Page 30 - Drumul_socialismului_1968_01

DRUMUL SOCIALISMULUI Vinori 12 ianuarie 1960

nu a părăsit niciodată aceste meleaguri, rata— Monteoru, spre exemplu, s-au des­
dimpotrivă ea a profitat de acest moment coperit, alături de ceramică de altă na­
pentru a-şi căpăta libertatea. tură, fragmente ale unor vase superior lu­
Ideea continuităţii poporului român pe crate la roata olarului, care au aparţinut
teritoriul de azi al tării noastre a fost sus­ băştinaşilor. Aceeaşi olârie se întîlneşte
ţinută încă începind cu cronicarii moldo­ şl pe teritoriul Transilvaniei, care in se­
veni Grigore Ureche şi Miron Costin, de colul al Vl-lea era sub dominaţia gepi­
stolnicul Constantin Cantacuzino în Ţara zilor.
Românească, de reprezentanţii „Şcolii ar­ Pe lingă argumentele arheologice, o se­
delene'1 şi de numeroşi istorici de renume rie de noţiuni geografice sau de altă na­
din Europa. tură dovedesc acest lucru.
Dacă popoarele migratoare (goţii, gep’- Grăitor este în această privinţă faptul
Problema locului şi a timpului în care dezvoltare economică, culturală şl politică, Procesul de romanizare nu s-a limitat zii, hunii, avarii) s-nu oprit vremelnic în că numele unor rîuri mari ca : Mureş, So­
s-a plămădit limba şi .poporul român n formînd statul sclavagist începător dac, exclusiv la cei 165 de ani de stâpînire ro­ anumite părţi ale Daciei, însemnează câ meş, Criş, Timiş, Olt, Argeş, Şiret etc,,
au găsit aici o populaţie băştinaşă de la
frâmînlnt — după cum se slio — aproape sub conducerea lui Burebista, mult con­ mană în Dacia, ci a avut o durată mult care şi-au procurat hrană, unelte şi îm­ provin din denumiri vechi date de băşti­
două secole alit istoriografia română dt solidat spre sfîrşitul secolului I al erei mal lungă, socotită cu aproximaţie în snse- naşi. Slavii veniţi în Dacia în secolele
şi pe cea străină. Unii istorici şi lingvişti şapte sute de ani. Limba şi cultura latin1') brăcăminte. „Pentru adeverirea acestei VI—VII au preluat aceste numiri de la
străini din sec. XVIII—XIX nu susţinui noastre, cînd în fruntea sa se găsea Dp au început să pătrundă în Dacia încă îna­ stări de fapt, c suficient să ne referim la populaţia autohtonă, ncmaivorbind de nu­
că poporul .şi limba română s-ar fi format cebal. factorul de bază în formarea po­ inte de cucerirea acesteia de către romani, conflictul izbucnit între Bizanţ şi Attila mele Dunării, care vine din Donaris, nu­
în sudul Dunării şi că ar fi venit în nor­ porului român a fost populaţia daco-ro- ior romanizarea n-a încetat o dală cu re­ din pricina „romanilor" fugiţi în imperiu. mele geto-dac al fluviului. Părăsind locu­
dul fluviului abia pl in secolul al XHI-lea. manâ, care s-a format în perioada slâ.pî- tragerea romanilor Avind în vedere inte­ Regele hunilor ameninţa cu război pe îm­ rile mai retrase din munţi, daco-romanii
Susţinerea originii sud-dunârone a limbii resele economice, politice şi militare ale păratul bizantin dacă nu i se vor restitui au intrat în legături mai strînse cu slavi
şi poporului român a fost legală şi de nirii Daciei de către romani (106—271) şi imperiului roman, prin care se urmărea şi nu vor fi expulzaţi acei „romani" care râmaşi pe teritoriul ţârii noastre, colabo-
Ideea loialei părăsiri a Daciei de către mult după aceea. punerea în valoare a bogăţiilor noii pro- îi cultivă pămînlul cucerit de el"3). rînd cu aceştia, asimilîndu-i şi împrumu­ La începutul luniî septem­
populaţia romană şi romanizată. tând cuvinte din limba lor. brie, anul trecut, cînd ingi­
Problema astfel pusă. se înţelege, a avut Limba română este creaţia poporului nerul Nicolae Radu, mecanicul
şef al exploatării a convocat
în cea mai mare porte un aspect politic, român. Ea provine din latina vorbită în pe toţi maiştrii mecanici de
susţinătorii acestor teorii căulînd să furni­ secolele I—IV dc către populaţia daco­ sectoare în legătură cu experi­
zeze politicii expansioniste si şovine a cla­ m română. în care s-au menţinut şi elemente mentarea a două cratere cu
selor exploatatoare din Austro-Ungarla cît din graiul populaţiei autohtone, iar mai cuplaj hidraulia, singurul ca­
mal multe argumente istorice, cu scopul tîr/.iu au fost asimilate cuvinte slave.
de a contesta continuitatea si drepturile Formarea limbii şi a poporului român sînt re şi-a asumat răspunderea
noastre asupra pâmînlului strămoşesc. Is­ 01 u două noţiuni care nu pot fi despărţite. pentru o asemenea treabă a
toriografia noastră marxistă consideră a­ Fiind vorba despre secolele I—IV, cînd fost Nicolae Neagu de Ja sec­
ceste ipoteze absurde, fără posibilitate de avem dc a face cu o limbă daco-romană. torul nr. 5. Riscul era destul
a avea la bază dovezi istorice sau lingvis­ putem vorbi şi de o populaţie daco-ro- de marc. Nereuşita putea con­
tice. dcmonsti'înd prin argumente ştiinţi­ manâ. duce la imobilizarea utilaje­
Cercetările arheologice ne dau posibili­
Pentru a răspunde acelor istorici bur­
fice şi obiective şubrezenia lor. ghezi străini, cnrc in mod greşit au susţi­ vinci!, e necesar să accentuăm caracterul tatea să cunoaştem astăzi aproximativ 60 Rezultatul cercetărilor asupra procesu­ lor şi nerealizarea planului de
producţie de către colectivul
După o minuţioasă analiză n dezvol­ nut că toată populaţia dacică a fost nimi­ deosebit al colonizării, care s-a făcut or­ de localităţi care au dat la lumină nume­ lui de formare a limbii şi poporului român sectorului din oare face par­
ganizat şi cu sprijinul direct al stalului
tării societăţii de pe teritoriul patriei noas­ cită in cursul războaielor cu romanii, sau „Convieţuirea din ce în cc mai slrinsă a roase mărturii referitoare la existenţa confirmă pe deplin autohtonia şi continui­ te. Pentru a preveni însă ori­
tre. şi avind la bază materialismul dia­ luată în sclavie la Roma, e necesar să dacilor cu coloniştii dc limbă latină şi do unor grupuri daco-romane pînă în sec, al tatea poporului nostru pe actualul teri­ ce surpriză, el s-n consultat cu
lectic şi istoric, istoriografia noastră arată arătăm câ cercetările arheologice au scos V- lea al erei noastre. Cu toate câ popoa­ toriu al patriei şi corespund tradiţiei isto­ şeful de seclor şi, împreună,
că : ,,poporul român şi limba româna nu Ia iveală numeroase materiale ce dovedesc cultură romană a avut ca rezultai conto­ rele migratoare au locuit în aşezările oră­ rice si conştiinţei despre originea daco-, au stabilit brigăzile la care
luat naştere in ultimele secole ale mile­ pirea elementului băştinaş dacic cu ccl şeneşti, obligînd populaţia băştinaşă să se romană, ţinută trează de poporul nostru sâ fie plasate: cele conduse
niului I al erei noastre pe teritoriul dc râ populaţia băştinaşă dacică a continuat roman. In momentul părăsirii Dacici dc refugieze Ia sate şi în cătune, descoperi­ de-a lungul veacurilor. de Miliai Cazemîr şi Valerian
astăzi al ţării noastre, ca rezultat al ro­ să trăiască si să muncească neîntrerupt pe către autorităţile romane, procesul dc asi­ Ţârînâ. Sarcina de a discula
manizării populaţiei băştinaşe dace"1). teritoriul Daciei în timpul slăpînirii ro­ milare a băştinaşilor era foarte înain­ rile demonstrează câ în vechile aşezări
mane. Cu toate câ marea masă a dacilor tat" 2). au continuat să vieţuiască asemenea gru­ Prof. ION FRATILA cu cei doi, a luat-o asupra sa.
Ca rezultat al războaielor de cucerire se afla Ia sate, membrii clasei conducă­ Nemaipulind face faţă luptei de elibe­ puri (Aipullum, Ulpia T raiaua, Micîa etc). Explîcîndu-le pe larg ce avan­
pe care romanii le-au dus sub conducerea toare a societăţii sclavagiste dace trăiau rare a populaţiei subjugate şi atacurilor Numeroase tezaure monetare îl in secolele Bibliografic : taje prezintă noile mecanisme,
împăratului Troian (101 —102 şi 105—100). la oraşe, fiind cei dinţii care s-au roma­ dinafară, în anul 271 stăpînirea romană IV-—VII ne furnizează date interesante cu 1) Momente din istoria poporului ro­ cum pot fi folosite cu maxi­
Dacia a fost transformată în provincie a nizat, cu scopul de a intra îii rîndurile se retrage din Dacia Cu acest prilej, ro­ privire la evoluţia Dopulaţiei băştinaşe. mân, Editura politică, Bucureşti, 1905. mum dc eficacitate şi asigu-
imperiului roman pînă în anul 271, rînd aristocraţiei romane. Interesaţi să-şi însu­ manii îşi retrag armata, autorităţile, dru­ Ceramica şi tipul de locuinţe constituie pag. 4. rîndu-i de sprijinul său a reu­
st&pînlrea romană s-a retras. încă înainte şească bogăţiile teritoriilor cucerite, ro­ mul Romei luîndu-1 şi o mare parte a cla­ mărturii importante privind continuitatea 2) Op. citată, pag 8. şit sâ-î convingă.
manii aveau nevoie să se folosească de
sei stăpînitoare. Majoritatea populaţiei însă
In primele zile după monta­
ca romanii să fl ajuns la graniţele Dacie*, populaţia băştinaşă în exploatarea bogăţii­ a rămas pe loc, continuîndu-şi neîntre­ populaţiei daco-romnne si pentru secolele rea noilor cratere au fost în­
aici trăia o populaţie care se afla în plină lor Daciei. rupt viaţa şi activitatea. Populaţia săracă VI— X. In unele cimitire slave de la Să­ 3) Istoria României, voi. I, pag. 784. vinse şi primele greutăţi. Trep­
tat au fost rezolvate proble­
mele de susţinere, evacuare şi.
ce-i mai important, de deprin­
«aerată a salariaţilor de la san- Ridicaţi barierele dere. După scurt timp. oame­
nii au început sâ le înoerre
„puterile''. In frontalul lui Ţa­
rină, după puşcarc, grosimea
ritmul ia cărbunelui rămas pe transpor­
tor ajungea pînâ la un metru.
Şi, după cum spunea şeful
(Urmare din pag 1) în afara programului de lucru. brigăzii, ît ducea fără să
Ţinind seama de faptul că simtă.
ritmul si calitatea lucrărilor
mul rînd de ritmul slab în trebuie îmbunătăţite, conduce­ Experienţa a reuşit Noul
care s-au desfăşurat lucrările şi-a spus si de această dată
de reparaţii la maşinile agri­ rea S.M.T. trebuie să ia mă­ cuvîntul. Azi, in cele două
dezbaterilor l-au ocupat pro­ cole existente la sediul brigă­ suri eficiente pentru înlătura­
blemele de aprovizionare, de zilor respective. rea deficienţelor amintite. Şi abataje sc realizează cele mai
colaborare cu beneficiarul, îm­ Nu numai pe linia ritmu­ serviciului regional S.M.T. îi mari productivităţi, iar bri­
bunătăţirea activităţii servicii­ lui dc lucru, dar şi in ce pri­ revine datoria de a sprijini găzile respective se situează
lor funcţionale şi crearea con­ veşte calitatea reparaţiilor mai mult unitatea pe linia a- printre evidenţiatele în în­
diţiilor necesare evitării ori­ mai există unele neajunsuri. provi/ionâiii cu piesele nece­
cărui accident de muncă. In Astfel, încă de la începutul sare. a perfecţionării organi­ trecerea socialistă de la E. M.
cuvîntul lor, inginerii Joja reparaţiilor comisia de recep­ zării muncii, cît si în direcţia Vuloan.
Francisc şi Mircca Moldovan ţie a sesizat deficienţe la IU ridicării nivelului calitativ al
sesizau faptul câ 2/3 din uti­ tractoare, mai ales la siste­ reparaţiilor, astfel în cît toate După o serisoarc dc la
lajele care urmează să fie mele de iluminat, direcţie, hi­ utilajele ce ies pe poarta ate­ corespondentul nostru
montate sînt livrate de către draulice şi altele. Remedierile lierelor să fie bine repara'e
diferite întreprinderi din ţară au fost făcute de cei vinovaţi şi cu minimum de cheltuieli. T. IUOCUŢA
şi că toomai acestea nu se a-
chilă la timp de obligaţiile
contractuale. „In 5 luni care
urmează, spunea ing. Joja
Francisc. noi va trebui să mon­
tăm 3850 tone utilaje, instala­
ţii si construcţii metalice. De Fabrica de încălţăminte clin Alba lulia. In palmaresul
aceea, propun .să se ia măsuri activităţii dc producţie, muncitoarea Maria Ciulea este pc
înălţarea blumingului de velul brigăzilor, echipelor şi pentru impulsionarea aducerii cate de a-si adjudeca al patrulea titlu consecutiv dc fruntaş
1300 mm, prin a cărui intra­ al fiecărui constructor în par­ utilajelor de la furnizori si a- in întrecerea socialistă. O recomandă succesele obţinute in
re în funcţie producţia de me­ te. După cum se vede. ponde­ piovîzionarea ritmică a locu­ anul J9G7 şi calitatea lucrărilor prestate
tal a C.S. Hunedoara va cu­ rea o deţin lucrările de mon­ rilor dc muncă prin reglemen­
noaşte o creştere substanţială taj. tarea transportului intre de­
constituie obiectivul central ,il In cadrul dezbaterilor, s-a pozit şi şantier".
activităţii colectivului I C S. propus ca. pentru scurtarea „Inlimpinăm greutăţi şi din
Hunedoara. Deja se poate termenului de predare, potri­ partea serviciilor noastre func­
spune că acest gigant al side­ vit angajamentului, să se trea­ ţionale, spunea în cuvîntul
rurgiei s-a profilat ca o uni­ că la înfiinţarea schimbului său îng Vorodi losif. Nu rare
tate de sine stătătoare, iur doi la lucrările de montaj şi sînt cazurile cînd un bon dc
constructorii îi pregătesc de n schimbului trei pentru apro­ consum c onorai abia după
pe acum intrarea în circuitul vizionarea cu utilaje, care nu 4-5 2ilc. La fel se întîmplă şi Condiţiile pedoclimatice e- îngrijirea plantaţiilor o fost care au o vechime de 50 de
economic, deşi pînă la data peste mult timp vor începe să cu unele comenzi care trebuie xistenle în regiunea Hunedoa­ mai bună. fapt concretizat în ani. Evident ele trebuie înlo­
stabilită, potrivit graficulu , sosească mai masiv. S-a pre­ să primească avizul direcţiei (Urmare din pag. 1) tovarăşul vicepreşedinte cu ra sînt deosebit de favorabile recoltele de struguri. De p* cuite cu altele noi. Acţiunea
au mai rămas 8 luni. Acesle; văzut. de asemenea, introduce­ generale. Consider câ cei în următorul motiv : ^ pentru cultivarea pomilor fruc­ fiecare hectar s-au obţinut esle însă lârgânală de la im
premiere industriale i-a fost rea tehnologiei de montaj în drept trebuie sâ tragă conclu­ — AU întreprins ceva pen­ — Pentru cota de combus­ tiferi şi viţei de vie. Avîndu-se 4 500 kg struguri. Dar, in me­ an In altul Aici se impune re­
consacralâ şi adunarea sala­ lanţ a utilajului mecanic şî a ziile necesare. Pe de altă par­ tru găsirea unei soluţii op­ tibil cerut de l.R B C. ne tre­ în vedete acest lucru, au fost die pe regiune, producţia de organizarea bazinului viticol
riaţilor de ipe şantierul mare­ construcţiilor metalice, pre­ te, spunea vorbitorul, propun time a Ut din punct de vede­ buie aprobări de la Bucu­ luate măsuri pentru extinde­ struguri n fost destul dc scă­ pe principiul terasării".
lui obiectiv. cum şi executarea instalaţii­ să sc realizeze o mai slrinsă le al funcţionării econorrv- reşti. rea continuă a livezilor si vii­ zută oscilînd în jurul a 2500 La cele spuse adăugăm câ în
O scurtă incursiune în acti­ lor tehnologice şi anexe în legătură cu beneficiarul. După coase, cît şi al satisfacerii ce­ — Le-aţi cerut ? lor. In perioada 1960 — 1967 kg struguri la hectar. Cea a raion au existat pepiniere vi­
vitatea de anul trecut a con­ ansnimble mari după metoda cum sc ştie, şantierul nostru rinţelor unei mari părţi clin — Nu ! statul a acordat cooperative­ livezilor se prezintă la fel de ticole la Mihalţ, Cistei. Bucer-
structorilor pune în evidenţă „drumului critic". execută uncie lucruri caro populaţia Devei şi a satelor — Poate ar fi mai simplu lor agricole din regiune cre­ scăzută, Normal, de In fiecare dea. dar ele au fost abandona­
două cifre deosebit de semn1- In cadrul dezbaterilor, tova­ sint dependente dc conduce­ înconjurătoare ? şi cu şanse sigure de reuşi­ dite pe termen lung pentru în­ din cei 985.909 pomi fructiferi te. Cu materialul săditor pro­
ficative: realizarea planului răşul ing. Ghcorghe Moldt, di­ rea blumingului de 1000 mm. — Am propus în 27 octom­ tă sâ cereţi doar transfera­ fiinţarea de livezi şi planta­ pe rod trebuia să se obţină in dus pe plan local se puteau fa­
fizic în .proporţie de 102 la rector tehnic al I.C.S.H., a ară­ Or, pentru a beneficia de coo­ brie 1967 secţiunii de gos­ rea cotei ce revine băii din ţii viticole în valoare de 10 medie cile 18 leg fructe. An ce noi plantaţii pe mari supra­
sulă şi a unei economii su­ tat pe boză de calcul câ ter­ perare, trebuie sâ aşteptăm de podărie comunală n Sfatului parc la baia sărată. milioane lei. Dar, realizările fost culese însă mai puţin de feţe. Acum nu mai există nici
plimentare la preţul de cost minarea blumingului de 1300 multe ori, nu orc, ci chiar zile popular regional înlocuirea — Aveţi dreptate, la asta nu oglindesc nici pe departe 5 leg. accaslâ posibilitate Mai con­
de 1.100.000 lei. mm cu 3 luni mai devreme, in şir, aşa cum a fost şi cazul combustibilului. Valoarea lu­ nu ne am gîndit. Vom forma eforturile făcute. Ne referim Pentru a cunoaşte cauz.elp semnăm si faptul câ la Alba in
la faptul câ aproape an de nn
Chibzuind cu grijă a­ va constitui un mare avantaj lucrărilor la conducta de ali­ crărilor ce s-ar face ar pu­ un colectiv care sâ studieze s-au înfiinţat suprafeţe urci acestor recolte slabe am soli­ nici un an nu s-a realizat in­
supra posibilităţilor de pentru economia naţională. „In mentare cu gaze". tea fi recuperată într-un problema... r.u vii si livezi, care nu sînt citat părerea tovarăşului in­ tegral planul la plantările de
Nicolae (undea, şeful
giner
care dispune, colectivul acest sens, spunea vorbitorul, Iată deci atîtea rezerve care, timp foarle scurt. Nu am pri­ Vasăzicâ iarăşi amînâri, în- întreţinute corespunzător iar serviciului de horiieulturâ de vii. Pe lîngă aceasta lucrănle
şantierului monta.ţ-insta- se impune ca o necesitate de puse în valoare, vor duce, fără mit însă nici un răspuns fa­ Ir-o problemă stringentă ca­ la Consiliul agricol regional : de întreţinere s-au executai în
laţii nr. 2 a! I C.S. IIu- prim ordin să trecem la o fo­ îndoială, la îndeplinirea anga­ vorabil. fiind nevoiţi apoi sâ re, dacă exista un dram de eficienţa economică a acesto­ rond iţii n ii noroi espunzâ toa re
„Producţiile slabe de stru­
ncdonra, căruia i s-n în­ losire cît mai completă a tim­ cerem închiderea ei. interes, putea fi rezolvată de ra esle destul de scăzută. Dacă guri obţinute dc cooperativele Insuficientă răspundere a e-
credinţat înălţarea blu- pului de lucru şi să veghem jamentului constructorilor do Şi cu asta, gata I Unde este multă vreme. în anul 1962 s-au plantat pomi agricole din raionul Alba se xisîat si in ce priveşte plan­
minguiui dc 1300 mm, a Ia întărirea disciplinei sub toa­ a termina lucrările la blumin- însă raţiunea unei holnrîri Esle timpul să se pună ca­ pe 1314 hectare, realizările ul- datoresc golurilor existente în tarea pomilor mai ales în ra­
ejuns la concluzia că te aspectele ei. In anul trecut, gul de 1300 mm cu 3 luni mni alît de arbitrare? O singu­ păt nepăsării faţă de una din terionre descresc la 964, C22. vii ce ajung pînă la 39 la su­ ioanele Haţeg şi Orăştîe. unde
termenul dc predare al de pildă, s-a constatat un fe­ devreme faţă de prevederile ră semnătură s-a asteplat ca cele mai elementare cerinţe 154 si 145 hectare în 1966 Ia­ tă. şi care practic nu se mai există condiţii bune. Iată cum
oceslui obiectiv poate Ii nomen foarte ciudat. Deşi s-au uşa băii sărate să fie sigila­ de igienă publică, să se des­ tă deci că în loc să sporească pot completa. Sînt si plantaţii an fost realizate in ultimii ani
scurtat cu 3 luni dc zile. înregistrat numai 11 absenţe graficului. tă : cea a tovarăşului inginer chidă într-un timp cît mai preocupările cooperatorilor in sarcinile de plan :
De fapt, aresla esle princi­ nemotivate, totuşi folosirea Mircea Rnmba, vicepreşedin­ scurt uşile băii sărate din direcţia înfiinţării de noi li­
palul angajament nl construc­ timpului de lucru a fost cu I. MANEA te al Comitetului executiv ni Deva si ale celorlalte 74 de vezi. ele s-ou rcstrîns în mod Haţeg 1964 1905 1966 1967
simtitor.
torilor pentru anul 196R. Ce mult sub posibilităţi. De aici redaclor-şef al ziarului Sfatului popular regional. băi publice din regiune, care
trebuie făcut în vederea tra­ trebuie trasă concluzia pentru „Flacăra" Hunedoara Hotărîrca este susţinută de stau nefolosite. Suprafeţe mici au fost Plan 200 120 200 100
ducerii în viaţă a angajamen­ fiecare constructor că nu c su­ plantate si cu viţă de vie. Bu­ Realizat .97
tului luat ? Tn primul rînd ficient numai sâ fii prezent năoară, în 1959 s-a plantat vi­ 10 — 95
s-a stabilit râ este necesară o pc şantier, cî să munceşti de tă de vie pe 25 hectare iar
creştere a productivităţii mun­ aşa natură, incit cele 480 dc în 1966 pe 56 ha In raionul Oi ăstie
cii cu circa 14 la sulă faţă do minute să fie fructificate cu Alba unde viţa de vie are ce­
nivelul realizărilor din anul folos4'. le mni bune condiţii pentru Plan 200 150 200 100
trecut. In sprijinul acestei afirma­ creştere si dezvoltare s-au
In perioada care urmează, ţii vin şi cele arătate de Ale­ plantat suprafeţe mici care nu Realizat 151 IU9 100 100
esle prevăzut a se executa un xandru Lungii, şeful lotului I, au depăşit anual 30 de hectare.
mare volum dc lucrări la mon­ rare sesiza faptul că „se pier­ Aici se remarcă slaba preocu­ Din datele prezentate rezul­ se în pomicultură sî cu tea
tarea utilajelor în zonele unu de prea mult timp la începe­ pare a consiliului agricol raio­ tă şi preocuparea slabă a or­ acestea situaţia nu se îmi-
nal pentru ca fiecare coopera-
si doi, executarea instalaţiilor rea lucrului. Unii şefi de bri­ livâ agricolă sâ valorifice de­ ganelor agricole din raioanele nătâţeste. La Fintoag a 7»
în toate zonele blumingulnî, gadă nu se orupă cu destulă respective. De muite oii rînd penalizat consiliul de eoni'
montarea cuptoarelor adine!, perseverentă do organizarea plin condiţiile de care dispu­ era vremea plantării pomilor, cere si preşedinlele. la Ge*.
3 instalaţiilor anexe şi defini­ muncii. Fi antrenează în exe­ ne. ' specialiştii de in consiliile a­ giu brigadierul pomicol,
tivarea montajului la circuitul cutarea lucrărilor numai o In 1967 s-au realizat în ju­ gricole neglijau această lucra­ Bobîtna consiliul de condi-
nou al Iransferrarulul. Con­ parte din constructori, iar pe rul a 2000 kg stru/îgufi la hec­ re ocupindu-se cu prioritate re ele.
sultarea largă a întregului co­ alţii îi lasă în voia soarlei tar. Aceasta .şi pc consideren­ de campaniile de însăminţări. Interesant esle si faptul
lectiv şi dezbaterile caic nu Aceştia, nesimţind răspunde tul câ viile bălrîne nu mai dau Pom icul t ura cît si viticultura s-nu făcut numeroase chelii
avut loc, au scos în evidentă rea pentru îndeplinirea vreu­ producţii corespunzătoare. Fi­ erau alunei aproape uitate. In ieli pentru instruirea lucraţi
că pentru aceasta este nece­ nei sarcini, se transformă în.,, resc era ca în acest raion sâ bazine consacrate cum sînl r i lor- din ramura horticol;
sar sa se facă o rtefalrare a plimbăreţi". înceapă o vastă acţiune de în Geongm, Romos, Peşlennn, dar cunoştinţele acumulate n
tuturor lucrărilor pînâ la ni­ Un loc principal în cadrul locuire a viilor bătrînc cu Demsuş şi altele producţiile de
plantaţii tinere Nici o coopo se aplică în practică. Slab li
ialivâ însă nu a manifestat in fructe au fost slabe Cauzele teres pentru soarta viilor şi I
teresui cuvenit Vâzînd recol­ sînt multiple. Printre ele pot vezilor a existat şi din patW?
fi amintite următoarele : stro­
La tele scăzute obţinute an de pirile pentru combaterea boli­ unor specialişti. La Unim
an. unii cooperatori şi-au zis Cuila Mare, Sarmîz.cgetuf
că viţa de vie nu mai este lor si dăunătorilor s-au fă­ Zam, Vcţcl. Mărtineşti. Bobî
cut în mod defectuos, solul
na şi în alte cooperative st;
rentabilă si deci nu au de ce
be e î L ' i n d t mecantzarea sâ înfiinţeze noi plantaţii. Fa n-a fost întreţinut, nu s-au fă­ rea de întreţinere a livezii
ţâ de această stare dc lucrur- cut tăieri de formare a coroa­ esle deslul de slabă. De acer
nelor, de rărire, nu s-au apli­
poziţie holârîtă.
nu s-a luat
îneârcării Organele agricole raionale s-au cat îngrăşăminte suficiente etc. şi recoltele sînt la fel.
Redresarea situaţiei se pi;
mulţumit doar cu consemna­ Se cunoaşte faptul câ la le realiza numai prin mâsu
J/i Exploatarea minieră lele următoare. Ele vor a- rea realizărilor fără a milita Slremţ. Romos. Turdas, Uni­ hotărîle. In fiecare unitate '
Dc\.i au sosit încă C ma­ ducc o contribuţie substan­ penlru înfăptuirea sareinilo» rea. Mihalţ, si în alte coopera­ găsesc forţe suficiente Ele tj*
şini da încărcat şi transpor­ ţială la creşterea producti­ existente în direcţia extinderii tive livezile sînt aproape ster­ baie însă mobilizate si foloa
tat minereul în frontul de viilor. pe. Această situaţie o cunosc şi te judicios, astfel îneît eoni
lucru. Noile maşini, intrate vităţii muncii şi a eficienţei La Sebeş unde preocupările consiliile agricole raionale, ţiile prielnice pentru creste*
în dotarea exploatării, vor economice a întregii acti­ Frezorul Ioan Frcnţonî de Ia atelierul mecanic al Uzinei „Victoria" <lin Câinii este apre­ au fost mai evidente în ulti­ dar nu iau măsurile necesare si dezvoltarea pomiculturii 1
fi puse in funcţiune in zi- vităţi. ciat pentru calitatea lucrărilor re Ie execută. Fotoreporterul nostru I. TEKEK l-a sururins mii pa tiu ani s-au plantat a­ Consiliul agricol regional a viticulturii să fie pe depli
în timpul lucrului. trecut la sancţionarea celor vi­ fructificate.
proape 250 de hectare. Aici şt novaţi pentru pagubele produ­ Ing A. POTOPEA