Page 26 - Drumul_socialismului_1968_01

DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 11 ior.uat!<> 19S8
2

Orâştie, Broţoni, Soho- Condiţii corespunzătoare
C IN D VO R Fi O N O R ATE dol de la I.F. Haţeg,
Bula de la I.F, Petro­
şani, ca să dăm doar desfăşurării
cîteva exemple, numă­
rul de muncitori a de­
CONTRACTELE RESTANTE păşit necesarul, în timp
re în aceeaşi perioadă,
in parchetele Valea cursului legumicol
Sfirşitul anului 10G7 mari au fost Înregistra­ circa 50.000 me în faza tru realizarea planului Mică, Tecuri şi Rosto- Fiind conştienţi de faptul că rile succesive, prevenirea în­
a găsit unităţile fores­ te la lemn pentru con­ scos-final. Stocurile au la buşteni de fag. Cu­ veanu ete, se lucra veu ridicarea nivelului de cunoş­ gheţului şi combaterea efectu­
tiere din regiunea noas­ strucţii rurale şi lemn fost create în parchete­ mulat pe aceste trei în­ un număr redus de tinţe profesionale determină in lui brumelor, păstrarea şi con­
tră cu mai multe obli­ pentru celuloză. Cînd le uşor accesibile. In treprinderi, râmîneriie muncitori. La I.F. O- mod substanţial sporirea re­ servarea legumelor, despre ră­
gaţii contractuale neo­ voi fi onorate contrac­ vederea asigurării unui în urmă la sortimentul râştie instalaţiile uşoa­ coltelor şi a volumului venitu­ sadniţe ele. La îudemina lor
norate. La D.R.E.TI.L. tele restante ? transport ritmic, ma­ amintit se ridică la re de corhânit şî-au rilor realizate de pe urma au fost puse 18 planşe colorate
Crişana şi Suceava. Inginerul Davld Mo- şinile auto au fost re­ 30 857 me. realizat planul în pro­ grădinăritului, 16 cooperatori care le-au permis o mai bună
C.I,L. Blaj, Combinatul culcscu, directorul partizate judicios pe Din dorinţa de a porţie de numai . 8 Ia din cei 48 cîţi cuprinde briga­ înţelegere a problemelor dez­
chimic „Gheorghc D.R E T.T L. Hunedoara guri de exploatare.,/'. justifica cu orice preţ sulă, cojiloarele de 26 da legumicolă de la C.A.P. Şi- bătute la şedinţele coreului.
Gheorghiu-Dej", ex­ ne asigură că „s-au lu­ Chiar aşa stînd lu­ această ncrealizare, în Ia sută, iar fîerăstraîele bot s-au înscris cu doi ani în Mulţi cursanţi se întreabă însă
ploatările miniere din at toate măsurile pen­ crurile nu pot fi scu­ repetate rînduri, con­ de 73,16 la sută. Ase­ urmă şi frecventează cursurile dc ee nu li s-au difuzat cele 16
Valea Jiului si unită­ tru onorarea contracte­ tite de răspundere con­ ducerile celor trei în­ menea situaţii prezintă unui cerc legumicol. Cunoştin­ manuale promise ? De ce nu
ţile C.F.R., care sini lor restante din anul ducerea D R.ET.I L treprinderi au invocat şi întreprinderile fores­ ţele acumulate aici au început dispune cercul de mulaje şi
cîţiva din marii be­ 1967. Cantităţile nerca- Hunedoara şi conduce­ anumite argumente: tiere din Haţeg şi Pe­ sâ fie puse în aplicare încă din mostre de seminţe şi plante ?
neficiari, cantităţile lizalc în anul trecut rile întreprinderilor fo­ calamitatea aibă, lip­ troşani. anul trecut. Dar, de la teoria De ce nu se pot ţine lecţiile
de masă lemnoasă ce au fost prinse in con­ restiere pentru slaba sa de muncitori ele. Plin urmare, pentru ce se face la cursuri pînâ la Intr-o sală corespunzătoare ?
trebuiau livrate de tractele din anul 1968 preocupare din arest Realitatea este însă că îmbunătăţirea activită­ activitatea practică există o lată numai cîteva din cau­
către D.R E.T.I.L, Hu­ si au început deja să domeniu. Cu atît mai s-a neglijat pregătirea ţii se impune elimina­ mare diferenţă. Numai aso se zele cate diminuează eficienţa
nedoara se ridică la fie livrate beneficiari­ mult cu cit la situaţia producţiei anului 1067, rea acestor deficienţe, explică faptul câ veniturile activităţii cercului legumicol.
ordinul miilor de mc. lor. In acest scop pro­ nceoi espunzâloare clin crearea de stocuri de luarea unor măsuri e­ realizate în anul trecut la hec­ In mod sigur şi aceste condiţii
La buşteni de fag pen­ ducţia anului 1968 a anul trecut au con­ rezervă în parchetele ficiente în toate par­ tarul cultivat cu legume nu frineazâ elanul oamenilor de
tru gater, de pildă, s-a fost temeinic pregătită. tribuit mai multe uşor accesibile, repar­ chetele de exploatare, depăşesc 4 000 Ici. roprezenjiod o acumula noi cunoştinţe des­
înregistrat o restanţă La 1 ianuarie a.e. uni­ cauze subiective. Bu­ tizarea foiţelor de rare să asigure înde­ o treime din prevederile ini­ pre grădinărit. Consiliul de
de 2F453 mc. la lemn tăţile noastre dispu­ năoară, la I.F. Orăstic, muncă pe parchete şi plinirea ritmică a tu­ ţiale. Bineînţeles că nu poate conducere al cooperativei ar
de mină râşinoase de neau de suficiente sto­ I.F. Haţeg şi I.F. Pe­ utilizarea mecanisme­ turor indicatorilor de fi pus lotul pe scama învâţâ- trebui sâ ţină seamă de faptul
5 665 iqc, la traverse curi de rezervă de troşani a existat în tot lor. In unele perioade plan. mînlului. dar are şi el partea câ in acest an grădina de le­
normale' circa 5.000 bu­ 20.000 mc buşteni de cursul anului trecut, o in parchetele Ceata. lui de contribuţie. gume va ocupa 37 de hectare
căţi. Restanţe destul de fag în faza apropiat şi slabă preocupare pen­ Ceptuiari, de la I.F. n LAZ AR. Reflectîiul asupra acestui lu­ si câ măsurile luate de a re­
ciu. încă din luna noiembrie duce numărul culturilor de la
anul trecut cei 1G cursanţi 10 la 1, de a pregăti baza ma­
promovaţi în anul II au parti­ terială şi de a reorganiza ac­
cipat la expunerile făcute în tivitatea în brigadă nu sint
Brigada lui Victor Marincaş dc la E.M. Teliuc a înre­ cadrul cercului dc către lecto­ suficiente. Fără oameni cunos­
Adunări generale ale salariaţilor gistrat în prima zi dc producţie din acest an o depăşire a rul loan Lupu. inginerul co­ cători în ale grădinăritului nu
sarcinilor dc plan dc 10 la sută. operativei. Tematica primelor se pot realiza progrese vizibile
Maşini noi împreună cu tovarăşii lui, primind indicaţiile inginerului cinci lecţii a fost epuizată în­ pc linia sporirii veniturilor in
dc muncă
Fotoreporterul nostru l-a surprins la Jocul
aceasta ramură de producţie.
că la sfirşitul lunii decembrie
Nicolae Ţif, şeful orizontului 140 m. Foto I. TEREK 19G7. Cu acest prilej coopera­ A POTOPEA
la „Căprioara"
torii au învăţat despre cultu­
Măsuri eficiente pentru
Majoritatea maşinilor V-aţi pus vreodată întreba­ hanlri. De atunci a executat
din secţia de croit a Fa­ rea : ce înseamnă sâ scurtezi lucrări peste prevederi echiva­ SATISFACŢIA
bricii ..Căprioara** din anul cu 10-20 zile ? Dar cu lente cu încă aproape 90 Io su­
creşterea producţiei Sebeş sint noi şi moder­ 120? Asta s-ar traduce, fără tă din plan.
îndoială, la scara oricărei uni­
ne. Ele funcţionează cu
— Cum a fost posibil ?
de bunuri
tăţi producătoare
randament sporit înlo­
— Chestiunea e simplă —
cuind aproape complet materiale in realizarea unui munca. O dată ieşit In campa­ mnmmiios
ne-a răspuns el. Cea mai ma­
munca fizică şi ridicînd plus însemnat de producţie. re satisfacţie pentru mine este
simţitor productivitatea Punînd in ceea ce face în­
de fontă muncii. SĂ dăm două treaga sa pricepere şi putere nie nu părăsesc frontul de lu­ Motorul merge bine şi acum. pregătiţi pentru primăvară,
cu
de muncă, în întrecerea
exemple din cele multe :
cru. ceea ce în termenii noş­
timpul, mecanizatorul Cîhcor-
la
maşina veche
de
Argumentele atestă, fără sâ
ştaniat se lucra ghe Sorea de la S.M.T. Dobra tri înseamnă tarlaua, de cum mai fie nevoie şi de alte co­ cînd vom ieşi din nou in cam­
se desprimâvârcazâ şi pînâ
panie. Nu de alia, dar un atri­
cu randament scă­ s-a aulodepâşit. Angajamentul dau Îngheţurile iernii. Aşa în­ mentarii, câ dorinţa de a se but esenţial al muncii noas­
luat înainte de a pleca la co­
Anul 1967 a fost încheiat de şl Marin Frăţică, maiştrii rea zidarilor şamotori cu o zut, ştanţîndu-se doar operativa agricolă din Ilia, pe ţeleg eu sarcina de a folosi la număra printre fruntaşii uni­ tre este ca toate realizările sâ
către furnaliştii Uzinei „Victo­ Toma Paraoan şi Vasile Sin- maşină de toreretat şi o ma- două straturi dc mate­ ogoarele căreia avea sâ mun­ Întreaga capacitate tractorul şi tăţii, in cazul mecanizatorului aibă acoperire şi în produse,
ria" din CăJan cu un bilanţ georzan, furnalistul Leon La- şină de şlefuit oale". rial de marochinărie. La cească în anul liceul, l-a ex­ maşinile pe care le am in pri­ Sorea, a devenit o realitate adică fiecărui hanlru pc ca-
rodnic. După cum a reieşit dm zăr, există toate condiţiile loan Maier, cauperist : „Rea- o simplă manevră au­ primat simplu: să realizeze mire. vie. Fiecare vorbă a sa si-a gă­ rc-1 executăm sâ-i corespundă
maşină,
tomată noua
darea de seamă prezentată de create, nu numai pentru înde­ lizarea unor instalaţii de în­ croieşte acum 8 straturi mai mult. mai bine şi mai ief­ — Mai mult obligă indiscu­ sit corespondent în fapte. o cantitate cît mai mare de
Xicolae Pilly, şeful secţiei fur­ plinirea sarcinilor, dar şi pen­ călzire cu aburi la fluturele de material. Pe un sin­ tin. Dc la angajament pînă la tabil şi la mai ieftin. La capi­ Cu puţine zile in urmă I-am griu, porumb, cartofi. Aşa în­
nale în recenta adunare ge­ tru depăşirea lor. cauperelor". gur schimb o maşină dă fapte drumul n-a fost tocmai tolul economii, ce rezultate a­ înlîlnit, împreună cu ceilalţi ţeleg eu să-mi fac datoria la
nerală a salariaţilor, au fost Şefii de echipă Traian l>i- loan Nanu, lăcătuş : „îmbu­ in prezent un randa­ uşor. Pe parcurs au apărut şi veţi ? mecanizatori din brigadă, an­ locul de muncă, pentru a răs­
produse peste prevederi 5.863 sorca şi loan Hiriş şi maiştrii nătăţirea circuitelor apelor de ment cu 40 Ia sută mai unele greutăţi care. prin voin­ — „Universalul*1 pe care II gajat într-o nouă ofensivă pen­ punde cum sc cuvine sarcini­
tone fontă, indicii de utiliza­ lonaşcu Munleanu şi Roman răcire o agregatelor". ţă si hărnicie, au fost învinse. am în primire a consumat tru recolta acestui an. După ce lor puse in faţa lucrâlorilor
re a agregatelor au crescut cu Pribii, au arătat că în cadrul mare. Satisfacţia împlinirilor a venit 30 000 litri motorină de la ui- făcuse cîteva transporturi do din S.M.T. de Conferinţa
6.56 Ia sută, iar Ja preţul de secţiei au fost luate din timp Ansamblul de propuneri, ve­ O altă maşină nouă dc o dată eu încheierea campaniei tima reparaţie capitală. Avea îngrăşăminte în cTmp, lua partidului, ca fiecare urJtaie
nite să
completeze
planul
cost s-au realizat 4.5 milioane măsuri care să asigure înde­ MT.O, întoamit de conduce­ mare importanţă în agricole de vară. Cu 120 zile dreptul, în acest interval, la parte la revizuirea şi repara­ sâ lucreze rentabil. $i la noi
secţie este ghilotina de
lei economii suplimentare ; plinirea ritmică, zi de zi, a sar­ tăiat carlon a cărei ex­ înainte de sfirşitul anului, pe două reparaţii curente. Dar rea utilajelor aflate în dotarea cred câ e posibil acest lucru.
toate contractele încheiate cu cinilor de plan. S-au creai rea secţiei, au menirea de a perimentare se face în fisele de lucru ale mecaniza­ printr-o bună îngrijire a trac­ brigăzii. Intr-o scurlă discuţie, Doar omul este măsura tuturor
contribui la creşterea indicilor
beneficiarii au fost realizate 6tocuri suficiente de cocs, mi­ de utilizare a agregatelor, eli­ aceste zile torului Sorea se înscrisese în­ torului, eu le-am eliminat. printre altele, spunea : , lucrurilor, nu ?
integral. nereu şi calcar, de bună cali­ minarea opririlor accidentale deplinirea planului anual de Fiecare costa circa 8.000 lei. — Trebuie sâ fim temeinic N. T.
Explicaţia acestor succese o tate, a fost asigurat numă­ şi scurtarea duratei de repa­
găsim în măsurile tehnîco-or- rul necesar de tipare pentru rare a utilajelor.
ganizaloriee aplicate, în preo­ patul de turnare, vagoane pen­ Traducînd în viată cele mai
cuparea, hărnicia şi hotârîrea tru fontă solidă, s-a trecut In eficiente măsuri şi valorifi­
furnalîştilor de a smulge a­ întreţinerea .şi repararea va- când dm .plin rezei-vele inter­ „Anomalia
gregatelor fontă multă, de ca­ goanelor-oîntar în trei schim­ ne. participanţii la adunare
litate tot mai bună. In anul buri, s-a realizat un vagon-oîn- s-au angajat să depăşească
care a trecut, atenţia furna- tat rezervă în stare de func­ planul anual al producţiei glo­
liştilor a fost îndreptată spre ţionare. De asemenea, s-a ter­ bale cu 2,65 milioane lei, să începutului de lună
creşterea indicilor de utiliza­ minat proiectul pentru toba
re a agregatelor, asigurarea de determinare a rezistentei producă în afara sarcinilor
unui mers uniform şi conti­ cocsului, s-au construit cabine 1.500 tone fontă şi să realizeze
nuu la amîndouă furnalele, pentru cauperişti şi s-a regle­ 700 000 Ici economii suplimen­
dozarea corespunzătoare a ma­ mentat asigurarea cu vagoane tare Ia preţul dc cost. se răzbună
terialelor de alimentare, res­ pentru cocs mărunt şi praf de
pectarea graficelor de încăl­ minereu. L. DEMETER
care şi descărcare, eliminarea Tot in vederea îndeplinirii (Urmare din pag 1) autobaza D.R.T.A. Hunedoara
opririlor accidentale şa. S-a şi depăşirii sarcinilor de plan şi 1.0.0. Hunedoara dacă aţi
modernizat furnalul nr. 2 (ca­ pe anul 1968, conducerea sec­ vîan n-a anunţat defectarea ri­ fi puşi sâ plătiţi din buzunar
re. de altfel, a produs pesie ţiei a prevăzut în planul de nei locomotive în schimbul producţia pierdută ? Posibili­
planul anual 3 355 tone fontă), măsuri construirea unei sta­ său din ziua de 8. iar in tatea nu-i total exclusă. .
a crescut suprafaţa de încăl­ ţii de uscare a oalelor dc tur­ schimbul trei — cînd se ex­ Sau, dumneavoastră tovarăşi
zire a preîncălzitoarelor de nare, mărirea capacităţii ar­ trage producţia — s-a stricat de la magazia de mărfuri din
aer. au fost puse în funcţiu­ zătoarelor de la cauperele fur­ şi a doua locomotivă, mine­ staţia C.F.R. Simeria ? Normal
ne noi instalaţii de insuflare nalului nr. 2. punerea în stare reul nemaiputîrid fi transpor­ ar fi ca IM. Hunedoara sâ
a aerului, s-a amenajat un nou de funcţionare a instalaţiei de tat la pur. Şi, de ce n-aş spu­ ceară imputarea valorii pro­
bazin de granularc a zgurii, a gaz metan la cauperele furna­ ne lucrurilor pe nume, în pri­ ducţiei ce se putea realiza cu
fost proiectată şi realizată o lelor. achiziţionarea şi pune­ mele zile au trebuit executate patru maşini de încărcat
instalaţie mecanică de astu­ rea in exploatare a două apa­ multe lucrări de rambleere. „Aemko" din 17 decembcie şi
pat orificiul de evacuare a zgu­ rate automate pentru efectua­ rămăşiţe din anul trecut. Era pînâ in 8 ianuarie, perioadă
rii. Din fondul de nvestiţii rea analizelor gazului de fur­ normal sâ se râmînâ sub în care maşinile n-au funcţio­ Orice produs dc uz gospodăresc necesită niullâ migală şi finele în execuţie. Munci­
aferent anului trecut, au fost nal plan". Da, era normal Anor­ nat pentru câ dumneavoastră toarea Marja Drăgan, din secţia finichigcrie a I.R.I.L. Alba luha întruneşte cu prisosin­
executate o seric de lucruri Numeroşi vorbitori şi-au luat male sint însă „rămăşiţele" aţi... neglijat sâ expediaţi 1G ţă aceste calităţi.
deosebit de importante, care angajamente şi au venit cu şi faptul câ se tolerează a- pneuri sosite din import pen­
au adus îmbunătăţiri proce­ propuneri pentru îmbunătăţi­ ceastâ practică. tru I M. Hunedoara. Aşteptăm
sului de producţie: murirea rea activităţii de producţie. Cî- Aspectele citate sint cîteva ca Direcţia regională C.F.R. In dormitoarele constructorilor
depozitului de minereu si a de­ teva propuneţi ne-au reţinut din multitudinea celor# care Deva şi Direcţia regională de
pozitului pentru fontă, amena­ în mod deosebit atenţia : bu grevat asupra activităţii de transporturi auto Hunedoara
jarea unei statii de pregătire producţie din primele zile. La sâ ne comunice măsurile luate
a minereurilor în vederea în­ Iosif Kucscrak, maistru: acestea au concurat şi „terţi*, şi nu justificări în care să fie
cărcării lor în furnale, mon­ „Dotarea sectorului utilaje cu care e bine sâ cunoască lucru­ invocată iarna. Curăţenia S! ambianta
tarea unor noi suflante şa. un strung pentru prelucrarea rile şi să ia măsurile cuvenite
In anul curent, furnaliştii de pieselor". de îndreptare. ☆ 9
Iată deci câ dincolo de rea­
la Câlan vor trebui să produci Rudolf Czipser, sef de echi­ Tovarăşul Vasile Floren ne-n lizări globale şi promisiuni,
cu 17 la sută mai multă fon­ pă : „Procurarea şi montarea prezentat un întreg grafic sint o serie de racile, de altfel sînt plecate de-acasă
tă decît era planificat în 1967. semnalizatoarelor optice şl a­ al... mtîrzierilor autobuzelor cunoscute, dar inexplicabil to­
D.R.T A. ce pleacă dimineaţa
Producţia de zgură granula! â custice la maşinile de şarjare de Ia Hunedoara )n Teliuc. lerate şi perpetuate. Ele sînt
ce urmează a se realiza este şi modificarea ventilatoarelor Adunate sînt sute ele ore de de domeniul incorectitudini» In relaţiile sale fundamen­
de 95.000 tone. fată de 60 000 cauperelor de la furnalul lucru. „In ziua de 9 ianuarie în îndeplinirea sarcinilor şi al tale cu unitatea in care lucrea­ ze extrem de lamentabile: scăpat lipsa de iniţiativa, să­
„Aţi venit prea de dimineaţă,
exigentei care nu este pusă
răcia de idei oi niineiuale. de
tone zgură cît prevedeau sar­ nr 2". — ne-a spus tovarăşul Floren în toate drepturile ei nici la ză, muncitorul constructor are femeile n-au apucat sâ cure­ natură sâ creeze un cadru
cinile anului trecut. Roman Pribii, maistru : — numai la uzina de prepa­ Teliuc şî Ghelar şi nici Ia li­ nu numai obligaţii, ci şi drep­ ţe", „liste vina oamenilor, nu ambiant de locuit. Cu excep­
După cum a reieşit din da­ „Realizarea unei macarale rare s-au pierdut 308 ore nele unităţi care au frustrat turi. Unul dintre acestea, ele­ toţi ştiu sâ păstreze curăţe­ ţia unor iniţiative personale
mentar am spune, se referă la
nia" etc. Oare de ce nu ne-a
rea de seamă şi din cuvîntu! pentru ridicarea oalelor de muncă pentru că IG.O. Hu­ întreprinderea de timp valoros cazare, în condiţii cît mai con­ spus, cu maximă sinceritate, ale muncitorilor, realizate în
participanţilor la discuţii, prin­ zgură care trebuie curăţate şi Puternice agregate şi maşini nedoara n-a trimis autobuzele de lucru şi de contribuţia pro­ fortabile. menite sâ-i regene­ câ dinsul nu se dovedeşte un maniere cu lotul inestetice,
majoritatea pereţilor sînt goi.
tre care dozatorul lîomulus reparate". uşurează astăzi munca side- care deservesc acest traseu". ductivităţii ridicate a unor reze energia de muncă. Jude­ prea bun gospodar, câ nu ştii» Nici un tablou, nici o floare,
Juima, cauperiştii loan Maier Petru Tirian, zidar : „Dota­ rurgiştilar din Câlan. Ce-aţi spune tovarăşi de la maşini. cind lucrurile după scriptele să strunească pe cele 5 fcme< nimic care sâ însufleţească,
statistice oferite de conducerea de serviciu din subordine? Ar sâ imprime un Ion de intimi­
şantierului T.R.C H. din Deva, fi fost mai bine. mai aproa­ tate si familiaritate încăperi­
am putea spune câ situaţia pe de adevăr. lor.
acestei probleme este mulţu­ O situaţie în total contrast După cele sesizate, o con­
mitoare şi aproape deplin re­ cu cea de Ia cămin, am îniil- cluzie favorabilă, privind gri­
nit Ia dormitoarele din tran­
conducerii
şantierului
seric de măsuri menite sâ asi­ zolvată. La data actuală, şan­ zit. Cu toată ora matinală a T It C H din Deva pentru ca­
ja
tierul dispune do spaţii de ca­
în
îndeplinirea
mod
gure
vizitei, podelele erau mătu­
I I iii§€ canalele ilf g iiiiă f ii exemplar a obiectivelor re zare pentru 1 531 de angajaţi, rate. focurile erau făcute, ca­ zarea muncitorilor, osie cu to­
146
dintre care. în blocuri
tul deplasată. O măsuri vor
stau în acest an în faţa tună­
torilor din agricultură. Con­ pentru familişti, iar restul în merele aerisite. Ni se spunea fi luate pentru redresarea si­
cretizarea lor se realizează cămine. de nefamilişti despre gospodarul Miron Mi- tuaţiei ?
..Căminul
tar câ este om de iniţiativă,
„Nici la această dală pro­
mai detaliat prin planurile de
p r i i s i c f i c i a g r i c o l e dezbatere şi aprobare începe nr. 2 din cartierul Gojdu. Este câ se preocupă atent si griju­ zolvate integral şi la un nivel
producţie şi financiare a căror
blemele cazării n-nu fost re­
construcţie,
liu de cazarea oamenilor.
cea mni recentă
în aceste zile în fiecare co­ în sfirşit gata şi adăposteşte Se spLine câ oamenii ar fi cot espunzâioi. ne declara Vic­
operativa agricolă Analizînd, circa 260 de angajaţi. Sincer mulţumiţi. Pentru ca totul tor Biju, adjunct al şefului de
(Urmare din pag. 1) pierderi de recolte echivalente a producţiei de lapte. Un sim­ ridicat. La C.A.P. Sălaşul Su­ sub îndrumarea organizaţiilor vorbind, ne aşteptam sâ găsim sâ fie bine pus Ia punct, ar şantier. Pentru îmbunătăţirea
eu zeci de milioane de Iei. , plu calcul dovedeşte câ dacă perior, de exemplu, s-au pier­ de partid, la nivelul fiecărei aici o ambiantă plăcută, or­ mai trebui operate oiteva mă­ situaţiei am făcut unele pro­
Deoarece pâmîntul constituie specialiştii de la organele a- dut plin mortalităţi 97 bovine
de umiditate. pierzimlu-sc şi 241 ovine, iar la Apoldu) oh unităţi, sector, brigăzi şi echi­ dine. curăţenie. Cînd colo... co­ suri. bineînţeles, cu sprijinul puneri trustului: evacuarea
producţie in valoare de aproa­ principalul mijloc de produc­ pricole şi din unităţile de pro­ Jos, G8 bovine şi 246 porcine. pe. felul cum s-a încheiat oc- voare de vinilin, baia şi lavoa- condLicerii şantierului : elinv- căminului nr. 1, cu o capaci­
ducţie. medicii veterinari şî
pe o jumătate de milion lei. ţie în agricultură, el trebuie conducerile cooperativelor se Sarcina principală ce stă în tivi 1 alea anului trecut şi pu- rele murdare de noroiul nes­ narca paturilor suprapuse, re­ tate de 400 locuri. destinat
Recoltele sînt diminuate anual gospodărit eu multă chibzuin­ preocupau mai îndeaproape dc nînd în evidenţă cauzele caic pălat al multor zile. faianţa pararea unor usi dc la gru pu l actualmente altor scopuri şi
eu 30-40 la sută — ceea ee la ţă. In acest scop, de maximă desfăşurarea activităţii în fer­ faţa conducerilor unităţilor şi au dus la diminuarea produc­ pătată, grupuri sanitare insa­ sanitar si schimbarea unor a birourilor loturilor, amplasa­
a îngrijitorilor în perioada ac­
scara întregii regiuni însumea­ importanţă este mobilizarea e- mele zootehnice, se puteau ob­ tuală este aceea de a organiza ţiilor şi veniturilor, trebuie sta­ lubre şi deteriorate, plus o at­ perne, palmi şi saltele, ajunse te momentan la parterul că­
ză zeci de mii ele tone de pro­ (orturilor tuturor unităţilor la ţine în plus eel puţin 5.0UO- temeinic munca in ferme, ast­ bilite măsuri judicioase care mosferă foarte austeră, gene­ intr-un grad înaintat de uzură. minului nr. 2, pnn care vom
duse — şi din cauza neaplicâ- traducerea în viaţă a sarcini­ G 000 viţei şi circa 90.000 hl. fel încit nivelul producţiilor materializate sâ permită valo­ rată de pereţi goi, geamuri In tabăra „Progresul" am cîslign spaţiu pentru cazarea a
rii în complex n măsurilor dc lor trasate de Congresul al lapte, ceea ce ar fi adus co­ sâ crească permanent. In a- rificarea mai deplină a poten­ lipsite de perdele. In marea vizitat doar dormitorul femei­ 100 do persoane. N’e-am pro­
IX-Iea al partidului cu privire
combatere a eroziunii. In ra­ la folosirea raţională şi inten­ operativelor o creştere a veni­ ccst scop o atenţie deosebită ţialului productiv de care dis­ majoritate a încăperilor am lor. In rezumat, constatarea pus sâ facem o popicârie. sâ
ioanele Ilia. Orăstic. Haţeg Şi turilor de aproape 15 milioane se impune sâ fie acordată folo­ pun cooperativele agricole, găsit haine spînzurate pe te s-ar putea reduce la alit : par­ aducem mese de şah şi tenis
Alba. arăturile se mai execută sivă a pâmînlului. lei. Râmîneri in urmă s-au în­ sirii judicioase a nutreţurilor creşterea producţiei la hectar miri unde. Nu sînt dulapuri. doseli murdare, dez.ordine. len­ de masă”.
şi acum din deal in vale. se Nesalisfăcâlor s-a încheiat registrat şi la specia porcine, şi urmăririi procesului de re­ pe cap de animal. Miliiind cu Zac pnn holuri, pc sub scări, jerie compromisă. $i ne aflam Scurta relatare a tovarăşu­
culiivâ prăsitoare în proporţie bilanţul şi in sectorul zooteh­ unde s-au obţinut abia 6.3 producţie. perseverenţă pentru închide­ sub pretextul câ timplarii şi intr-un dormitor (le femei ! lui Biju oferă o perspectivă de
mare pe terenurile aliate în nic. La speciile de bovine, 0- purcei de la fiecare scroafa, rea tuturor canalelor de pier­ tontă suflarea şantierului a Baraca de lingă stadion ne--j schimbare în bine a situaţiei.
pantă, sistemul culturilor în vine şt păsări nu s-au realizat indicele de utilizare fiind de Desigur eâ în afara factori­ deri, bilanţul activităţii aces­ fost orupalcT cu predarea blo­ inlîmpinat cu un aspect dezo­ Sinceri finul, cu asemenea
fişii a fost abandonat, iar la în totalii ale efectivele planifi­ numai 1,08. O cale importantă lor arătaţi sînt şi alte cauze tui an va putea fi mai bogat, cului F 21 ! ? fncă un motiv lant. Panourile (le stufit au în­ preconizări ne-am mai întîl-
cooperativele agricole din Vin- cate, cele mai mari râmîneri de sporire a volumului venitu­ care au influenţat nefavorabil ceea ce se va putea resimţi fa­ „serios" ca si alîtea altele, pen­ ceput sâ cedeze, tavanele gîr- nit. chiar la şantierul din
gard. Secâşel, I'inloag şi allele în urmă semnalîndu-se în co­ rilor realizate în zootehnie o producţiile şi veniturile unită­ vorabil în consolidarea econo­ tru absolvirea şi justificarea bovite de vreme, ameninţă cu Deva. Foarte puţine s-au rea­
aplicarea lucrurilor antierozio- operativele agricole din raioa­ constituie şi prevenirea pier­ ţilor cooperatiste. Ele au fost mică şi organizatorică a uni­ unor neajunsuri. slăbirea rezistenţei. Ni s-a lizat Oare acestea vor prinde
nalc şi de întreţinere o planta­ nele Haţeg. Brad şi Orâştie. De derilor cauzale de mortalităţi, pe larg analizate in codrul li­ tăţilor cooperatiste si în spo­ Administratorul căminului, spus că va fi demolată Cînd viaţă ? Au şi ele un rol deter­
ţiilor a lăsat de dorit. Toate a- asemenea, comparativ cu amil al căror procent în 1967 s-n nei recente plenare a Consi­ rirea veniturilor co^p m'mori­ Mihni Moldovan. viind sâ ate­ va veni sî ziua aceea ? minant in realizarea ritmică
restea fac ca an de an unită­ 1966. se constată o diminuare liului agricol regional. Cu a­ nueze dezordinea si neregu­ Vizîlînc) căminul, taberele şi a sarcinilor dc plan
ţile respective sâ înregistreze a procentului de natalitate şi menţinut la un nivel destul de cest prilej s-au stabilit şî o lor. lile inlilnile aici, încerca scu­ baraca cu pricina, nu ne-a A. OARGÂ