc o face în India,
colegii săi trebuie sâ asigure mat in cimitirul din drepturi nici nu se poa ţilor magistraţi sud-afri- partă pe criterii rasiale ministru] turc al afacerilor externe, Ihsan
nevoia de vitamine şi pro Capetown rezervat oa te vorbi. câni locul dintre viaţă şi Sabri Caglayangil, s-a întîlnit cu primul
teine. nu prin drogare cu me menilor de culoare, nu Un proverb al popu moarte. care nu cunoaş nu numai donatorii de ministru al Indiei, Indira Gandhi.
dicamente şi vitamine pure. departe de casa sa din laţiei de culoare din a te rase Ceea ce a per sînge, dar şi pe cei de
ci prin produse naturale, pre districtul Salt River, re ceastă ţară sună astfel: organe. Vineri a încetat din viaţă Karl Kobelt,
lucrate în aşa fel îneît sâ se numit pentru magherni „Sintem numai ai lui mis de altfel ca operaţia fost preşedinte al Confederaţiei Elveţiene.
ţele sale insalubre. Ini Dumnezeu fiindcă ni de transplantare a ini GH CIOBANI) El avea 77 de ani.
BanglvOk, capitala Tailandei. - Pe una din principalele inactiveze substanţele antinu- Kobelt a fost preşedintele Confederaţiei
magistrale ale oraşului. tritive dăunătoare. O dietă de Elveţiene în perioada 1946-1952.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petra Groza ar. 35, telefon 12.75, 15 85, 2317. — TIPARUL întreprinderea poligrafica Hunedoara—Deva 44.065