Page 25 - Drumul_socialismului_1968_01

Regională

Hunc*doara-Deva PROLETARI DIN TOAT

Ultimele ştiri
transmise din :

SAIGON despre atacu­
rile îndrăzneţe ale for­
ţelor patriotice viet­
nameze ;
CAPETOWN, STAN-
FORD şt NEW YORK
cu amănunte despre
situaţia ultimelor trei
transplantări de Inimi;
BONN despre o even­
tuală Piaţă comună fă­
ANUL XX. NR. 4050 JOI 11 IANUARIE 1968 4 PAGINI 25 DE BANI ră Franţa

Specificul activităţii de con­
strucţii, spre deosebire de alte
ramuri, determinat în bună SPRIJIN OPERATIV
măsură de condiţiile climatice,
impune o dinamică a produc­
ţiei oarecum deosebită. Cu cit
repartizarea sarcinilor pe tri­
mestru se face mai raţional şi Şl EFICACE DIN
proporţionat, cu atit realizări­
le sînt mai concludente. Toc­
mai de aceea conducerea în­
treprinderii de construcţii si­
derurgice din Hunedoara şi-a PARTEA
stabilit drept prim obiectiv al
activităţii pe trimestrul I în­
deplinirea, a cel puţin 25 la
sută din planul anual. Reali­
zarea acestui procent este con­
diţionată însă de o multitudi­ BENEFICIARILOR
ne de factori, dintre care sc
detaşează problemele asigură­
rii cu documentaţii tehnice de tajelor laminoarelor de profi- Volumul lucrărilor neacope-
execuţie. le mijlocii şi benzi, profile rile cu documentaţii sporeşte
Judecind numai din acest mici şi dc 650 mm. In acest cu peste li) milioane dc lei da­
unghi de vedere, am putea so­ capitol gcnei-al se includ o că mai însumăm şi datoriile
coti la o primă vedere, că si­ seamă întreagă de lucrări cu U/.inci „Victoria1* Călan. ale
tuaţia existentă la noi se pre­ Sfatului popular regional şi
zintă mulţumitor. Cu luni de valori mai mari sau mai miri. O.N.T Din păcate, nici la a-
zile în urmă s-au făcut inter­ Un grafic încheiat între I.C S.H. ceastâ dată nu ştim concret
venţii la beneficiari şi proiec­ şi C.S.H. prevede furnizarea ce trebuie să executăm pentru
uzina din Călan. Suma totală
— peste 8 milioane lei — este
nominalizată deocamdată in
nişte termeni foarte generali:
reparaţii capitale şi lucrări
noi. Care sînt acestea, unde
trebuie materializate încă nu
ştim, deoarece n-am avut pri­
lejul să vedem sau să studiem
proiectele.
Judecind după procentul
covirşitor de documentaţii asi­
gurate s-ar părea că n-avem
de cc ne pl în ce, că avem de
lucru berechet. Noi nu putem
tanţi pentru elaborarea proiec­ proiectelor restante între da­ împărtăşi o astfel de opinie
telor şi înaintarea lor la timp. tele de 15 ianuarie — 15 mar­ pentru că restanţele semnala­
Beneficiarii cu restanţe au fost tie a.c. Chiar dată au fost ac­ te. rezolvate mai tîrziw deoît
rugaţi să-şi achite in grabă ceptate, fiind considerate ca­ csle necesar, generează o sui­
datoriile Măsurile luate de zuri de forţă majoră, aceste tă de lipsuri : nu ne dă posi­
noi au determinat sosirea u­ termene nu ne satisfac. De a­ bilitatea programării şi pregă­
nui mare volum dc proiecte. ceea am dori ca beneficiarul tirii temeinice a lucrului, nu
Totuşi, privind in detaliu si­ să încerce tot cc-i stă în pu­ pulem lansa comenzi de mate­
tuaţia existentă Ia început de tinţă pentru grăbirea elaboră­ riale. In lipsa documentaţiilor
an. nu ne putem declara mul­ rii lor. Ne-ar interesa în spe­ nu se pnt face verificările ne­
ţumiţi. Deşi am făcut primii cial acele proiecte rare cu­ cesare. contractările şi admi­
paşi in 1968, din mapele noas­ prind construcţii metalice, pie­ terea la finanţare a obiective­
tre de lucru ne lipsesc docu­ se uzinale — care, după mm lor. nu se pot deschide şi pre­
mentaţii economice şi tehnice sc ştie, au un ciclu de fabri­ găti din vreme punctele de
de execuţie pentru o valoare caţie la furnizori de cca 9 luni lucru. De aceea solicităm şi pe
de plan ce se ridică la apro­ de zile. Primindu-le mai din această cale un sprijin mai
ximativ 55 000.000 lei. Pe lis­ vreme, vom avea şi noi posi­ operativ şi eficient din partea
ta datornicilor, locul „fruntaş** bilitatea pregătirii temeinice beneficiarilor, o rezolvare
il deţine Combinatul siderur­ a lucrului, lansării comenzilor
gic Hunedoara. Nici la aceas­ şi procurării în timp ulii a grabnică a tuturor lipsurilor
tă dală nu nc-au fost furniza­ tuturor materialelor necesare, semnalate. .Cu cit ele vor fi
te proiecte pentru lucrări în asîgurind la nudul nostru soluţionate mai devreme, cu
valoare de 10.000.000 Jci, ce condiţii optime de execuţie. atit se vor crea premisele cer­
trobuie executate la lamino­ Verificind lista datoriilor
rul de 1.300 mm. combinatului am găsit unele te ale unei execuţii ritmice.
In planul nostru de produc­ obiective despre care ştim Ing. ION RAŞCA
ţie avem nominalizate o serie doar că va trebui să le extin­ şeful serviciului relaţii-devize
dem, fără a cunoaşte precis cc
de lucrări de extindere a ajus-
anume trebuie să facem. la I.C.S. Hunedoara

SĂ FIE ÎNCHISE CANALELE

DIMINUĂRII PRODUCŢIEI AGRICOLE

O analiză succintă a rezulta­ buie avute în vedere, extinde­ nul trecut din cele 2 000 hec­ creşterii fertilităţii solului şi
telor obţinute in anul trecut rea şi diversificarea gradului tare prevăzute a se iriga, s-a corectării acidităţii lui. Apli­
de eălre unităţile agricole co­ de mecanizare a lucrărilor a- aplicat efectiv cîtc o udare pe carea amendamentelor calca-
operatiste din regiunea noas­ grieole ocupă un loc primor­ numai 1.524 hectare, iar 5 şi 4 roase pe numai 186 hectare în
tră pe linia ridicării nivelului dial. Dacă se poate aprecia ca udări pe abia 909 şi respectiv 19C7. reprezintă doar o reali­
producţiei şi a veniturilor, pozitiv faptul că S.M.T.-urile 597 hectare. Această cauză la zare simbolică faţă de miile şi
scoate în evidenţă că o serie şi-au depăşii planul de hantri care sc mai adaugă lipsa ad­ zecile dc mii de hectare pe ca­
de rezerve au fost insuficient cu peste 10 la sulă. în schimb ministrării unor cantităţi su­ re trebuie executată această
puse în valoare, ceea ce a sub raportul îndeplinirii lui ficiente de îngrăşăminte şi luci are. Interesul scăzut ce se
permis ca şi efectele nefavo­ pe feluri de lucrări se consta­ densitatea scăzută a plantelor manifestă în numeroase co­
rabile ale factorilor naturali tă o serie de neajunsuri. Este la hectar, în cazul cooperati­ operative agricole faţă de ri­
asupra recoltelor să se resim­ suficient să arătăm că unele velor agricole din Geoagiu. dicarea fertilităţii terenului re­
tă într-o măsură destul de în­ acţiuni ca : aplicarea sapei ro­ Foit, Ilapolt. Toteşti ele., a fă­ iese şi din aceea că. deşi există
semnată. Astfel, deşi parcul tative. recoltatul cartofilor, co­ cut ca producţia obţinută pe făcută cartarea agrochimicâ a
de maşini şi tractoare s-a mă­ situl mecanic şi praşila a doua terenurile amenajate pentru î- solurilor ea nu este folosită ca
rit simţitor, iar la dispoziţia s-au efectuat abia în proporţie rigaţii să nu se ridice la nive­ un instrument eficient de ori­
cooperativelor au fost puse de 56.5, 12.5. 5,4 şi respectiv 71 lul aşteptărilor. Este în intere­ entare a specialiştilor în apli­
peste 17.000 tone îngrăşăminte la sută faţă de prevederile pla­ sul fiecărei cooperative care a carea măsurilor prevăzute pen­
chimice şi li s-au livrat aproa­ nului. făcut investiţii în vederea ex­ tru creşterea producţiei agri­
pe 4.500 (one seminţe din so­ De aici se desprinde necesi­ tinderii irigaţiilor, să utilizeze cole.
iuri valoroase, producţia la tatea unei preocupări susţinu1 e rit maî raţional sistemele pen­ Datorită diversităţii condiţi­
hectar şi in zootehnie nu a din partea conducerilor S.M.T. tru ca cheltuielile să fie recu­ ilor de relief, climă şi sol. a­
marcat creşteri corespunzătoa­ pentru sporirea randamentului perate înlr-un timp scurt. proximativ G5 la sulă din su­
re dezvoltării bazei tehnico- utilajelor, răspimzînd astfel Totodată, se cere ca acţiunile prafaţa agricolă a regiunii se
materiale şi posibilităţilor exis­ sarcinilor trasate de Conferinţa de amenajare a noilor suprafe­ află sub influenţa negativă a
tente. Naţională privind trecerea a- ţe să fio finalizate cit mai re­ unor factori naturali cum sînt
Important este ca în fiecare ccslor unităţi ia aplicarea prin­ pede posibil, pentru ca în a­ excesul dc umiditate şi eroziu­
unitate să sc analizeze cu în­ cipiului gestiunii economice cest an să poată fi irigate cel ne a solului. Numai la coope­
treaga răspundere cauzele ca­ proprii puţin 2.500 hectare în C.A.P. rativa agricolă din llia în anul
re au influenţat negativ rezul­ Paralel cu intensificarea gra­ şi 890 în I.A.S. trecut au rămas necultivale
tatele economico-financiare şi dului de mecanizare a lucrări­ Pe lînîa ridicării potenţialului peste 200 hectare teren din
să fie stabilite măsuri eficien­ lor agricole, irigarea culturilor productiv al pâmîntului nu cauza inundaţiilor şi excesului
constituie un mijloc eficient de
te în vederea îmbunătăţirii ac­ s-au întreprins peste tot în
creştere a producţiei Ia hectar.
tivităţii în acest an. Intre Această pirghie a fost însă mod organizat şi pe baze şti­
principalele probleme ee tre­ slab folosită. Ca dovadă, în a- inţifice acţiuni In vederea (Continuare în pag. a 2-a)