Page 29 - Drumul_socialismului_1968_01

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-VAl'
\ Şedinţa Biroului Comisiei
eva io a d iu n tro s
generală a salaria­ naţionale române pentru UNESCO

In Capitală a avut loc şe­
ţilor de te ş a n M l dinţa Biroului Comisiei naţio­ (ost aleasă gazdă a Colocviu­
lui european de arheologie, a
nale române pentru UNESCO, celui consacrat problemelor
montaj-lnstalaţil unde a fost analizată activi­ actuale ale predării matema­
tatea comisiei în anul trecut şi ticii in ţările europene, a reu­
nr. 2 al l&S. a fost definitivat planul de ac-- niunilor de experţi în dome­
niul politicii ştiinţifice şi al
ţiuni pe anul în curs. Cu a-
oest prilej, s-a scos în eviden­ educaţiei. In acelaşi timp, ţa­
tă că in sesiunile Consiliului ra noastră este şi organizatoa­
Executiv al UNESCO. în dife­ rea unor acţiuni importante
rite conferinţe şi reuniuni or­ înscrise in programul UNESCO.
ganizate de acest for Interna­ Printre acestea se numără :
tional, participarea activă şi Stagiul naţional de studii
propunerile delegaţiilor noas­ UNESCO cu tema „UNESCO,
tre s-au bucurat de o înaltă a­ rolul şi activitatea sa. Contri­
preciere. buţia României în cadrul Or­
ganizaţiei", care va avea loc
sesiune a
Cea de-a XV-a
1300 mm VA FI Conferinţei generale UNESCO, luna aceasta la Bucureşti,
precum şî noile serii ale
ANUL XX. NIL 4051 sesiunile Consiliului Executiv Cursului internaţional postuni­
msranes al UNESCO, sesiunea Consi­ domeniul petrolului. în
versitar de perfecţionare
liului de coordonare a Dece­
niului hidrologic internaţio­
română
Comisia naţională
nal şi cea a Comisiei oceano-
La S. M. I. Praştie grafice interguvernamentale, a va continua dezvoltarea rela­
V-a Conferinţă a comisiilor ţiilor bilaterale, pe bază de
naţionale pentru UNESCO din reciprocitate, cu alte comise
Nici o zi cu planul nerealizat! Ridicaţi barierele ţările europene, reuniunile schimburi de specialişti, pu­
de
naţionale prin realizarea
internaţionale de experţi din
diferite domenii de activita­
te — sint principalele mani­ blicaţii, expoziţii itinerante,
filme documentare, diapoziti­
• Spiritul de bun care încefinesc festări la care Comisia naţio­ ve, albume efcc.
chemată
nală română este
gospodar dă primele sâ-şi aducă contribuţia în a­
rifmul la reparafii! Punerea în
satisfacţii. cest an. Tolodatâ, România a
• Promisiunile nu In timp ce sub pătura groa­ de lipsa capacelor de distri­ funcţiune a unei
să de zăpadă ogoarele işi tră­ buitoare La SM.T. Orâştie
pot ţine locul măsuri­
iesc sezonul de hibernare, în aprovizionarea cu cablu pen­ început sondeze geologice
lor. ateliere bîne încălzite şi ilu­ tru instalaţia electrică a remor­
minate mecanizatorii desfă­ cilor se face anevoios. Din pentru forat
şoară o vie activitate pentru cei 500 m l. necesari pentru
• Lecţia a n u l u i
punerea în stare (le funcţiune consumul dintr-o decadă s^au
1967 n-a fost suficient a utilajelor agricole Cu aceas­ primit doar 100 ml. Lipsesc de sesiune rocă dură
tă impresie am rămas după o apoi inanşoanele de cu-plare,
de convingătoare.
scurtă vizită pe care am fâ- reper 2734159, axe conice şi In bazinul minier Poia­
cut-o la Staţiunea de maşini şi garnituri pentru maşinile na Ruscă a fost pusă în
tractoare din Orâştie Aici M.S.P.P.M. şi altele. Bineîn­ funcţiune o sondeză geolo­
munca a fost organizată co­ ţeles şi lipsa de piese f cinea­ gică pentru forat rocă du­
In secţia celule de In U­ respunzător. Pentru reparatul ză ritmul desfăşurării normale ră, realizată la uzinele de
zina de preparare a mine­ şasiuritor şi motoarelor de utilaj petrolier din Tirgo-
reului din Deva, comunis­ tractoare, s-au format două a reparaţiilor în ateliere. vişte. Cu acest utilaj com­
tul Leonle Gruiţă, eviden­ linii de flux tehnologic Revi­ In ritm mai lent s-a lucrat plex, destinat explorărilor
ţiat în întrecerea socialistă, ziile lehnice se execută într-o la pluguri cît şi la remorci miniere, se pot face sonde
urmăreşte modul de func­ altă hală unde reparaţiile sînt sub gra­ geologice adinei de 300 ni.
ţionare a utilajelor şi insta­ Cu toate acestea, pînă la 10 fic. Din 34 remorci doar 12 Cu anumite dispozitive e-
laţiilor. ianuarie ac. din cele 69 de sînt puse în stare de funcţiu­ chîpate cu diamante se pot
tractoare prevăzute în grafic, ne. Unele greutăţi s-au întîlnit atinge adîncimi de 600 m
au fost reparate doar 60 Prin­ şi la reparatul grapelor fixe. in stîncu. Această instala­
cipala cauză a râmînerii în ur­ Colţii fiind subdimensionaţi ţie românească a realizat
mă o constituie faptul că în in porţiunea de înfiletare în viteze zilnice de avansare
cadru se strimbâ sau foarfecă
P R I M A D E C A D A perioada sărbătorilor de iarnă destul de uşor. Practic aceste mai mari cu 6-8 m faţă de
aproape 50 la sută din munci­
cele mai bune agregate si­
grape care trebuie să fie fo­
torii staţiunii au lipsit de la
lucru. losite 6 anj Sînt uzate după milare provenite din im­
port.
prima campanie. Uzina con­
In vederea perfecţionării structoare poate remedia a­ (Agerpres)
R E C L A M Ă A C Ţ I U N I muticii pe linia fluxului teh­ ceastă deficienţă care dă mul­
nologic, la posturile de demon­
tă bătaie de cap, în perioa­
tare şi rodaj au fost organi­
zate cîte două schimburi. A­ da de reparaţii, mecanizatori­
lor Numai la SM.T. Orâştie
ceastă măsură a accelerat oa­ este necesară în fiecare iarnă
recum procesul de reparaţii, confecţionarea a mii de colţi
P R O M P T E Ş I ritmul de lucru îmbunătăţin- de grapă care practic nu se i Lumea
du-se. Cit priveşte alimentarea
posturilor specializate cu pie­ găsesc in reţeaua de aprovi­
zionare, şi care încarcă mult
se de schimb, problema este activitatea atelierului de
aproape rezolvată. Şi în pre­ strungar ie. Tocmai de aceea ! liniilor
E F I C I E N T E zent mai lipsesc unele „mă­ din 186 de grape fixe au fost
lipsei
runţişuri". Din cauza
reparate doar 80.
capacelor la distribuitoarele
O mare parte din utilajele
hidraulice,- unitatea este ne­ care necosită intervenţii ma-i însufleţite
voită să folosească distribui­ mici sînt reparate la sediul
Ne aflăm la finele primei decade din tea secţiilor de la E M. Teliuc se întîmplâ toare noi. Nemulţumit de a­ brigăzilor de tractoare Bine a Studenţi în biblioteca institutului. in urmă cu aproape 100
noul an de producţie. O privire succintă a­ la fel, nu necesită nici un comentariu. ceastă anomalie. tovarăşul fost organizată această acţiu­ de ani. Emil Reynaud, por­
supra rezultatelor înregistrate de către co­ Reţinem cele spnse de tovarăşul Nicoloe loan Roşu, inginerul şef al ne la brigăzile nr. 1.8,9,14. Ultima zi de cursuri a care sc împlinesc 20 de ani nind dc la o cutie dc bis­
lectivele de muncă din unităţile economice Sinlimbrcan, inginer şef cu probleme de o- staţiunii, ne-a demonstrat cît 15 şi 16, unde utilajele sint studenţilor Institutului de de la înfiinţarea institutu­ cuiţi, a. creat, un teatru op­
ale regiunii noastre ne ajută să desprindem ţelării la CS. Hunedoara, ing Cornel. De- pierde unitatea datorită v puse în -stare de {uneţiune. - mine din Petroşani mar­ lui. tic, in care 700 de desene au
eileva concluzii folositoare cu privire la heleanu, şeful OSM nr. 2, ing. Alexandru glijenţelor ivite pe linia apro­ In schimb, la brigăzile nr. 2 chează începutul sesiunii de fost proiectate într-o jumă­
startul lua». în îndeplinirea indicatorilor de Doboly, şeful secţiei a doua furnale şi vizionării (la întreprinderea şi 1! conduse de Sabin An­ examene. Pc parcursul se­ Ziua de 16.ianuarie va a- tate de minut. Acest joc a
plan De altfel, este inutil să mai amintim chiar de unii tovarăşi din conducerea com­ de aprovizionare nr. 12 din glie) şi Viorel Murgoî, au mai mestrului recent încheiat duee primele note. Pentru marcat naşterea filmului de
că bunele rezultate sînt condiţionale ex­ binatului lninedorean in ultima parte a a­ Simeria nu există astfel de rămas de executat o serie de studenţii s-au străduit să i a ele să fie cit mai mari, animaţie, care ne atrage azi
clusiv de o preocupare perseverentă şi per­ nului trecut referitor la asigurarea tuturor capace) Un capac costă 30 lucrări. Deşi timpul a fost fa­ asimileze un bogat volum bibliotecile, sălile de lectu­ privirile pc micul sau mu­
manentă pentru ca pe graficele de produc­ condiţiilor pentru ca sarcinile noului an să lei. iar un distribuitor nou vorabil pină la sfîrşitul a­ de cunoştinţe, care se va ră, amfiteatrele, cunosc rele ecran.
ţie să nu apară în nici o zi, în nici o deca­ se realizeze ritmic îndeosebi au fost re­ 552 lei. „Calculele ne arată că nului trecut, preocuparea a- concretiza în notele înscrise freamătul -unor ' intense In ţara noastră, filmul de
dă, nici un fel de restantă Faptul a fost latate măsuri menite să preîntâmpine o folosind pentru repara-lnl a ccslor şefi de brigadă nu a în indexe. pregătiri. Elocvent pentru animaţie a apărut in urma
dovedit, de-a lungul multor ani cu priso­ seamă de anomalii manifeslaie anul tre­ 100 tractoare distribuitoare noi fost pe măsura cerinţelor. fntr-un fel, sesiunea care această preocupare este şi filmului jucat. Primul studio
sinţă. Mărturie în acest sens depun chiar cut cu privire la evitarea staţionărilor a­ staţiunea cheltuieşte inutil Ei se fac vinovaţi în pri- a început are şi un caracter instantaneul fotografic de cinematografic al filmelor
şi primele zile din anul în curs gregatelor, a golurilor în aprovizionarea 62.640 lei. sumă care reprezin­ jubiliar Este prima con­ faţă, realizat de studentul de acest fel a luat fiinţă la
Acolo unde au fost luate din timp cu materii şi materiale adele de indisci­ tă valoarea a circa 15 mo­ P. AURELIAN fruntare din acest an, in Cornel Dumitru. Bucureşti în 1949 — 1950.
toate măsurile de înlăturare a deficien­ plină tehnologică ele Interesant că cele toare noi de tractor". Succesele obţinute de a-
telor manifestate în 1967 si n-a scăpat grijii circa 2.000 tone oţel Martin, înregistrate Dar, nu este vorba numai (Continuare în pag. a 2-a) cest tinăr film românesc „au
de bun gospodar nimic din ceea ce se sub plaţi după prima decadă la O.SM. nr. dus faima Popeştilor în ton­
cheamă „crearea unor condiţii propice re­ 2, scăderea treptată a producţiei de fontă tă lumea", cum spunea Ar-
alizării ritmice a planului de către toa­ (de la 540 tone in primele patru zile la gh.ezi referindu-se la recu­
te formaţiile de lucru'4 o dată cu ruperea minus 700 tone), îndeosebi pc scama ac!i- noaşterea mondială a per­
primelor file din. calendar in palmaresul vitaţii ele la secţia a doua furnale, restan­ sonalităţii lui Gopo, aducind
rezultatelor au fost înscrise si primele rea­ ţa la producţia de benzi, sînt tocmai ur­ numeroase diplome de la di­
lizări. Sini semnificative în acest sens e- marea unor asemenea deficienţe Nu le verse festivaluri internaţio­
xcmplele Uzinei ,.30 Decembrie" Cugir, mai enumerăm Dar, se vede t.rcaba că nale şi anual statului milioa­
întreprinderii miniere Barza. întreprinde­ lecţia anului 1967 n-a fost suficient de con­ ne de lei beneficii.
rii miniere Deva, Fabricii chimice din O- vingătoare. Animafilm. studioul buat-
răştie şi multe altele Este adevărat că şi Cifrele şi faptele combat cu Lot atîla tă­ reşfean al filmelor de ani­
la acestea. îndeosebi la unităţile miniere, rie şi ..asigurările" date cu privire la rit­ maţie, produce in prezent 24
unde o scamă de secţii şi sectoare se află micitatea planului pe 1968 de căite con­ de filme pe an„ din care 80
cu planul la zi nerealizat, mai sînt rezerve ducerile U M. Cugir şi D R E.T I L Hune­ la sută se adresează tuturor
ce ar putea sălta săgeata graficului de pro­ doara Deva. La aceste unităţi, mai mult vlrstelor, in desene, păpuşi,
ducţie Dar, este lotuşi un începui de bun dccil Ia altele, nevralgia începutului de an cartoane, sau chipuri, din ce­
augur pc baza căruia sc poate cotita pen­ a fost favorizată şi de încheierea precipi­ le mai diferite materiale, la
tru succesele viitoare. tată, cu restante destul de accentuate la
Cu lotul contradictorie cu afirmaţiile linele sortimente, a bilanţului pe 1967. De
făcute anterior de cadre din conducerile unde se desp rinde o dală în plus nctemeî-
unităţilor respective, (inclusiv di\ ing. Pe­ . nicia metodei asalturilor Dar. să sperăm
tra Roman, directorul general al C.C.V.J. că, aşa cum au promis mai recent ace­ Animafilm 1968
şi ing. Vasile Horea, directorul I.M. Hu­ leaşi persoane, lucrurile vor intra pe făga­
nedoara) cu privire la pregătirea produc­ şul normal in timpul cel mai scurt. Este toi
ţiei anului 1968 ni se pare situaţia de la ce dorim
C.C.V.J şi I M. Hunedoara. La C.C.V.J., Lipsa (le „calcul", de vedere în perspec­ care se adaugă numeroase
unde în primele 6 zile nercalizarea era de tivă, a dus la restante la uncie produse pelicule de reclamă.
800 tone, la sfîrşitul decadei s-a ajuns la principale şi la întreprinderea de colecta­ Tehnica realizării filmelor
un minus de... 9.000 tone (!). La I M. Hu­ rea şi industrializarea laptelui din Simeria. de animaţie este cunoscută
nedoara, în ziua de 2 ianuarie pe graficul Rezultatele primei decade din noul an azi in. riadul a milioane de
de producţie era trecut un plus dc 7 300 to­ oferă posibilitatea să desprindem asemenea spectatori. Cineclnburi din
ne (Lot temeiul să sc creadă că s-a pornit aspecte, cit şi foarte multe lucruri bune, Iaşi, Timişoara sau Bucu­
cu dreptul), pentru ca acum să scadă la de la ţoale unităţile economice. In cronica reşti, in. care activează oa­
minus 700 tone. Se mai poate spune că au de faţă ne-am oprit mai mult asupra celor meni de cele mai diferite
fost luate măsuri eficiente, că s-au creat din prima categorie eonsiderînr! că este profesii, realizează la rindul
condiţiile cele mai bune realizării si de­ mai util. Faptele, capacitatea ci eatoare a oa­ lor filmt de animaţie.
păşirii planului pe 1968 in mod ritmic? Ar menilor. demonstrează că în viitor se pot. Aplecaţi deasupra mese­
însemna să fim lipsiţi dc obieetivilate. obţine rezultale mai bune îtămînc doar ca lor pe care se găsesc bucăţi
Faptul că multe exploatări din Valea Jiu­ organizaţiile de partid şi conducerile teh- de acetofan (un fel de celu­
lui măresc de pe o zi pe alta handicapul nico-adminislralivc din întreprinderi să ac­ loid transparent) de mări­
restanţelor, că la E.M. Ghelar şi majorita­ ţioneze prompt şi eficient. mea a circa 4 cărţi poştale,
copiind cu tuş (conturiştii),
vopsind, cu guaşă (coloriştii),
desenatorii realizează curca
26 000 de imagini, filmate
rind pe rind săptămini şi
In contextul marilor podăresc in cheltuirea „Totală lipsă de interes toarea situaţie în care Combinatul siderur­ luni, dar care se succed in
prefaceri făurite de min­ fondurilor alocate la bu­ DE CE Nil FUWCŢIONEftZft BĂILE PUBLICE? fată de cea mai elemen­ se află oraşul Deva. Pa­ gie Hunedoara. Aspect faţa privirilor noastre in
tea şl braţele noastre, getul local, iniţiativa şi tară cerinţă de igienă re de necrezut, dar a­ din bala de depozitare doar zece minute
baia publică a devenit perseverenta lor sînt vi­ publică. Aşa îndrăznesc ceasta este trista rea­ şî expediere a rulouri- In urmă cu doi ani, la Ma­
o necesitate aUt în aşe­ zibile şi in această di­ să calific atitudinea ce litate : în oraşul reşe­ lor metalice produse la maia, filmul românesc de a-
zările urbane, cît şi la recţie. Aşa se explică o au comitetele execu­ dinţă de regiune, cu un laminorul de henzi. nlmafie a căpătat o noua
sale Ea face parte din faptul că la Dobra, Gu- COMODITATEA W SPA­ tive ale unor sfaturi ritm rapid de dezvol­ confirmare a prestigiului său
reţeaua largă de insti­ rasada, Vinerea. Pe- populare raionale şi co­ tare şi de creştere a prin organizai ca primei edi­
tuţii sociale, care, In treşti şi in alte 15 loca­ munale în această direc­ populaţiei, nu funcţio­ ţii a Festivalului internaţio­
perspectiva sarcinilor, va lităţi rurale din regiu­ ţie. De fapt, nici la Sfa­ nează nici una din cele nal al filmului de acest g e n ,
trebui să funcţioneze in nea noastră, băile comu­ tul popular regional nu două băi publice. Cea la care au participat dele­
nale sînt in stare
de
fiecare comună. Tre­ funcţionare. Celelalte de TELE „ARGUMENTELOR" se mai discută de vreo din parc se prezintă sub gaţi din 31 de ţări. Anul a­
cerea la realizarea aces­ 3-4 ani despre băi la orice critică şi este sor­ cesta, între 24-29 august, va
tui deziderat o facem ce nu funcţionează ? analizele anuale ale tită demolării. Pentru Vaccinarea avea loc tot pe litoralul nos­
însă de la baza mate­ — Nu ştim încă pe morbidităţii şi stării să­ întreţinerea ei s-an fă­ tru cea de a doua ediţie a
rială ce o avem deja seama cui să trecem nătăţii populaţiei" (dr. cut cheltuieli enorme antipoliomieliticâ festivalului
creată. Şi ea nu este de­ ci>elluieiile (le întreţine­ Septimiu Rusu, şeful Cu ele s-ar fi înlocuit Dacă prima ediţie a con­
loc neînsemnată : în re­ re şi încasările de ia secţiei igienă comunală de mult combustibilul La 17 ianuarie, in întrea­ stituit un prilej de cunoaş­
giunea noastră coc istă 7 baie, răspunde tovarăşul — Inspectoratul sanitar solid de la baia sărată, ga Iară începe acţiunea dc tere a stilurilor orientate in
băi publice urbane şi 93 în loan Olaru, secretarul toate organele comunale sizări făcute de organe­ Ordean, inspector şef al de stat al regiunii Hu­ care se află închisă. Cum vaccinare antipoliomieliticâ general spre căutări dc per­
reţeaua rurală Cum sînt Comitetului executiv al şi raionale care dau din le inspectoratului sani­ raionului Sebeş). ..Insis­ nedoara) de s-a ajuns aici ? a copiilor născuţi intre 1 fecţionare a formei, adesea,
acestea folosite şi de ce Sfatului popular .Şibot, umeri rind este vorba tar de stat : „De ani de tenţele medicilor de cir­ Adrese şi studii pen­ — Funcţionarea ei pe noiembrie 19G6 şi 1 noiem­ din păcate în detrimentul
unele sînt închise de raionul Orăştie. de starea băilor publi­ zile facem propuneri co­ cumscripţii pe lingă or­ tru repunerea in func­ timp friguros este ne- brie 1967. fondului, se speră că anul
ani de zile? — Utilajele sînt vechi, ce Sub masca nerenta- mitetului executiv al ganele administrative fo­ ţiune a băilor publice rentabilâ, răspunde to­ Vaccinul, produs de In­ acesta festivalul va marca
Mai inlîi să facem o credite pentru întreţine­ bilităţii acestora se as­ cale se lovesc de împo­ s-au făcut destule Con­ varăşul Victor Munia- stitutul „Dr. I. Cantacuzi- o întoarcere vizibilă a filmu­
precizare : de întreţine­ rea lor nu avem. repa­ cund, de fapt, lipsa lor sfatului popular raional. triviri neîntemeiate Am cluziile au fost de fie­ nu. contabil şef la între­ no“ din Bucureşti, se ad­ lui spre aşteptările justifica­
rea şi asigurarea func­ raţiile ce se cer efectua­ de preocupare, lipsa de Am fost de alitea ori la intervenit şi noi, dar nu care dată aceleaşi : „Da. prinderea regională bal­ ministrează prin interme­ te ale publicului. De altfel
ţionării băilor publice te se ridică la sume respect faţă de cei care fala locului, s-au făcut s-a repus în funcţiune trebuie să funcţioneze neoclimaterică. Combus­ diul circumscripţiilor sani­ festivalul de la Annecy, din
răspund organele locale mari..., arată si tovarăşul le-au acordat mandalul şi proiecte, dar totul băile, dar...". Dincolo de tibilul este prea costi­ tare teritoriale, în 3 doze anul trecut, care se organi­
ale puterii de stat — Alexandru Moise, vice­ nici una din băile exis­ acest „dar", totul s-a sitor. succesive (monotipuri) Ia zează alternativ cu cel ide la
cfaturile populare. Preo­ preşedinte al Comitetu­ să rezolve şi această continuă să rămână bal­ tente în mediul rural". împotmolit înlr-o con­ I. CIOBANU intervale de cile cinci săp- Mamaia a lăsat să se între­
cuparea pentru rezolva­ lui executiv al Sfatului sarcină de inleres ob­ tă. Toţi preşedinţii se (Nicolae Mărgineanu, In­ damnabilă somnolentă. tămîni. zărească speranţe în acest
rea unor nevoi de inte­ popular raional Haţeg. ştesc. Au fost, în acelaşi plîng de lemne şi de sta­ spectoratul sanitar de Un capitol aparte il (Continuare (Agerpres) sens, pe care le dorim con­
firmate la vară, la Mamaia.
res obştesc, simţul gos­ Acelaşi răspuns îl dau timp, ignorate desele se­ rea localurilor" (dr. loan stat al raionului Alba). constituie compromiţă- I In pag. a 2-a) E. VOîCULESCU