Page 27 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 27
io i 11 ianuarie 1960 DRUMUL SOCIALISMULUI
strada George Enescu şl răs
punde la telefonul 18G2.
AVEŢI DEFECŢIUNI hAPARTAMENTE ? NOUL
La ora 15, ne înfăţişăm la
acest atelier. Toţi lucrătorii
aşteaptă pe bănci indicaţiile
maistrului Ştefan Mogoşan,
pentru a pleca la treabă, a CHIP RL
colo unde au fost solicitaţi.
CUM VI SE REMEDIAZĂ ? Se discută interminabil, se
să
fac tîrguiell care unde
plece, cu cine etc. In acest
răstimp, telefonul sună de
cîteva ori. Locatarii cheamă
Tot mai mulll locatari Coldca şi administratoarea rest, nu ne acordă nici un lată întrebarea cea mare,
ne-au scris in ultima vreme Tandcliua Mastaloş, ne în sprijin. $i s-ar putea face a- care îi pune pe locatari în cu insistenţă la remedierea
despre o serie rle defecţiuni tovărăşesc prin citeva apar tîtea ? dilemă. Cui să se adreseze 7 unor defecţiuni.
care apar in apartamentele tamente. Intrăm, la întîmplare, prin Zilele trecute la acest bloc Abia după un sfert de oră,
in care locuiesc, unele mai — Avem o condică în care dteva blocuri La B I, care a fost o defecţiune la con cei care trebuie să intervină, Cel care a trecut prin
mari, altele mai mărunte, raportăm serviciului social n-a împlinit încă un an de ducta de apă rece caro, dacă încep să părăsească lăcaşul comuna Bunila, răsfira
dar care le dau mare bătaie toate stricăciunile pe care le In darea în folosinţă, stăm se intervenea cu promptitu cald al atelierului. tă la poalele munţilor
de cap. ii pun intr-o dilemă constatăm, precizează admi dc vorbă cu tovarăşul Du dine, putea fi imediată pc — Aşa se întîmplă în fie Poiana Rusca, şi revine
din care nu ştiu cum să insă. nistratoarea. Dar remedieri mitru Niţâ, preşedintele co lor. Dar repararea a durat care zi — ne spune maistrul. astăzi după ani şi ani
Cui să se adreseze pentru le se fac foarte anevoie. A mitetului de localari. două zile. timp în care tot In lipsa mea poale n-ar ple pe aceste meleaguri, n-o
remedierea lor ? trecut o lună de zile de cind —■ Recent am făcut o ve blocul n-a avut apă rece I ca deloc. Am mari greutăţi mai recunoaşte. Locuito
Am pornit pe urmele u am sesizat să vină să repa rificare n slârii apartamen Sunăm la un apartament din cauză că unii lucrători rii Bunilci, altădată îm
nor astfel de scrisori primite re lumina pe coridoare, dar telor. ne spune dînsul. La din blocul V 5. Ni se des sînt slab calificaţi, nu oot brăcaţi in haine dc ci-
din oraşul Hunedoara. Ne-am n-a venit nimeni. mai mult de jumătale din chide şi întrebăm : Cui vă interveni operativ I r o defec nepă şi tină, încălţaţi cu
oprit la blocul C.M. 1. înso La apartamentul 15 stăm numărul lor am constatat a- adresaţi în caz că apare o ţiune. alţii, ca Berchi Ghcor- opinci dc cauciuc, sint
ţiţi de administratoarea Anc- de vorbă cu cîţiva tineri ca ghe. Matiş Gavrilă, se îm astăzi mineri la Ghclar,
la I\Iihuţ (care ne-a avertizat re locuiesc aici : Aron l*â- bată mereu. In ceea ce îl constructori şi siderur-
de )a început că e nouă în durcanu, Dumitru l'urcârcs- priveşte pe Matiş. eu am pri gişti la Hunedoara, be
funcţie şi nu pica cunoaşte cu, Ion Arangticl. Notăm cî- Anchetă printre mit ordin sâ-I pontez; el lu neficiarii unui. confort.
situaţia din bloc !), intrăm leva deficiente care le pro crează însă în altă parte ! posesorii unor casc fru
prin cîteva apartamente: 5. voacă mari nemulţumiri ! Aducem vorba flespre cele moase. îndestulate.
15. 24, 32, 72. 00 etc. Oricît apa nu curge de foarte mul patru blocuri CM. Tovară Locul vechii circiumi
ne-am strădui, cele văzute tă vreme, (ceea ce implică locatari şul Mogoşan ne spune cA de PODOABA IERNII I. T. in care se vindeau doar
nu le putem reda aici in to foarte multe neajunsuri), pe oarece ele sînt administrate ţigări şi ţuică, a fost
talitate. Tereţi plini de apă reţii au igrasie, caloriferele de către C.S.H., a primit or luat de mai multe edifi
şi igrasie, coşcoviţi, instala nu încălzesc, dulapurile n-au din să nu intervină acolo. cii dc interes obştesc,
ţia sanitară defectă in aproa încuietori etc. numite defecţiuni, cum ar defecţiune la instalaţia de Pe lingă alte greutăţi, a Acţiuni rodnice de muncă menite a ridica nivelul
pe toate apartamentele, con fi : calorifere care curg, iar apă, sanitară sau termofioa- cestui sector de intervenţii de viaţă şi cultură al să
ducte sparte, multă, multă Stricăciuni asemănătoare altele nu încălzesc, tencuială re ? Tovarăşul Aurel Vuşcan, nu i se asigură nici anumite tenilor. S-au făcut atit
murdărie, geamuri lipsă. în notăm şi la apartamentul nr. căzută, parchet umflat, re laminator la C.S.H., nu Ştie materiale şi piese de schimb de multe incit le vine
tuneric pe scări etc. Cirv.l 23. In plus, aici chiuveta zervoare WC dcfecle, ame ce să răspundă In schimb, strict necesare. cum ar fi voluntar-patriotică greu să creadă pină şi
plouă, în apartamentul 90 este căzută din luna octom ninţate să cadă jos. conduclc nc spune că are o conductă conducte PVC de scurgere şi celor care au contribuit
curge apa ca afară ! brie şi nimeni nu se sesi sparte, robincti de la chiu spartă in baie, dar nu ştie presiune, coturi, mufe. leuri, Organizaţiile U.TC. din re pădure. In acţiunile organiza fu mod direct la realiza
— Noi semnalăm toate de zează, parchetul este stricat, curbe, rozele, garnituri şi giunea noastră au încheiat a te împreună cu sfaturile popu rea lor r.xistă in fiecare
ficientele serviciului social „autor” Buzca Grigore, mais vete si vane dcfecle. puşcă- pe cine să cheme pentru re alte piese mărunte. Pur şl nul 1967 cu un bogat bilanţ la lare pentru înfrumuseţarea lo sat şcoală şi cămin cul
mediere.
al combinatului (şef Nanicclc tru la C.S.H., care a lăsat tuii şi crăpături în pereţi şi simplu nu au cu ce inter capitolul dc activităţi volun- calităţilor, tinerii au prestai tural nou. iar la centru
tavane şi multe altele. Am
Marius), »ar acesta — cred apa deschisă La apartamen încheiat un proces-verbal pe Şi alţi locatari din blocu veni în cazul unor defec tai -patriotice. peste 550 000 ore de muncă o şcoală generală cu in
— raportează mai departe, tul nr 32 nemulţumirile sînt care l-am înaintat adminis rile H 4, X 2, C 1, G 2, etc., ţiuni. Ca de obicei, una din direc Valoarea totală a economiilor ternat. S-au mai con
ne-a spus administratoarea. provocate doar de apa care traţiei de clădiri din cadrul ni s-au destăinuit că nu ştiu Toate aceste nereguli, de ţiile principale ale acestor ac realizate prin astfel de acţiuni struit in aceşti ani un
Toate că aşa stau lucrurile, lipseşte cu desăvîrşire. „Dc I.G.O., încă la 3 decembrie ce să facă in cazul că apar la slaba organizare a activi tivităţi a fost sfrîngerea fieru se ridică la 3.079.976 lei. local pentru sfatul
dar de făcut nu se face ni astă vară n-am văzut apă 1967. dar nu s-a prezentat anumite defecţiuni în apar tăţii sectorului de interven lui vechi. Oţclăriile Combina Printre organizaţiile care popular cu R încăperi şi
mic. Imobilul este supus de caldă", ne spunea un loca mmeni pentru a le remedia ! tamente. Le rezolvă singuri ţii şi lipsa lui de promptitu tului siderurgic Hunedoara au au adus o contribuţie însem o sală de spectacole cu
gradării. ca să nu mai vor tar. Găsim şi apartamente cum pot, apelează la mese dine şi operativitate, la ab primit astfel, din partea tine nată la obţinerea acestor rea peste 100 dc locuri, baie
bim despre condiţiile de lo frumoase, curate şi bine în — Blocul fiind încă în ga riaşi improvizaţi, aşteaptă senţa materialelor şi piese rilor într-un singur an 38 000 lizări se numără cele de la populară, punct farma
cuit ale tinerilor siderureişti grijite, ceea ce ne face să ranţie poale că se aşteaptă zile şi săptămîni în şir cu lor de schimb, se râsfrîng a tone dc fier vechi. C.S.H, r.CSM, din coopera ceutic.
cazaţi aici. Drept este că şi împărtăşim părerea adminis ca defecţiunile să fie reme defectul în casă etc. supra locatarilor, care dc Acţiunile de muncă volun- tivele agricole de producţie Astăzi sătenii nu mai
unii locatari — care ar tre tratoarei. că, „depinde foar diate de către constructor, ne Şi totuşi, întreprinderea cele mai multe ori aşteaptă lar-patrioticA însă au cuprins Daîa. Pianu dc Sus, Apoldul aleargă ca odinioară cu
bui depistaţi de urgenţă şi te mult şi de locatari". dăm o părere. de gospodărire orăşenească la nesfîrşit înlătui>area unor şi alte domenii, cum ai fi a de Jos, Sccăşel, Clinic din ra desagii in spate la Hu
luate măsuri împotriva lor — Toţi tinerii cane locu — Da, aşa ar fi normal din Hunedoara are un sector defecţiuni, cît şi asupra imo gricultura şi silvicultura, în ionul Sebeş precum şi alte nedoara şi Ghclar după
— nu respectă regulile de iesc aici sînt utecişti — (ine Dar blocul a fost recepţio specializat pentru Interven bilelor oare se uzează înain frumuseţarea oraşelor şi co organizaţii U.T.C. din raionul provizii şi alimente, gă
convieţuire, strică şi distrug să adauge tovarăşa Masta nat, s-a întocmit proces-ver ţii. (compus din 8 instala te de vreme. Sînt dileme în munelor ele. In silvicultură, Alba, oraşul Deva ele sesc dc toate in comu
ru bună ştiinţă lucrurile ce loş. Normal ar fi deci ca bal cu semnături şi parafă tori dc apă, 6 canalagii, 4 faţa cărora locatarii nu ştiu au fost făcute împăduriri pe nă. la cclc două maga
le-au fost date spre folosin U.T.C.-ul să ne ajute mai că toiul este în regulă — instalatori (le gaz metan, 2 cum să se descurce, cui să aproape 95 ha, s-au organizai Aceste frumoase realizări au zine din satele Bunila
ţă. mult in munca cu ei. Dar to continuă tovarăşul Niţâ. A electricieni, I tîmplar, I se mai adreseze. Să fie chiar acţiuni pentru combaterea dă însufleţit pe tinerii din regiu şi Vadul Dnbrii. Iar dc
La celălalt bloc turn. varăşii se gîndeso la noi tunci cine este cel care tre geamgiu şi două maşini, una lucruri care nu-şi pot găsi unătorilor pe o suprafaţă de ne, îndcmnîndu-i să-şi ia an curind prin contribuţie
C.M. 4. situaţia este tot aşa foarte rar. cind au nevoie buie să remedieze defecţiu pentru vidanjare şi un T V.). rezolvarea ? 227 ha şi s-au îngrijit şi în gajamente şi mal mobilizatoa şi muncă patriotică s-a
de neplăcută. Preşedintele dc tineri în anumite acţiuni care are sediul Ia subsolul treţinut plantaţiile tinere pc re pentru anul care a început. ridicat nn nou local de
comitetului de bloc. loan (sti insul borcanelor etc.), în nile ? magazinului „Prichindel" din GH. I. NEGREA 189 ha. De asemenea, un mare Valoarea tolală a muncilor vo- magazin, care aşteaptă
număr de tineri ou participat luntai-patrioticc pe caic le să fie terminat.
la strîngerea a peste 19.000 kg vor presta în acest an se ridi
Transformările şl în
seminţe forestiere şi fructe dc că la peste 3.520,000 Ici. noirile care s-au petre
Şi ei trăiesc cut aici. nu sc epuizea
ză cu cele
enumerate
mai sus Au fost electri
Instalaţie de tăiere cu jet de plasmă I V o M l ă j i e d i t o r i a l e ficate toate, cclc cinci
După mai multe studii şi experienţe făcute in domeniul „SIMii $1 articole «Sc istoric" (voi. IX $i X) sate, mulţi locuitori au
generării şi concentrării plasmei, ing Alexandru Va»:, cer anaratc dc radio, iar in
Timişoara a Academiei, a realizat o instalaţie de tăiere cu jet de in tre oameni
cetător ştiinţific principal la secţia dc sudură a bazei din ultima vreme televizoa
re. Drumul principal cc
Societatea de ştiinţe istori
plasmă, utilizabilă în diverse sectoare industriale Instalaţia B R O ce şi filozofice din Republica potriva dictaturii fasciste şi a mondiale iar Eliza Campus, leagă comuna dc cen
războiului antisovielic.
pentru aceeaşi perioadă din is
funcţionează pc bază dc azot şi aer. în loc dc argon, ceea cc Socialistă România a editat La capitolul Miscclleanea, toria României, prezintă o a trul minier Ghclar a
ii conferă o economicitate sporită in producţie Brevetată ca recent volumele IX şi X de Gh. Angliei semnează un pre i aliză a politicii exlerne a tă fost lărgit, şi pietruit,
invenţie, noua instalaţie de tăiere a atins performanţe „Pînă acum vreo lună şi ju le uita imediat cînd înlîlnea „Studii şi articole de istorie**. ţios material cu privire la rii noastre.
tehnice ridicate, de marc valoare practică, fapt ce La atras mătate nu auzisem nimic rău un păhărel sau femeia care-i Sumarul acestor publicaţii ..Biserica din Maicri şi Mitropo la capitolul Miscclleanea, iar in prezent se lu
aprecierea specialiştilor din fard şi de peste hotare. despre Ion Onescu Dc atunci, aţinea adesea calea. Intr-o zi, atrage atenţia asupra preocu lia lui Mihai Viteazul la Alba Gheorghe Buza Iu semnează crează la drumul Cră-
am aflat că-şi dă din nou ara- pentru abateri repetate, i s-a părilor istoricilor noştri, dc a lut ia*', iar Florea Stâncii Icscu articolul ..Nicolac larga — a ciuncasa — Alun, care
::jina pe faţă. Am stat şi eu de desfăcut contractul de muncă. aduce la lumină fapte istorice „Preocupări ale lui N larga părător at drepturilor şi inte va uşura accesul spre
'vorba eu ei. şi conducătorul Lipsită dc sprijinul lui şi fră- dm trecutul zbuciumat al isto In vederea îmbunătăţirii edhţi- reselor poi'oarelor ameninţate
unităţii. Mereu aceleaşi promi mintală de grija ce i-o purta, riei patriei, al istoriei univer nutnlui manualelor şcolare dc de cotropirea kitlcristă1*, iar la Hunedoara.
Dacă in urmă cu mai
Domniea s-a îmbolnăvit...
siuni pentru că le uită cum
F I Ş I E R ajunge ta un pahar de băutu In iunie anul trecut Onescu sale, texte şi documente, pre istorie4*. pentru istorie universală. Mihail Dan mulţi ani, casele satelor
cum şi probleme de melodică
se preocupă de „./an Huss şi
Deosebit de utile
ră*'. (loan Indrci,
secretarul
semnătura
In voi. IX, sub
organizaţiei de bază dc la au a bătut la poarta autobazei lui I D Marin, este cuprins un profesorii dc istorie sini mate învăţătura sa", istoriei erau acoperite cu paie
să
din Haţeg, unde a reuşit
Metodica predării
tobaza D RT.A. nr. 7 Haţeg) găsească înţelegerea dc care interesant studiu asupra culţi rialele de melodică referitoa este ilustrată prin „Citeva pro şi şindrilă, locul lor a
re la ..Unele aspecte ale mo
acte, să primească ambala „Mai bea omul, dar îşi ve avea nevoie. To(î credeau că lor domneşti din Moldova, iar fost luat dc construcţii
Pagube de peste jele de la receptionen şi ges de şi de casă. Nimeni din nea de acum va ocoli drumul pc Anton Balotă închină un ma dernizării istorici", precum şi bleme ale istoriei locale*‘ de noi, acoperite cu ţiglă,
tionarii din unităţile comer mul nostru nu ne-a compro caic rătăcise în ultimii ani. terial preţios „Vitejilor lui ,.Conceptul dc modernizare n L. Roman şi Folosirea proiec tcncuitc pc dinafară,
ţiilor in predarea lecţiilor de
40.000 lei ciale, să le păstreze şi apoi mis pină acum. Sc bucură Dar presupunerile nu s-au a Ştefan, cel Marc". Activitatea învăţămintului la disciplinele istorie" do Ştefan Mihâilescu mobilate.
cu caracter umanist",
să le expedieze beneficiari cind îşi vede copiii mari, dar deverit întru lotul, iar bucuria politică a medicului elveţian
...Staţia C.F.R. Baniţa. De lor. In voi. X Studii şi articole Deosebii, de preţioasă este
serviciu, impiegatul Amârâ- Prin falsificarea repetată nu se întreabă cile sacrificii a îmbrăţişărilor de soţ şi pă loan Murallus dc la curtea lui dc istorie" acad P. Constanti- ..Bibliografia uzuală didactieă- PETRU HERBAN
rinte a fost de scurtă durată.
zean Marin La cabina nr a unor fişe de receplionare, făcut pentru ei mamă-sa şi noi M. Viteazul, din Alba lulin. nescu — laşi publică un inte şliinţifirâ", indicată în par preşedintele Comitetului
Din nou ocoleşte diurnul către
pe
1. acarul IV!ru Doncn Pînă şi-a însuşit peste 3.000 de lei. dc cînd a cunoscut-o O- casă lăsîndu-se atras de feme este analizată in materialul resant material cu privire la tea finală a voi IX şi X din executiv al Sfatului
aia..." (Ravcca şi Dănilă
la o anumită oră. lotul a Hoţia n-a ţinut însă prea ncscu ar fi vrui să mai spună semnat de Paul Cernovodeanu sindicalizarea corpului didac „Studii şi articole dc istorie".
şi Nicolac Vâlămanu. Impor-
mers normal. Dar. la C.F.R.. mult Falsificatorul a fost ia ce-i aţinea mereu calea. tic din România în perioada Prof DOMNICA BIFAU L popular comunal
Dar el munceşte într-un colec
ca şi în multe alte locuri dc prins, deferit tribunalului şi ceva despre fiul lor, dar ochii tiv ce nu poale râmînc pasiv lan'c studii se referă la pro dintre (ele două războaie Alba lulin J
li s-au împînzît în lacrimi).
muncă, o fracţiune dc nea pedepsit cu închisoare. faţă de faptele lui. A fost che bleme de istorie modernă şi
tenţie poale costa adevărate ...In urmă cu 19 ani, doi ti mat în fa(a biroului organiza contemporană, evoeind aspec
catastrofe lată că dinspre neri din salul Vilcele, raionul ţiei de bază şi a conducerii te din răscoala ţăranilor din
Petroşani se anunţă un tren. Motivare fără reuşită Haţeg, şi-au unit destinele Au autobazei unde „i s-a atras a 1907. acţiuni mnneitoreşt'k de
Impiegatul nu este insă atent venit pe lume şi trei copii : tenţia" asupra pericolului ce după primul război mondial,
şi operează intrarea trenu In timp ce majoritatea co- Ion, Vistian. Tibcriu. Totul a singur şî-l creează. Nu a în asprele ale luptei maselor im- Ministerul Industriei Construcţiilor
¥
lui greşit. Acarul, neglijent, vîrşiloare a tinerilor, la vîi- fost bine pină inlr-o zi, cind ţeles. Să i se desfacă iarăşi
execută şi el o manevrare sta de IR ani trăiesc bucuria a cunoscut o altă femeie, ma contractul dc muncă ? Ar fi Trustul 5 construcţii montaj Braşov
la întîmplare Peste cîteva împlinirii unor vise şi idea mă şi ea a unui copil. De a- prea simplu ! Posibilităţile de PftONOEXPRES
minute, orice efort a fost za luri de viată. Beca Remus tunei sînt vreo palm ani O- readucerea lui pc făgaşul bun
darnic. Pagubele au fost e- din Simeria îşi plăteşte tri nescu a lipsit de acasă multe nu sînt încă epuizate. Colecti Rezultatele concursului nr. 1
valuatc la peste 40.000 lei. butul pentru necinste şi furt. zile şi nopţi. Faptul nu putea vul în care munceşte cslc da Şantierul 503 Construcţii Hunedoara, cu sediul în corn. Cristur —
Desigur, neglijenta lor a Fiind gestionar la coopera să rămînă neobservat. Domni- din 10 ian. 1968. Bircea, telefon 23.30 Deva
fost pedepsită cu ani de în tiva „Furnica" din Simeria. ca primea tot mai puţini bani tor să le încerce pe toate şi cu Extragerea I : R, 10, 38, 49.
chisoare. Din păţania lor. filiala Sîntuhalm, a făcut ce de la el. Ajunsese să nu aibă, siguranţă va reuşi •17. lf> rezervă : 9, 32. A N G A J E A Z Ă
vor trebui să înveţe şi alţii. a făcut şi a delapidat peste zile in şir, nici un leu în casă E de mult timpul ca el şi Extragerea a ll-a * 18. 17, 37. — inginer constructor cu 5 ani vechime — şef Serv. tehnic ;
14.000 lei. Despre isprăvile lui au aflat „pasagera" lui cunoştinţă să 40, 9, 2 rezervă : 25, 36. — inginer utilaje cu 5 ani vechime — mecanic şef ;
Singura motivare pe caic
Falsificatori de fişe Reca a adus-o a fost că „to toţi ai casei, consăteni şi tova înţeleagă că trăiesc între oa Fond de premii : — tehnicieni I şi II ataşamente-devize ;
Manolescu Dumitru a fost tul s-a petrecut la vîrsta de răşi de muncă. Pe atunci lu meni. Extragerea I : 408.192 lei.
angajat ca gestionai la de 18 ani. cind nu şi-a dat sca cra la autobaza din Hunedoa Extragerea a ll-a : 297.399 — tehnicieni I şi II normaiori ;
pozitul de ambalaje, secţia ma de ceea ce face". ra. In faţa tovarăşilor de C. ClOHANU lei. — planificator I ;
ambalaje lemnoase şi saci Bineînţeles, că o asemenea
de iută din Petroşani. El a motivare n-a putut fi luată muncă Işi pleca frunlea şi — şef serviciu contabilitate — financiar cu studii medii şi 11
vea obligaţia ca. pe bază de în seamă. murmura promisiuni pc care ani in funcţii economice ;
întreprinderea raională de — contabil I ;
— maiştri şi maiştri principali — constructori ;
Personalul nclocalnic beneficiază de indemnizaţie de şantier de
Peirfru timpul industrie locală Alba luîia 25 la sută şi 15 Ia sută.
ANGAJEAZA DE URGENŢA, PRIN Se decontează transportul de la şantier la domiciliu.
H^dumneflvoasIrâ Kber — doi maiştri, pentru materiale de con
C O N C U K S :
strucţii (ceramica) şi un maistru tini
AR AD : P o ca lu l «lin l.oim iana ; G U - penii n rin c rlu liin i ; 15,2.7 Alhiun fol
R AR AR ZA : Şeful ic rfo n iln i jn flcfe ; d o ric ; I9..10 Curs rle limba m.iâ ; chigiu (produse dc larg consuni) sau
Joi Sparlaeu, (seriile 1 ji 11) ; IL IA : 20.00 Tranim iciuiica concertului or înrudit cu aceasta meserie. cu sediul în Piaţa Libertăţii, nr. 27
a
R adiolrlevir iiiu ii.
rhecliei .simfonice
Cu b^rlia (ii C O alia poveste.
D irijo r, Roman M altov (1I.R S.S ). In
program ■ Concertul brandenburg ir nr Salarizare conform If.C.ilT. 10,5.3 10G0. angajează pentru staţia de epuraţie a ape
11 ianuarie Radio 5 de Raci) ; Simfonic.tta dc Şostaknvici. Concursul va avea loc la 15 ianuarie 1908, lor reziduale menajere din Sîntuhalm, urmă
Simfonia I rle Rralmi* ; 21.20
Opere
d irija te de Antonino V nlln,
la sediul întreprinderii. toarele cadre :
PR O G R AM U L I : «.00 - R.25 M uzi Televiziune Informaţii suplimentare la sediul între
că ji aclnalii5(i ; 8.S0 La microfon,
Cinema melodia preferată ; 9,MO Matineu Iile prinderii, hiroul personal, telefon 503. — instalatori alimentare cu apă cu cu
rar ; 10,00 Cinice nou de voie hună ;
10.45 „P a lfie , g ră d in â n flo rilu a ie " — noştinţe şi în specialitatea sanitară şi
'program de cînlecc ; II. 10 Acordeonul 18,00 l.a ordinea ai le i. Organizarea
vesel ; 11,50 Colclc apelor D unării ; jliin ţilir ă a producţiei 5» a muncii ;
D E V A : M artin eoldal (rincmafogra- 12,20 Succese ale muzicii ujojic ; 13.S0 I6..S0 Studioul p io n ic iilo r ; lO.OO M ult gaze ;
foi „P a tria ") | Forau nul (seriile I |i Parada s n lijlilo r }i a orchestrelor de e. dulce ji frumoasă ; 19,10 Tclcjuroa
II) („A ria ") ; S IM E R IA : Sur m iin ilc, muzică njOAiă ; H.5d t’icse in»crprclale Ini de seară ; 10.Ml Huleiinul
dom nilor poli|î$(i ; IlU N E U O A R A : la chitară ; IS.IS C ăr|i care vă ajleap meteorologic ; 20.00 film i n u l : — fochişti cazane autorizaţi, cu cunoş
Cioe c â lirc jle un lig ru („F la e ira ") ; (â t li.< 0 M elodii dc Vasile Tim iş }i Ivantmc ; 20.26 întrebări la care
Cind Iu nu e|6 („S idcrur gistul") ; C A- Edmond Deda : 16.10 Răspunderi spi>- la c» ir ou j a tinţe şi in specialitatea de instalatori
I.A N : Un martor (n ora| ; PETRO rile, decişii competente : 17,10 Antena * a răspnnz. M. T. ft. U. A.
ŞA N I : Proglâoacul („7 Noiembrie") ; tinerelului : 18,05 Cronica economică ; răspuns încă ; 21.00 Ictefttoh ; 21.20
Litera
Z :
personaje.
Povestea (arului Saltan („Republica*') ; I8.S0 Radio-ancbclă ; 19,00 Radiogase- Dic(iunar oe litig iile (lardul ; 22 .20 Dr încălzire centrală ;
I.U P E N I ; Amprenta („C u ltu ra l") ; C o la rle scară . 20.05 Raoio-roagann spor 21.70 Ciulă
m isarul X (,,Munci!ore»c“ ) ; V U I.- tiv ; 20,«0 Emisiune literară : Ion M i- la G ini Io |a n râ n rn ji ; 22.(0 ’lV lcjnr
C A N : Sindha«l m arioam l * PETR1- nuU'Sru (medalion) ; 22,10 Moment poe naiul rle nna pir. MRtCŢIA REGIONALA — electricieni specializaţi pentru lucrări
I.A : Tc*lam enlul incaşului ; I.ONEA tic „Noaptea sa lo m ilo r' Versuri dr
S u rm u lf — tig ru l celor 7 mări („M in e dicatc lui Ion Ţuculejcn : 22..vO 1 nlâl- de întreţinere şi reparaţii de instalaţii
rul") ; Rucăfarraja („7 Noiem brie") ; nîre cu jarz ut ; 0.05 M elodiile nop Vremea
U RICANJ : Rc|a»eaiâ-le, dragă ; ţii TRANSPORTURI AUTO automatizate <,
A N IN O A S A : Singur pc lume ; RAR
II A TEN I j Jandarmul la New York ; PR O G R AM U L II : 7.(5 Orchestra de
TAROŞENI : M aiorul «î moartea ; O- PENTRU 24 OKE — lăcătuşi mecanici de întreţinere şi re
Ol
R A Ş T Ir : Cum «i fu ri un m ilion ntuzică populară ,,Dunărea* lin fotelor ; Huiiedoara-Oeva
tenila ; R.35 Prelucrări -din
(„P a tria ") ; Rio Conchos („Flacăra") ; 9,00 Matineu rle operă : 10.0.7 l'ic<e Vreme gcim z-i cn «■fiul «cbimbztor
G E O A G IU -R A I : A d iip ă rn t un Fra- pentru pian, rle Cliopin : lU.lfl Rihlin- Vintul va «uiia «lai», din vccmiul paraţii universale cu cunoştinţe şi în
gonard : CUG IR : Să-mi faceli una fa im ul vest Tcm peiahiia v.i fi iilp rirv
IC fă rle literatură română ; 11,15
O
aria („M u n cilo rcic") ; Angelica (i re cinul magic ; 11,40 „Banaiule. inindrâ să ; ziua între —9 ji — IS gr.ule. iar A N U N Ţ A domeniul de electrotehnică ;
gele („7 Noiem brie") : SEREŞ : O fală floare' — mnz.irâ populară : t i ,00 ,,Tc noaptea între — 12 ţi —2> grade. D im i
Ic riciliî („P rogresul") : Dn joareec rlieamă dragostea* — muzică uşoară ; neaţa cca|ă locală ca nulori/atiile dc transport auto temporare şi
printre l»ârba(i („Sebe)ul") ; APO L- 14.10 Conceit de prînr. : 15.10 M ioriţa . PENTKU IIKM A TOANELE — laboranţi determinări fizico-chimice ;
1)1)1. DE SUS : Prcludio II ; AI.RA Dorul în lirica populară ; 16.00 Piese permanente a câtor valabilitate a expirat la dala de
1U LIA : Lonna („V ic to ria ") i Com par lo lclo rirc rle virtuozitate ; 14».1.7 Sfa 2 ZILE
tim entul ucigaşilor („7.1 Augusl“ ) : tul medicului - Protecţia organismului 31 decembrie 1967, se prelungesc fără nici o formali Informaţii cu privire Ia angajare se dau
7-LATNA : Sparlacns (seriile I $i II) : in tim pul iernii ; 16.70 Muzică uţnar.l r Vreme rece cu cerul temporar nncn.,. tale pînâ la 15 februarie 1968.
YEIUS î Nimeni nu voia să moară ; 17,22 l’iese pentru fanfară cerute de Vor cădea n in jn rj temporare V iulu i va prin serviciul personal, telefon 1694.
A nioii?a|ic dc răsălorie ; H AŢEG : sufla ilab pînă la p o tiiv it din vest
Fanlnmas rnnlra Seolland Yard : ascultători ; iS.10 A 7-a ar(5 F.diţîe Temperatura iu crejtere treptată.