Page 2 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 2

DRUMUL  SOCIALISMULUI                                                                           Joi  4  ianuarie  196C


                                                                                                      cinilor  ce  11  s-au  încredinţat.
                                                                                                      Aceasta  este  de  fapt  şi  ex­
                                                                                                      plicaţia  deţpâşirfi  planului  pe   ABATAJUL  CU  FRONT  LUNG  —
             învăţăminte  folositoare  autobază  în  anul  trecut,  cit  şi
                                                                                                      a  unor  economii  de   carbu­
             activitatii  de viitor                                                                   niştilor  a  subliniat  însă  că  a­ UNITATE CU PRODUCŢIE RIDICATA
                                                                                                      ranţi.  lubrlflanţl  şi  piese  de
                                                                                                      schimb.
                                                                                                        Adunarea  generală  a  comu­
                                                                                                      ceste  rezultate  puteau  fi  mult
               Mai  multă  vreme,  Ia  Auto­  cedat  —  bineînţeles,  la  nive­  noştea  aoesle  fapte,  sâ  ia  mă   mai  îmbucurătoare,  dacă  la
             baza  nr,  7  din  Haţeg  s-au  ma­  lul  lor  —  şl  unii  dintre  subal­  suni  severe,  pentru  curmarea   realizare®  lor   şl-or  fl  adus   Creşterea  eficienţei   econo­  deţin  abatajele  Cameră,  din   trebui  să  sc  concretizeze   în   producţia  realizată,  Corelarea
             nifestat  abateri  de  la  discipli­  terni,  mai  ales  acei  oare  se   râului  din  rădăcină  Dar  nu   contribuţia  întregul   colectiv.   mice  constituie  o  sarcină  pri­  care  se  realizează  05  la  sută   creşterea  vitezelor  de  avansa­  planului  de  producţie,  pe  lo­
             nă.  Fostul  şef  al  autobazei,  Ion   puseseră  bine  cu  el.  Cu  prile­  s-a  întfmplat  aşa  Biroul  n-a   De  fapt,  Intensificarea  mobili­  mordială  pentru   exploatările   din  volumul  total  al  extracţiei   re  —  principala  cale  de  spori­  curi  de  muncă,  în  funcţie  de
             Gheorghe.  abuzind  de  fund in   jul  adunării  generale  s-a  ară­  chemat  pe  nimeni  in  faţa  ea.   zării  lui  era  una  dintre  Indi­  miniere  din  cadrul  Combina­  de  cărbuni,  se  manifestă  tot   re  a  productivităţii  muncii  în   vileza  de  avansare  planificată,
             sa,  pretindea  unele  «atenţii"   tat  câ  Siminic  Iovănescu  n  pă­  n-n  tras  pe  nimeni  In  răspun­  caţiile  primite  de  biroul  or­  tului  carbonifer  Volea  Jiului,   mai  pregnant  tendinţa  de  a  se   abatajele  cu  front  lung.  De  n-   trebuie  »â  se  facă  In  funcţie
             (care  juridic  pot  fi  denumi­  răsit  capul  de  linie  plecînd   dere,  n-a  luat  măsurile  ce  s-or   ganizaţiei  de  bază  din  partea   care  ee  traduce   în  creşterea   oxtinde  metoda  de  exploatare   ceea,  consider  necesară  con­  de  dotarea  tehnică  a  abataju­
             te  mită),  de  la  pensonalul  din   cu  autobuzul  acasă,   Tomoni   fi  Impus.        organelor  superioare,  dar,  ca şl   neîntreruptă  a  producţiei  şi   cu  abataje  cu  front  lung  in   centrarea  liniei  de  front  în  ve­  lui.
             subordine,  îşi  permitea  sâ  a­  Corne),   Fâlâi-tar   Adam  şi   Majoritatea  comuniştilor  au   altele,  a  rămas  nemateriaJiza-   productivităţii  muncii  în  aba­  toate  zonele  de  strat  unde   derea  creării  unor  unităţi  mari   Avînd  în  vedere   sarcinile
             corde  prime  avînd  în  vedere   Virtopeanu  Lazâr  s-au  prezen­  criticat  inactivitatea  biroului  tâ.  Aceasta  şi  din  cauză  că  bi­  taje  şi  în  reducerea  continuă   condiţiile   geologlco-mlnlere   de  producţie,  plasarea  comple­  impuse  privind  reducerea  con­
             gradul  de  prietenie  şi  nu  cri­                                                      roul  n-a  promovat  în  activi­  a  cheltuielilor  de  producţie  pe   permit.  Pentru  anul  viitor  se   tă  a  fronturilor  la  nivelul  for­  tinuă  a  consumului  de  mate­
             teriul  meritelor.  Acest  fel  de                                                       tatea  sa  principiul  muncii  co­  tona  de  cărbune  extras.  Rea­  prevede  realizarea  prin  aceas­  maţiei  normale  de  lucru,  do­  rial  lemnos,  în  scopul  creşte­
             a  fi  al  „şefului"  a  influenţat                                                      lective.  Fostul  secretar,  Du­  lizarea  acestui  obiectiv  impu­  tă  metodă  a  unei  producţii  de   tarea  tehnico-materialâ  cores­  rii  productivităţii  muncii   în
             negativ  modul  de  comportare                                                           mitru  Gheorghe,  s-a  consultat   ne  folosirea  la  maximum  a  ca­  2.542.470  tone.  punzătoare  condiţiilor  specifi­  abataje,  orientarea  C.C.V.J.  In
             a  unor  oameni.                                                                         cîteodală  cu  locţiitorul   său.   pacităţilor  şi  a  instalaţiilor  de   In  favoarea   aplicării   pe   ce  de  muncă,  gospodărirea  ra­  problema  susţinerii  abatajelor
              Dezbătind  cazul,   adunarea                                                            Ion  Vlâiconi  şi  cam  atit.  producţie  existente  în  cadrul   scară  largă  a  acestei  metode   ţională  a  echipamentului   dc   frontale  este  de  a  sc  extinde
            de  dare  de  seamă  şi  alegeri a                                                          Din  adunarea  generală  co­  fiecărei  unităţi,  precum  şi  o   de  exploatare  pledează  avan­  susţinere  şi  a  utilajelor   din   slîlpii  hidraulici   cu   pompă
            organizaţiei  de  bază  a  subli­                                                         muniştii  au  desprins  preţioase   muncă  susţinuta  de  îmbunătă­  tajele  eore  ii  asigură  superio­  dotare,  organizarea  de  brigăzi   centrală  şi  grinzi  în  consolă  la
            niat  că  deficienţele  existente                                                         învăţăminte.  După  cum  afir­  ţire  a  tehnologiei  de  lucru,  de   ritatea  faţă  de  celelalte  meto­  omogene  prin  asigurarea  sta­  armarea  abatajelor  frontale
            au  dus  la  irosiri  de  benzină,                                                        mau  tovarăşii  Gheorghe  Va­  introducere  a  unor  procedee*   de,  între  care  amintim:  con­  bilităţii  Componenţei  brigăzi­  din  straturile  groase,  precum
            timp  şl  forţe.  Şoferul  Aron   tat  ou  înlîrziere  mare  la  locul   şl  nu  s-au  complăcut  în  si­  lea,  actualul  şef  de  autobază   tehnologice  noi.  Aceasta  impli­  centrarea  producţiei  şi  forţei   lor,  executarea  în  timp  util  a   şi  cu  stîlpi  hidraulici  cu  pom­
            Coşa  a  arătat  că  a  fost  tri­  unde  au  fost  trimişi,  taxatori   tuaţii  ca  cele  amintite.  Nume­  şî  loan  Indrej  —  ales  ca  se­  că  realizarea  unor  indici  ridi­  de  muncă,  posibilitatea  intro­  lucrărilor  de  pregătire  pentru   pă  individuală   şi  grinzi   în
            mis  cu  maşina  după  ciment   ca  Dinîşoni  Petru,   Dumitru   roşi  conducători  auto  printre   cretar  al  organizaţiei  de  baza,   caţi  de  producţie  în  abataje  pe   ducerii  unui  echipament  mo­  punerea  în  exploatare  de  noi   consolă.  In  dotarea  exploatăr i­
            la  Tg.  Jiu,  cu  ţoale  că  o  eltâ   Pasootcscu  şi  Ana  Ciuta   au   oare  Pompiliu  Tâşalâ,  Vaşile   ele  vor  folosi  în  ocţiumle  în­  calea  asigurării  liniei  de  front,   dern  de  susţinere  şl  posibilita­  fronturi.  lor  noastre  există  în  prezent
            basculantă  dusese  mărfuri  n-   fost  găsiţi  cu  călători   netn-   Licuu,  Carol  Chondreanu,  Ion   treprinse  pentru  îmbunătăţi­  sporirea  vitezei  medii  de   a-   tea  mecanizării  operaţiilor  de   Pe  lîngâ   crearea   acestor   5 677  stîlpi  hidraulici  tip  „Fer-
            colo  şi  venise  goală,  înainte   xaţi,  Nicolae  Hobeanu  şi-a  în­  Ciorogai u-I.,  Al  Josan,  Vasi-   rea  muncii.  van6are,  plasarea  corespunză­  tâiere-Ineâreare  în  nbatoje,  a­  condiţii  de  punere  în  funcţiu­  romatik“  şi  „GS"  Şl  peste 2.000
            cu  mal  puţin  de  24  de  ore  suşit  unele  sume  cînd  a  ţinut   Je  Mihai  şi  alţii  au  înţeles  că             toare,  îmbunătăţirea   dotării   sigurarea  unor  condiţii  optime   ne  a  noi   abataje  cu   front   grinzi  în  consolă   tip  „Van-
              Dacă  fostul  şef  şi-a  permis                           titlul  tle  membru  de  partid  îi   PETRE  FARCAŞIU       tehnlco-materiale  şi  a  organi­  de  aeraj,  reducerea  consumu­  lung.  sînt  necesare  măsuri  ca­  wersch“,  iar  prin  planul   de
            sâ-şi  facă  „partea  Iul"  in  loc   locul  casierei  etc.  obligă  să  fie  în  frunte  şi  au   responsabilul  subrcdacţiej   zării  muncii.       lui  de  material  lemnos  pentru   re  sâ   asigure   desfăşurarea   import  pe  anul  acesta  6-a  pre­
            sâ  se  ooupe  de  munca  pentru   Normal  ar  fl  fost  oa  biroul   luptat  ou  abnegaţie  şi  entu­  noastre  voluntare  din   Deşi,  în  prezent,   ponderea   susţinere  şi  a  consumului  de   normală, aş apune, în  ritm sus­  văzut  procurarea  în  completa­
            care  era  plătit,  la  feJ  nu  pro­  organizaţiei  de  bază,  care  cu­  ziasm  pentru  înfăptuirea  sar-  Haţeg      mare  în  producţia  bazinului  o  materiale  în  general,  reduce­  ţinut  a  activităţii   brigăzilor-   re  a  echipamentului   necesar
                                                                                                                                                                                                                              extinderii  susţinerii  moderne
                                                                                                                                                                 rea  volumului  de  lucrări   de   Experienţa  cîştlgatâ  de  aseme­  în  abataje.  Prin  aplicarea  a­
                                                                                                                                                                 întreţinere  şi,  in  final,  creşte­  nea  mart  unităţi  productive  de   cestei  susţineri,  In  anul  3968
                                                                                                                                                                  rea  productivităţii  muncii  în   la  Lupeni,  Vulcan  şi   Lonea   se  va  putea  obţine  o  creştere
                                                                                                                                                                  abataje.  Dar,  vitezele  medii  de   arată  că  trebuie  să  se  acţio­  a  productivităţii   muncii   cu
                                                                                                                                                                                                neze  în  mod  deosebit  asupra
            Perspective reale  pentru îmbu­                                                                                                                      cu  front  lung  în  anul  trecut,   utilizării  depline  a  timpului   7-0  la  sută  şi,  respectiv,  a  vi­
                                                                                                                                                                  avansare  realizate  în  abatajele
                                                                                                                                                                                                                              tezei  de  avansare  de  la  23  m
                                                                                                                                                                                                de  lucru  şi  a  capacităţii  utila­
                                                                                                                                                                 deşi  înregistrează  o  creştere în
                                                                                                                                                                  ul-timeie  ilunl  de  la  19,21  m  pe   jelor,  asupra  efectuării  la  timp   pe  lună  —  realizări  medii  1967
                                                                                                                                                                                                                              —  la  25,0  m  pe  lună.
                                                                                                                                                                  lună  In  trimestrul  I,  la  25,1   şi  In  condiţiile  superioare  de   Se  impune  însă  din  partea
                                                                                                                                                                                                calitate  a  reviziilor  şi  repara­
                                                                                                                                                                  m  pe  lună  In  trimestrul  III,
            nătăţirea activităţii de producţie                                                                                                                    nu  se  ridică  încă  la  nivelul  po­  ţiilor  de  utilaje  şi  echipamen­  conducerilor  exploatărilor  o
                                                                                                                                                                                                                              atenţie  deoscbilâ  In  utilizarea
                                                                                                                                                                                                te  de  susţinere  metalică
                                                                                                                                                                                                                        cu
                                                                                                                                                                  sibilităţilor  şi  al  dotării  exis­
                                                                                                                                                                  tente  în  codrul  exploatărilor,   respectarea  riguroasă  a  grafi­  cîfc  mai  raţională  a  acestui  e­
                                                                                                                                                                                                                              chipament,  întreţinerea  şl  re­
                                                                                                                                                                  De  aceea,  se  Impune  ca  în  ve­  celor  întocmite  în  acest  scop.   pararea  lui  la  timp  pentru  a
               (Urmare  din  pag  1)      şi  efeotuârii  unor  reparaţii  co­  partizarea  judioioasâ  a  planu­                                                 derea  realizării  unor   Indici   precum  şi  asupra  extinderii  în   se  asigura  o  durată  de  exploa­
                                                                                                                                                                                                toate  abatajele  frontale  ori­
                                          respunzătoare,  cred  câ  ar  fi   lui  pe  secţii  şl  faze  de  lucru,                                               tehnico-economici  superiori  şl   zontale  a  tavanului  metalic  e-   tare  cît  mai  lungă.  Pe  Ungă
              Faţă  de  nnul  trecut,  în  19G3   bine  sâ  ni  se  completeze  nu­  urmărirea  îndeaproape  a  rea­                                              a  unei  producţii  medii  6porlte   laslic.                creşterea  vitezei  de  avansare
                                                                                                                                                                  în  aceste  abataje,  să  se  ia  u­
            sarcinile de pion  sînt mai  mari   mărul  mediu  scri.ptic  de  mun­  lizării  planului  şa.  Tovarăşa                                               nele  măsuri  care  sâ  se  traducă   La  fel  ca  şi  la  abatajele  ca-   şi  a  productivităţii  muncii,  a­
            la  aproape  toţi   Indicatorii.   citori  planificaţi  şi  sâ  fim  do   Valcria  Popescu a  arătat  nece­                                           în  îmbunătăţirea  activităţii  In   morâ,  necesitatea  Întocmirii   ceasta  se  va  reflecta  şl  în  ex­
            Coleotivul  uzinei  va  trebui  6ă   taţi  cu  o  serie  de  maşini :  un   sitatea  revizuirii  şi   punerii                                         abatajele  cu  front  lung.   unor  progrome  de  lucru  la  fie­  tinderea  susţinerii   moderne
            repare  cu  13,9  la  sută   mai   eloobrooar,  două  macarale,  un   normelor  de  producţie  pe  ba­                                                                              care  abataj  cu  front  lung,  cu   din  abatajele  cu  front   lung,
            multe  vagoane  de  marfă  pen­  strung,  o  instalaţie  monorai.   ze  ştiinţifice,  precum  şi  a  ex­                                               Trebuie  ţinut  seama  Insă  şi   sarcini  concrete,   pe   schim­  va  crea  premisele  introducerii
            tru  terţi,  cu  103  la  sută  mai   Se  impune,  de  asemenea,  ame­  tinderii  lucrărilor de  mică  me­                                            de  dinamica  prevăzută  în  per­  buri,  este  indiscutabilă.  Aceste   unor  utilaje  de  tăiere  mecani­
            multe  cazane  aburi,  să  pro­  najarea  unui  rastel  pentru  de­  canizare.                                                                       spectivă  La  producţia  extrasă   programe  trebuie  sâ  prevadă   zată  a  cărbunelui,  factor  im­
            ducă  cu  62  la  sulă  şi  respectiv   pozitarea  tablelor  necesare  la   In  vederea  îndeplinirii  pla­                                           din  aceste  abataje,  care  în   dotarea  tehnică,  numărul  de   portant  In  creşterea  vitezelor
            245,9  la  sută  mal  multe  piese   cazangerie  pe  categorii  de  ca­  nului  pe  1900,  conducerea  u­                                             1070  va  atinge  44,7  la  autâ,   muncitori,  modul  de  organiza­  de  avansare  şi  a  productivită­
            de  schimb  pentru  M.C.F,  şi   litate  şi  grosime".      zinei  a  întocmit  un  plan  am­                                                         iar  In  1076  proporţia  de  56,8   re  a  lucrului,  succesiunea  ope­  ţii  muncii  fn  perspectivă.
            pentru  consumul  intern.       Continuînd  această  idee,  to­  plu  de  măsuri  tehnlco-orga-                                                       la  sută  din  producţia  bazinu­  raţiilor  din  abataj,  necesităţi­
              Ablt  din  Informarea  prezen­  varăşul  Amos  Romoşan,  de  la   nizalorice.  Dintre  cele  mal  Im­                                              lui,  Realizarea  acestei  creşteri   le  de  deservire  a  abatajului,   Ing.  LUCIA  MIKDIR1GIU
            tată,  cît  şl  din  cuvîntul  parLi-   secţia  a  IlI-a  mecanică,  a  ară­  portante  enumerăm :  revizui­                                         Implică,  fără  îndoială,   unele   precum  şi  sarcina   concretă   inginer  principal  In  cadrul
            ci.panţiJor  la  dezbateri  s-a  des­  tat  că  este  necesar  ca  fierăria   rea  şi  stabilirea  celor  mal  e­                                     măsuri  a  căror   aplicare  ar  privind  avansarea  zilnică   şi  serviciului  tehnic  al  C.C V.J,
            prins  ideea  câ  la  Uzina  RM.lt.   uzinei  sâ  fie  dotată  cu  o  ma­  ficiente  fluxuri  tehnologice  la
            Simeria există  perspective  rea­  triţă,  iar  Nicolae  Bondoaic,  de   toate  sectoarele,  utilizarea  te-
            le  pentru  îmbunătăţirea  între­  la  serviciu]  producţie,  a  relie­  leşpicherulu!  pentru  rezolva­
            gii  activităţi  economice.  „Mun­  fat  necesitatea  înzestrării  uzi­  rea  operativă  a  problemelor
            citorii  di-n  secţia  noastră  —  a   nei  ou  două  strunguri  —  unul   dc  producţie,  confecţionarea
            subliniat  inginerul   Emilian   revolver  şi  altul  carusel  —   a  20  cărucioare  pentru  sus­
            Dragau,  şeful  secţiei  locomo­  pentru  prelucrarea  diferitelor   ţinerea  vagoanelor  pe  osM,  ca­                                                                               xfsta  posibilităţi  pentru
            tive  —  sînt  optimişti  în  rea­  piese.                  lificarea  a  circa  150  muncitori,
            lizarea  planului  pe  1900.  Con­  Alţi  vorbitori,  printre  care   îmbunătăţirea   aprovizionării
            ducerea  secţiei  a  luat  deja  u-   Valoria  Popcscu,  Tibcriu  Plc-   secţiilor  cu  materialele  nece­                                              Citcva  priviri   pentm
            r.ele  măsuri :  muncitorii  şi  ca­  şu,  Dumitru  Irinca  şi  Grigoro   sare,  amenajarea  unul  atalier                                                                          creşterea  rentabilităţii
            drele  tehnice  nu  fost  reparti­  Nistor,  au  arătat  în  cuvîntul   de  debitat  metale  ş.a.  Comple­                                            căutarea  locului  de  refu­
            zaţi  mai  judicios  pe  fa/e  de   lor  câ  în  anul  curent  se  im­  tate  cu  propunerile  făcute  In                                             giu.  Apoi  semeţul  fag  se
            luciu  şi  s-a  făcut  o  pregătire   pune  o  mal  mare  preocupare   adunarea  de  faţă,  eu  munco                                                 va  supune  voinţei  omului.
            mai  temeinică  a  reparaţiilor   din  partea  tuturor  factorilor   entuziastă  n  oamenilor,   vor
            pentru  locomotivele  planifica­  de  răspundere  pentru  organi­                                                                                                                   sectorului  zootehnic
            te a  se  termina în  primele luni   zarea  ştiinţifică  a  producţiei   asigura  realizarea  Integrală,  în
            ale  anului  şa.  In  vederea  asi­  şi  a  muncii,  extindere®  meto­  mod  ritmic,  a  prevederilor  de
            gurării  riUmicitâţii  producţiei  delor  moderne  de  lucru,  re­  plan  pe  anul  1900.
                                                                                                                                                                                                    (Urmare  din  pag.  1)   să  se  ocupe  în  exclusivitate
                                                                                                                                                                                                                             de  asigurarea  bazei  furajere,
                                                                                                                                                                                               terenul  respectiv  aâ  fie  gospo­  el  avînd  in  primire  şi  utila­
                                                                                                                                                                                                                             jele  necesare.  Sub  directa  în­
                                                                                                                                                                                               dărit  ou  maximum  de  eficien­
                                                                         Primele  trenuri  ALBUM  DE                                                             Vlad  —  este  o  îmbinare  a  fru­  ţă.  Altfel  este  de  neconceput   drumare  a  tehnicienilor  res­
                                                                                                                                                                                                                              ponsabili  cu  furajele  a-a  in-,
                                                                                                                                                                 mosului,  talentului  şl  fanteziei.
                                                                                                                                                                                               reducerea  cheltuielilor  cu  fu­
                                                                                                                                                                                                                             lervenit  cu  hotărîre  şî  în  »1‘
                                                                                                                                                                                               rajarea  animalelor.  In  acest
                                                                                                                                                                   Excursiile,  drumeţiile,  con­
                                                                                                                                                                 tinuă  sâ  lie  prietenele cele  mai   sens,  în  fiecare  I.A.S.  s-a  re­  rectia  creşterii  producţiei  Uv
                                                                                                                                                                                                                             nutreţuri  Ia  hectar  prin  apli­
                                                                                                                                                                                               partizat  în  jurul  fermelor  eite
                                                                          cu  supratonaj                                                                         îndrăgite  ale  şcolarilor.  Pe  lo­  0,8—1  ha  teren  arabil, în me­  carea  măsurilor   agrotehnice
                                                                                                                                                                 cul  ce  stă  martor  primei  capi­
                                                                                                                                                                                                                             adecvate  Important  este  râ
                                                                           Mecanicii  şi  fochiştii  de  V                     JV                                tale  a  Daciei  romane,  50  de   die  pe  cap  de  vacă,  pentru   acţiunile  au  început  £â  prinO
                                                                                                                                                                                               producerea  furajelor,
                                                                                                                                                                 pionieri  de  la  Şcoala  generală
                                                                                                                                                                                                                     totali­
                                                                                                                                                                                                                             viaţă.  Pe  moi  mult  dc  250  de
                                                                                                                                                                                               suprafaţa  arabilă  a  trustului.
                                                                                                                                                                  jurnal  vorbit,  făcînd  o  preţioa­
                                                                         la  depoul  de   locomotive                                                             din  Iscroni  au  desfăşurat  un   zând  aproape  22  la  sulă  din   hectare  cp  se  vor  cultiva  cu
                                                                                                                                                                                                                             furaje,  s-au  administrat  cile
                                                                         C.F.It.  Simeria,  s-au  anga­                                                          să  Incursiune  in  istoria  pâmîn-   In  vederea  obţinerii  unor  pro­  40—60  tone  gunoi  de grajd,  iar
                                                                         jat  să  obţină  în  anul  I9G8   Primele  zile  ale  „recreaţiei1*   Şcoala  generală   din   Bretea   lului  românesc  In  medievalul   ducţii  ridicate  şi  constante  de   arăturile  s-au  efecluat  la  o
                                                                         realizări  care  sâ  depăşeas­  iernii au  prilejuit  inii'lor  de   Română,   ne-a  scris   despre   castel  al  Corvineşlilor,  elevii   proteină  şi  albuminâ  la  hec­  adincime  de  30  cm,  în  scopul
                                                                         că  pe  cele  din  anul  trecut.   şcolari  din  regiune  entuziaste   concursurile  pentru  cel   mai   au  întors  alte  file  de  glorie   tar.  am  căutat  să   alegem  o   do,.a  reface  structura  solului.
                                                                         Angajamentul  lor  a  început   manifestări  artistice  pe  caic   bun  recitator  în  care^au  fost   din  istoria  poporului  —  ne   structură  a  culturilor  furaje­  Ujgf  accent  mai  maro  se   va
                                                                         deja  să  prindă  viaţă.  In-   aceştia  le-au  închinat  aniver­  incluse  versuri  clin   creaţiile   scrie  Coi nea  Tilu.  re,  oît  mai  corespunzătoare   pune  pe  extinderea  culturilor
                                                                         trcţinînd  locomotivele   în   sării  a  două  decenii  de   la   poeţilor  contemporani.  Talen­  Elevul  Horea Cîndea  ne vor­  condiţiilor  unităţilor  noastre.   duble  de  furaje  la  cel  puţin
                                                                         perfectă  stare  dc  funcţio­  proclamarea  Republicii.  Scena   tul  pionierilor   Dorica  Işvan,   beşte  despre  excursia  celor  50   Astfel,  s-a  stabilit  oa  40  Ja  su­  700  hectare,  precum  şi  pe  ri­
                                                                         naro,  ei  au  reuşit  încă  din   sălii  ,,Arla“  din  oraşul  Deva   Emilia  Râleanu  şi  Gheorghiţa   de  pionieri,  din  clasele  V  şi   tă  din  suprafaţa  repartizată   dicarea  randamentului  la  cul­
                                                                         primo  zi  a  anului  nou  să   a  fost,  în  ajunul  sărbătorii,   Munteanu  a  adus  acestora  bu­  VII,  la  alt  loc  istoric  din  re­  producerii  nutreţurilor  sâ  fie   turile  furajere  irigale.  unde
                                                                         remarce  garnituri  cu  su-   gazda  unui  spectacol  prezen­  curia  cîşligârii  concursului.  giune :  Ţebea  E  o  scrisoare  e­  ocu.patâ  cu  leguminoase,   in   pînâ  acum  s-au  obţinui  re­
                                                                         pralonaj.  Mecanicul  Olivcr   tat  de  ansamblul   pionierilor   O  altă   întrecere,  de  astă   moţionantă  din  care  răzbate   care  scop  în  primăvara  anu­  zultate  destul  de  slabe.
                                                                         Crăciun,   cu   locomotiva   de  pe  raza  oraşului,  cordială   dată  Ia  Ludoş,  raionul  Sebeş,   dragostea  şi  stima copiilor pen­  lui  acesta,  pe  lîngâ  cele  1.J50   Pentru  a  ridica  eficienta
                                                                         50507  a   remorcat  trenul   manifestare,  dăruită  patriei   a  strîns  în  jurul  ei  elevi  ai   tru  înaintaşii  moţi  ce  au  în­  hectare  existente,  vor  mai  fi   sectorului  zootehnic  sini  în
                                                                         2.G35  cu  un  supratonaj  dc   dragi  de  purtătorii  cravatelor   claselor  a  Vl-a  A  şi  B.  Avînd   scris  în  cartea  ţârii  zguduitoa­  insămîn(ale  cu  trifoi  şl  lucer-   curs  de  înfăptuire  şi  aIle  mă­
                                                                         2G3  tone,  mecanicul  Vcsa   roşii.  Prin  montajele  muzical-   drept  scop  îmbogăţirea  baga­  re  fapte  de  eroism.  nă  în  cultură  pură  încă  900   suri  ca :  adincirea  specializă­
                                                                         Ştefan  a  remorcat  un  tren   lileiare,  prin  cînleccle  şi  ver­  jului  de  cunoştinţe,  întrecerea   Carnavaluri,  excursii,  şeză­  hectare  O  alenlie  mai  mare   rii  fermelor.  Introducerea  pe
                                                                         cu  un  supratonaj  de  4-12   surile  pornite  din  piepturi  de   şcolarilor  de  la  I.udoş  s-a  în­  tori,  programe  artistice,   iată   se  va  acorda  şi  producerii  su­  scară  mai  largă  a  mecanizării
                                                                         tone.  Mocanicii   Lâdariu   copii,  prin  jocurile  naţionale,   cheiat  cu  succesul  pionierilor   tema  scrisorilor  sosite  de  la   culentelor,  inlroducînd  în  cul­  proceselor  de  lucru.  îmbună­
                                                                         Augustin  şi   Aurel  Crişon   micii  artişti  au  realizat  un  in­  din  clasa  a  Vl-a  A,  care  au   şcolari  în  zilele  vacanţei  de   tură  pe  suprafeţe  mai  mari   tăţirea  aci tunîlor  de  reproduc­
                                                                         le-au  urmat  exemplul,  rc-   genios  lablou  al  frumuseţilor   obţinut  cele  mai  mari  note  la   iarnă.  O  scrisoare  însă  nu  se   sfecla  şi  guliile  furajere,  care   ţie  şl  selecţie*  ridicarea  cali­
                                                                                                                                                                                                                   obţinerii
                                                                                                                                                                                               prezintă  avantajul
                                                                         moreînd  cu   locomotivele   şi  bogăţiilor  ţării.       cunoştinţele  din  domeniul  fi­  referă  la  nici  una  dintre   a­  unei  cantităţi  de  circa   două   ficării  îngrijitorilor  de  ani­
                                                                         50421  şi  50032  un  suprato­  Un  spectacol  care  a  primit   zicii,  matematicii,  istoriei,  geo­  cestea  Rîndurile  semnale  de   ori  mai  mare  de  U N.  la  hec­  male  etc.
                                                                         naj  dc  900  tone.          adeziunea  întregului  public  —   grafiei  şi  al  muzicii.  pioniera  Viorica  Marian,  din   tar  faţă  de  porumbul  siloz  S-a   Strâduindu-ne  sâ  răspundem
                                                                                                      ne  scrie  comandanla  de  deta­  O  sală  de  clasă  a  Liceului                        calculat  ca  pentru  fiecare  100   prin  fapte  sarcinilor  pe  care
                                                                                                      şament,   profesoara   Nalalia                             Peştişul  Mare,  sînt  versuri  iz-
                                                                                  E  CREŢU            Nicula,  din  Simeria  —  a  fost   din  Călan  a  devenit  o  verita­  vorîle  din  suflet  de  copil,  ver­  de  vaci  să  se  cultive  5  hec­  Conferinţa  Naţională  a  P.C.R.
                 Secţia  maşini  unelle-monlaj  o  Uzinei  mecanice  Cugir.  Sc   corespondent        cel  oferit  în  localitate  de  pes­  bilă  expoziţie.  Aici  au  fost  ex­  suri  închinate  ţării.   Sincere,   tare  cu  astfel  de  nutreţuri.  De   le-n  pus  în  fala  lucrătorilor
                                                                                                                                                                                                                             din  sectorul  de  slal  a)  agri­
                                                                                                                                    puse,  într-o  cunună  a  frumo­
              fac  ultimclo  verificări  la  un  Iot  de  freze  care  vor  părăsi                    te  200  de  pionieri  de  la  liceul   sului,  lucrările  membrilor  cer­               asemenea,  am  indicat  şefi.lor   culturii,  aceea  de  a  desfăşura
              porţile  uzinei.                                                                        de  aici.  Un  montaj  muzical-li-   cului  de  mîini   îndemînatice,   deşi  stîngace  pe  alocuri,  stihu­  de  ferme  sâ  creeze  păşuni  ar­  o  activitate  oit  mai  eficientă,
                                                                                                      terar  din  care  a  răzbătut  fru­  cerc  condus  de  prof.  Valeria   rile  Vioricâi  Marian  se  în­  tificiale  pe  cîte  5—10  hectare,
                                                                                                      museţea  expresiei  şî  profun­  Adamovici.  Obiecte  de  trafo­  cheie  printr-un  curat  şi  entu­                   ne  vom  preocupa  în  continua­
                                                                                                      zimea  gîndirii  eminesciene,  un   raj.  tăvi  cu  motive  naţionale,   ziast  îndemn :  „Republică  O,   unde  sâ  fie  cultivate  legumi­  re,  împreună  cu  consiliile  de
                                                                                                                                                                                               noase  în  nmesteo  cu  gi-ami-
                                                                                                      cor  eu  piese  muzicale  alese  şi
                                                                                                                                                                                                                             administraţie  ale  întreprinde­
             Laptele şi                                                      der lui                  interpretate  la  o  ţinută  meri­  şerveţele,  figuri  de  păsări   şi   ţara  mea  / Din  muncă-|i  împle­  nee.  In  aceste  condiţii  va  fi   rilor  şl  cu  şefii  de  ferme,  sâ
                                                                                                                                   animale,  de  personaje  din  bas­
                                                                                                      torie,  o  suită  de  jocuri  arde­
                                                                                                                                                                 tim  cununi  1  Să  fii  mereu  mai
                                                                                                                                    me,  lucrări  de  pirogravură,
                                                                                                      leneşti  şi  lin  număr  de  gim­  sînt  cîteva  din  exponatele  care   însorită  /  Cum  tc-au  dorit  ai   mai  uşor  de  dirijat  şi  repro­  găsim  soluţiile  cele  mai  bune
                                                                                                      nastică  artistică   ce  a  stirnit   au  stirnit  admiraţia  vizitatori­  mei  străbuni".  ducţia.  Un  lucru  bun  ce  s-a   care,  aplicate  în  practică,  să
                                                                                                                                                                                               reuşit  sâ  fie  făcut  este  repar­
             în  faţa  unor  obstacole                                                                precum  şi  bucăţile  soliştilor   râşenesc  al  organizaţiei  pionie­  LUCIA  L1CIU     tizarea  în  cadrul  fiecărei  fer­  lităţii  sectorului  zootehnic  in
                                                                                                                         deschisă,
                                                                                                               la  scenă
                                                                                                      aplauze
                                                                                                                                                                                                                             conducă  Ja  creşterea  rentabi­
                                                                                                                                    lor.  Organizată  de  Consiliul  o-
                                                                                                      vocali  şi  instrumentişti,  au  în­
                                                                                                      mănuncheat  un  program  care   rilor  din  Hunedoara,  cu  pri­                         me  a  cîte  unu!  tehnician  care  fiecare  unitate.
                                                                                                                                   lejul  unul  schimb  de experien­
                 (Urmare  din  pag.  1)   zine  înainte  (le  orele  7  nu  gă­  faţă  tot  arsenalul  de  argumen­  a  adus  organizaţiei  pionierilor   ţă  între  responsabilii  cercuri­
                                          sesc  pe  nimeni  care  sâ  preia   te posibile prin  care sâ demon­  de  Ia  Liceul  din  Simeria  o  fru­  lor  „Miinl  îndepimnllce*',  ex­
                                          marfa.  In  axrest caz, lăsăm mar­  streze  nu  faptul  câ  n-ar  exista   moasă  nolâ.
              Spusele  directorului  au  fost   fa  la  uşă  şi  se nasc  tot felul  de   deficienţe  in   aprovizionarea          poziţia  de  La  Liceul  din  Călan
            confirmate  de  mulţi  consuma­  discuţii.  Aş  propune  ca cel  pu­  populaţiei  cu  lapte  şi  produse   Un  grup  de  pionieri  de   la  —  ne  Informează  prof.   Ioan
            tori  din  marele  bnzîn  carboni­  ţin  de  la  magazinele  mari  sâ   lactate,   ci   câ  organizaţiile
            fer  al  Văii  Jiului,  fală  de  ce   vină  cineva  prin  rotaţie  pentru   comerciale,  staţia  C.F.R.   etc.
            toaie  aceste  deficienţe,  ca  şi   a  primi  marfa.       poarLă  o  mare  vină  în  această
            altele,  au  fost  puse  în  faţa  to­                      direcţie.  Este  adevărat  câ  şi  a­
            varăşilor  Nicolae  Radu,  şeful   —  Sîntem  nemulţumiţi şl  de   cestea  provoacă  greutăţi.  Nu
            secţiei  d*n  Livezeni  a  I.C.l.L.   felul  cum  unii  gestionari   de   înţelegem  de  ce Comitelui  exe­
            Simeria.  Vasile  Băltăreţii,  con­  magazine  înţeleg  sâ  colabore­  cutiv  ni  Sfatului  popular  al  o­  Combaterea  eroziunii solului
            tabil  şef,  şi  Aii  Esaf,  tehnician   ze  cu  noi  —  a  ţinut  să  preci­  raşului  Petroşani  şi conducerea
            la  compartimentul   desfacere  zeze  tov.  V.  Bâllâreţu.  Ei  sînt   I C.I.L  Simeria  nu  intervin  cu
              —  Planul  de  aprovizionare a  obligaţi  ca  la  returnare  amba­  operativitate  pentru  a  crea  o
            fost  îndeplinit.  Stăm  rău  cu   lajele  sâ  fie clătite,  dar nu  fac   colaborare strinsâ  între organi­  Tcnlrii  stăvilirea  proce­  în  plantaţiile  viti-pomicole
            desfacerea  —  s-a  scuzat   tov.   acest  lucru.  Aşa   procedează   zaţiile  comerciale,  staţia  C.F.R.   sului  de  degradare  a  solu­  pe  600  dc  hectare.  Asisten­
            N.  Radu,  Nu  reuşim  sâ  ducem   gestionarii  magazinelor 44  Vul­  şi  fabrica  (lin  Livezeni.  Obsta­  lui,  in  cursul  anului  trecut,   ţa  tehnică  s-a  asigurat  din
            la  timp  aceste  produse  in  ma­  can,  97  Lupeni,  95  Lupenl,   5   colele  care  stau  în  faţa  apro­  în  cooperativele   agricole   partea  D.R.I F.O.T.,  iar  ma­
            gazinele  comerciale.   Avem   Petroşani  şi  mulţi  alţii.  vizionării  populaţiei  din  Valea   din  regiunea  noastră  s-au   terialele  şi  forţa  de  muncă
            doar  8  maşini  Dimineaţa  ne  Tehnicianul  AII  Asat  a  adus   Jiului,  cu  lapte  şi   produse   executat   numeroase  lu­  au  fost  puse  Ia  dispoziţio
            chinuim  multă  vreme  sâ  le  în  discuţie  un  alt  aspect:  lactate,  nu  sînt  de   netrecul.   crări  pe  o  suprafaţă  dc   dc  unităţile  beneficiare.
            pornim,  din  cauza  frigului.  Ar   —  De  la  Craiova  şl   Tirgu   Dar  este  nevoie  de  o  preocu­  1.500  hectare  teren  arabil.   Şi  (n  acest  an  fu  multe
            fi  bine  să  avem  măcar o maşi­  Jiu  primim  materie  primă  in   pare  atentă,  de  răspundere  în   Culturile  au  fost  insămin-   cooperative  agricole  so  vor
            nă  de  rezervă  .            vagoane.  Ele  ar  trebui  trase  i-   îndeplinirea  unor  sarcini  deo­  ţaţe  în  fişii  şi  s-au  inierbat   executa  lucrări  do  comba­
              —  Spuneaţi  câ  aveţi  sufici­  medint  la  locurile  de  descăr­  sebit  de  importante.                           tere  a  eroziunii  solului  pe
            ente  produse  Atunci  de  ce  nu   care.  Staţia  C.F.R.  însă  nu  ne   Sâ  nu  ne  ascundem  insă  du­  anumite  benzi.  Acolo  undo   circa  2.000'hectare  teren  a­
            satislneeţi  comenzile ?      înţelege.  De  capriciile   unui   pă  deget,  adică  sâ  vedem  nu­  a  fost  cazul  s-au  executat   rabil.  550  hectare  ocupate
              —  Avem  şi  noi  lipsuri,  dar   manipulam  depinde  buna   a­  mai  greutăţile  create  de  facto­  lucrări  de  stingere  a  toren-   cu  vii  ş»  livezi  şl  700  hec­
            şi  unele  organizaţii  comerciale   provizionare  o  zeci  de  mii  (le   ri  externi  Oare   conducerea   ţilor  şi  ogaşelor,  fâcindu-sc
            nu  ne  sprijină  cum  trebuie.   oameni  Manipularea  defectu­  fabricii  din  Livezeni  a  epuizat                   tare  cu  păşune,  contribu-
            Ele  fac  grafice  de  comenzi,  fă­  oasă  se  râsfrînge  şl  asupra  ca­  toata.   —  vp\t> i  sq  care   ar   folodulâ  noi  reţele  dc  dru­  tndu-se  substanţial  la  spo­
            ră  să  ne  consulte.  T.A P L.‘  Pe­  lităţii  produselor.  pul              unarea  u­    muri.   Lucrări  de  această   rirea  potenţialului  produc­
            troşani,  de  pildă,  face  corrandă   Discuţiile  au  continuat.  Fac­  n'   ompte  a      natură  au  fost  executate  şi  tiv  al  pămîntului.
            de  5  iaurturi  Apoi.  cînd  oame­  torii  de  conducere  de  la  fabri­           •se
            nii  noştri  se  prezintă  la  maga­  ca  din  Livezeni  ne-au  adus  în                                                                                      Corul  pionierilor  de  la  Liceul  din  Simeria,  interprclind  un  cintec  din  reperto­
                                                                                                                                                                    riul  său.
   1   2   3   4   5   6   7