Page 19 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 19
Marfî 9 Ianuarie 1968 D R U M U L SO C IALIS M U LU I 3
li
„Probleme economice O ispravă
DRUM URILE bună
Nr. 12
Nu o dată deveanul Ieşit la
de
plimbare a dat cu ochii
ÎN 1968 bleme economice**, este consa ţiei relaţiilor de producţie so răzleţii vtnzâtori de loz în
Numărul 12 al revistei „Pro
plic. Ba chiar n-a rezistat ten
Grigore Comart’n i
cialiste.
crat aniversării n 20 de ani Pregătirea premiselor economi taţiei de n-şi încerca norocul.
de la proclamarea Republicii, ce pentru trecerea la construi Au observat adesea cum hîr-
In ultimul deceniu, volu bituminoase naturale de la cu care prilej revista publică rea socialismului (1944—1947). tiile biletelor rupte ajungeau
să 6e odihnească pe Jos, dind
mul transporturilor de măr Derna Tâtăruş şl Suplaeul de următoarele studii : I. Şerhânescu : Perspectivele străzii un aspect urît, murdar.
furi efectuate cu mijloace Barcău — regiunea Crlşana. Editorial : Ilotâririlr Confe economiei româneşti in lupta De cîteva zile, acelaşi trecă
auto a sporit in tara noastră Aplicarea acestor soluţii In rinţei Na|ionalc a P.C.R. — dc idei din anii 1945—1947. tor observă o frumoasă schim
rle 17 ori. iar pentru viitor acţiunea de modernizare a program ştiinţific de dezvol Dr. I. Ravar: Cu privire la bare de decor. Chioşcuri din
se prevede ca acest mijloc reţelei noastre rutiere pre tare multilaterală a societăţii crearea şi utilizarea produsu tablă, vopsite stau cochete în
modern şi rapid să deţină o zintă numeroase avantaje româneşti. Jubileul glorios al lui social şi a venitului naţio diferite puncte ale oraşului
pondere tot mai mare. Sc telinico-eoonomice. Ele con Republicii. Dr. 11ie Râdulescu: nal ; Dr. Constantin Jonescu i Deva, invitind pe amatori
prevede, de asemenea, o tot tribuie totodată, la realiza Stalul socialist şi dezvoltarea Industria — ramură determi să-şl încerce norocul.
mai mare dezvoltare a turis rea unor Importante econo economici naţionale. Dr E nantă a economiei naţionale.
mului auto Aceasta impune mii de benzină, piese de Huliră şi Fl. Bnlaure : Carac Dr. C. M. Enache: Industria Iniţiativa aparţine 1 S. Loto-
Insă şi o dezvoltare cores schimb, cauciucuri şi la re teristici nte apariţiei şi evolu- lizarea socialistă — baza utili Pronosport şi gospodarilor o
punzătoare a reţelei de dru ducerea cheltuielilor de în zării eficiente a forţei de mun raşului Poale că trebuiau să
muri An de an. în întreaga treţinere a părţii carosabile că ; Dr N. Belii : nolul holâ- sc glndească mai demult la
ţară s-nu modernizat sule de rifor al agriculturii pentru această chestiune Dar vorba
Cum vor arăta drumurile
kilometri de şosea. Lungimea noastre în următorii ani ? progresul economiei. Dr V. ceea : decit niciodată, mai bi
drumurilor modernizate re In amfiteatre, săli de lec Avenciuc : Schimbarea locului ne mai tîrziu Râmine ca cei
prezintă astăzi 85 la sută din Pentru anul acesta, s-a pre tură, biblioteci, studenţii In României in diviziunea mon mai sus-amintiţi să se ocupe
întreaga reţea de şosele na văzut terminarea moderniză stitutului de mine din Pe dială a muncii. Dr. Gheorghe de iluminarea acestor
rii unor noi drumuri, printre
ţionale. Anul trecut s-a ter care amintim, Tg. Jiu — Li- troşani se pregătesc pentru Surpat şi Nicolac Ionel : Re chioşcuri şi încălzirea lor pc
minat asfaltarea drumurilor vezeni ; Suceava — Dorolioi ; apropiata sesiune de exa laţiile economice externe ale timpul iernii.
Bucureşti — Roşiori de Ve Gheorghieni — Toplîţa. Va mene României in perioada con
de — Craiova — Timişoara ; începe asfaltarea şoselelor struirii socialismului. Gh. A.
Slobozia — Călăraşi ; Scoar Bistriţa — Mureşeni — Bîr-
ţa — Cârbuneştl ; Brad — gâu şi Orşova — Drencova.
Hâlmngiu şi Dej — Bistriţa De asemenea, vor fi constru
Dar, deşi s-a ajuns astăzi ite un număr de 27 de po
la circa 9 000 km drumuri duri, printre care cele de pe
modernizate, faţă de o zes şoselele Lacul Roşu — Bicaz, Ba pe traseele auto SPORT • SPORT * SPORT
tre de numai 1 000 km moş Hm Vîlcea — Olâneşti şi
tenită acum 20 de ani, tra Oradea — Satu Marc
ficul actual. caracterizat Pinâ la sfîrşltul cincina
prinlr-o creştere vertiginoa lului se vor construi şi mo Bine că-i început de an !
să nu este încă satisfăcut de derniza noi drumuri dc inte
o reţea rutieră corespunză res turistic şi sc va da în
toare Pentru remedierea a- folosinţă marele pod de pes
cestci situaţii, există preocu te Dunăre in zona Giurgenî
pări de găsire a unor noi po — Vadul Oii. Se vor lua, de
sibilităţi menite să Intensifice asemenea, o serie de măsuri,
acţiunea de modernizare a care să asigure în continu
drumurilor. are confortul — cerinţă ex
Astfel. In urma unor cer presă a circulaţiei moderne.
cetări si expeiimenlări amă Astfel, de pe actualele trasee
nunţite. s-a ajuns la conclu se vor elimina o serie de
zia că în condiţiile actuale şi puncte periculoase, ca pante
de perspectivă ale traficului mari, curbe, locuri cu vizibi
din Romănin. îmbrâcâminţi- litate redusă etc. Pe majori
Ic asfaltice, precum şi cele tatea magistralelor rutiere
dc beton şi ciment, sînt cele se vor executa marcaje lon
mai adecvate pentru dru
murile noastre. De aseme gitudinale şi va fl extinsă
nea folosirea bitumului din semnalizarea reflectorizantă
petrol in mixturile asfaltice
este înlocuită pe scară me GHEORGHE A($IU
reu mai mare prin nisipurile redactor la „Agcrprcs**
Săniuţele vacanţei...
Mai este o zi. Astăzi Zâpn- oraşul Haţeg — ne .scrie to
dâ —din belşug. Săniuţele va varăşa Maria Băra — călăto
canţei vor mai alerga, în seîn- reau intr-o autentică excursie.
tc’ci i albastre, pc pîrtii şi der- Timp de 5 zile, cei 35 de
dclosnri. Generoasă, vacanţa excursionişti au străbătut iti-
îşi liâicşlc ultimul act. La re nerarlul Haţeg — Deva — A
dacţie sosesc impresii, înşirate rad — Oradea — Timişoara —
in scrisori ample sau lapidare. Lugoj — Caransebeş, întoreîn-
Săniuţele vacanţei nu au a du-se cu bogate impresii des
lergat numai pc pîrtii de ză pre trecutul istoric şi prezen
padă. O întreagă gamă de tul acestui colţ dc ţară româ
bucurii Şi surprize s-au desfă nească. De menţionat este şi
şurat pe scenele „oraşelor co faptul că excursia a fost gra
piilor**, în sălile de spectacole, tuită.
cluburi-elc. Iata-i, de exemplu, Orice vizită, în cele mai di
pc micii elevi ai căminului ferite locuri, esle plină de în
de copii din Haţeg. L-au în- văţăminte — ne scrie pioniera
timijinat pe Moş Gerilâ cu Daniela David. Noi. elevii cla
numeroase recitări, monolo- sei a Vl-a B a Şcolii genera
gun. scenele, cu piesa „Ce- le nr. 2 Sebeş, am vizitat, în-
nuşăroasa“. O autentică pro tr-o zi de vacanţă, fabrica de
bă dc sânălale şi... vomicie a pîine. Nouâ-nouţâ, cu multe
cunslitmt-o evoluţia ansam maşini moderne, fabrica trans-
blului de gimnastică. Din pă foimâ făina, după multe ope
cate. calitatea slabă a poze raţii, în pîinea pe care zi de
lor care au însoţit infonnaţia zi o avem la masă
tovarăşului Aurel Adănioni, .. Mai este o zi. Astăzi. Cu
ne-a lipsit de posibilitatea să gindul la săniuţele cu seînfe-
insot.im aceste rînduri cu o leri albastre ale vacanţei, e
imagine din spectacolul copii levii îşi reamintesc cele ma'
lor. frumoase clipe Sînt recunos
cători pentru ele tuturor ce
Săcel. Cei 150 de elevi din lui caic le-au creat din vacan
regiunile Hunedoara, Oltenia, ţa iernii o vacanţă a bucurie'.
şi Banat, aflaţi aici la odihnă, T. ISTRATE
au abandonat eiteva ore să
niuţele adevărate, pentru a că P.S. O scrisoare sosită în ul
lători cu „săniuţele" fanteziei tima clipă. Elevii din raionul
ş» visului. In lungi colocvii cu Alba. oare au participat la
scriitorul Mircca Sînlimbrea- excursia interregională, aduc
nu. au pătruns în lumea plină mulţumiri personalului dc
de taine şi miracole a litera bord al autocarului 3J-B-3225
turii pentru grija, solicitudinea şi
căldura cu care au fost încon
In acest timp, alţî elevi, din juraţi în timpul excursiei.
