Page 31 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 31
Vineri 12 ianuarie 1968 DRUMUL SOCIALISMULUI
nele de specialitate din re
giune mult-apreclatcle ca Expoziţie
confortului mere combinate „Crişul”, bi
blioteci, sufragerii ale ace
luiaşi tip. La început s-a lu
crat Individual, flecare lu
crător executa ctte o coman
dă. După aceea s-au format
Nu o dată am intrat în mente oaspeţii Întreprin „Crişul II(t, cu o linie dreap echipe de cîte 5-6 lucrători,
magazinele dc desfacere a derii raionale de industrie tă, modernă, precum şi a su apoi echipe mai mari, Iar la pictura şi
mobilei, admirind eleganţa, locală Brad, secţia timplăric. frageriilor din acelaşi tip cv ora de faţă la specializarea
| armonia liniilor şi culorilor acolo unde sc naşte un crîm- intarsii. , pe tipuri de mobilă şi ope
diferitelor garnituri aducînd pei din confortul sutelor şi Am cerut tehnicianului raţii. grafică
fiecare în sinea noastră cu miilor dc cetăţeni ai Hune Petre Roşea, care ne-a înto
vinte dc laudă celui care doarei. Stive dc sclnduri, la vărăşit prin secţii, să ne De la un simplu atelier de
prin priceperea şi arta sa a ţuri, plăci aglomerate, pa explice care e drumul par tîm-plărlc, in care se execu
dat naştere acestor mesageri nouri de furnire de fag, nuc, curs de această fabrică, de tau răzleţ obiecte fără pre Timp fie cinci zile, j
ai confortului. De fiecare mahon, păr african aşteaptă oamenii săi. tenţii, s-a ajuns la o adevă Casa de cultură din O-
dată nc-am interesat cine să fie dimensionate, croite. — In 1952 exista aici un rată întreprindere tn care răştie a găzduit expozi
este autorul fnimoasclor o- La o masă îl zărim pc tâm simplu atelier de tlmplărie, munca şi activitatea este or ţia de pictură şi grafică
biecle şl articole expuse aici plarul loan Bcnea, mingiind aparţinind cooperaţiei meşte ganizată pe secţii şi care fn a artiştilor plastici ama
şi unde Se fabrică ele. Prin parcă plăcile de furnir, în- şugăreşti. Se lucrau piese momentul de faţă produce tori Ionel Ganea şi Io
tre numele zecilor dc între iorcîndu-le pe toate părţile. izolQte. Erau doar cîţiva- me mii de garnituri de mobilă. nel Drăgan din oraşul
prinderi producătoare de — Fiecare panou de furnir seriaşi. Executarea unei mo Drumul parcurs de vechiul Deva. In cartea dc im
mobilă am descoperit adesea prezintă anumite nervuri, bile moderne, cu gust, cere atelier — astăzi unitate cu presii. a expoziţiei au
pe ccl al Întreprinderii ra culori. Ele trebuie îmbinate, mult mai mult şi astfel, cei renume — continuă. S-a tre fost- consemnate rinduri
ionale de industrie locală potrivite în aşa fel, incit să care odată se ocupau de con cut la extinderea secţiei de de admiraţie. cordiale
Brad — unitate ce şi-a creat dea naştere uiiui desen, unei fecţionarea Ungurilor şi fu croire şl prelucrare, la con felicitări adresate de vi
un bun prestigiu atît in re compoziţii armonioase — ne selor de lemn au învăţat, strucţia unei săli dc monta zitatori acelora care prin
giune, cit şi in ţară. între explică el. s-au calificat. Astfel a în re, a unei săli de tapiţerie. piesele expuse, au oferit
prinderea TTiae sus menţio Piesa, o dată furniruită, ceput producţia de serie a E aproa-pe gata tunelul de un amplu tablou al pei
nată a fost prezentă cu di pleacă mai departe, urmind bibliotecilor tip mlaşi”, came uscare a peliculei dc lac, ur sajului Industrial, cKa-
ferite exponate la mai mul diferite operaţii pînă cînd e relor combinate şi dormitoa cătorul de cherestea şi alte din şi natural al regiu
te expoziţii de mobilă, ulti asamblată in ceea ce se chea relor tip „Sibiu", „1 Mai", utilaje menite să sporească nii.
ma fiind cea de la Bucureşti mă dulap, masă, scaun, biblio „l.L.I-Jşl altele. începe tot producţia şi calitatea piese Douăzeci şi cinci de
din luna august 1967, clnd tecă etc. Aşa s-au născut ca odată confecţionarea unor ti lor dc mobilă, care vor duce tablouri, tot atitca po
sufrageria şi camera combi merele combinate, bibliote puri de mobilă cu specific mai departe prestigiul câşti pasuri in lumea frumo
nată lip „CrişuV* — au în cile tip „Crişul“ cu uşi semi- local ca biblioteci şt came gat dc acest harnic şi pri sului, redate în penel,
trunii sufragiile tuturor vizi curbe şi alte articole. Între ceput colectiv. cuţit sau grafică dc ce
tatorilor. prinderea a trecut din acest re combinate tip „Brad". In le două autentice talen
/atd-ne pentru cîteva mo an la fabricarea altui tip — 1957, au apărut in magazi GH. JURCA Primele note din noul trimestru şcolar. te. Tema expoziţiei:
„o imagine vie a melea
Foto: I. TEREK gurilor hunedorene44,
după cuvintele expri-
mate dc către un vizita
De prin lume adunate ckipelc Suediei şl Cehoslovaci tor. Peisajul industrial
dc la Călan, ori cel ru
ral de la Totia, „Florile
ei, care se vor intllni la Ha-
novra. dc cimp“, „culese'4 de
Ionel Ganea, sau „Ztm-
0 belul dc copil4* in care
RECORDUL MONDIAL LA 60000 DE OPERAŢII PE vit aprecierilor savantului ita AMSTERDAM. — A început toată bogăţia universu
lian Rafael Bendandi, din Festivalul internaţional al şa lui sufletesc e adusă in
ZBORUL LA ÎNĂLŢIME CORD punct de vedere meteorolog io hului de la Beverwijk. In pri privirea şt obrajii din
anul 1968 va fi un an normal. mo rundă a turneului rezer tablou, dau autorului
ESTE DEŢINUT DE UN Din totalul de 60.000 de ope Citeva excepţii vor exista însă vat marilor maeştri, campio lucrărilor o frumoasă
nul României, Florin Gheor-
raţii pe cord, înfăptuite în U şi anume o primăvară agita ghiu a remizat cu fostul cam Călătorie plăcută notă.
ECHIPAJ FEMININ niunea Sovietică în ultimii 10 tă şi o toamnă foarte ploioa Ţinuta exponantelor
ani, circa 2.000 au fost făcute să însoţită de furtuni. pion mondial Mlhail Tal a fost împlinită dc lu
Recordul mondial la zborul la Institutul de chirurgie car (U.RS.S.). Alte rezultate mai Ger de crapă pietrele. Autobuzul, încărcat pînă la crările dc grafică şl de
la înălţime (13.250 metri) pe diovasculară din Moscova. A CONCLUZIILE ESSEN. — Astăzi la Essen importante : Doner (Olanda) refuz, se opreşte în dreptul sbaţîeî CF R. Simeria. Oa pictură ale lui Ionel
avioane de transport grele, cu cest institut este unul din in finala campionatului mon — Portisch (Ungaria) 1-0; Ci- Drăgan, care, printr-o
motoare turbopropulsoare a centrele principale de cerce GLACI OLOGILOR dial universitar de handbal rici (Iugoslavia) — Van Gcet menii aleargă la casele de bilete. Surpriza este cît se viziune aparte, deosebit
poate de plăcută. Biletele se vinci la două case, aşa câ
fost stabilit de echipajul fe tări din U.R.SS. în domeniul masculin se intilnesc echipe (Olanda) 1-0. nu eşti nevoit sâ aştepţi prea mult. de sugestivă, a desprins
minin al unui avion „IL-18" chirurgiei cardîo-vasculare. A- SOVIETICI le României şi U.RS.S., ne In grupa rezervată maeştri Pe peron eşti tentat să cumperi reviste, ziare şi cor* un crlmpei din marele
condus de pilotul Liubov U- icl sînt folosite pe scară largă învinse în intilnirile prelimi lor, Ciociltea (România) l-a în nuri proaspete. Le găseşti. In timp ce faci aceste mici şantier al Mintiei. „Con
lanova. La bordul aceluiaşi a astfel de metode ca răcirea La Murmansk s-a înapoiat narii. Handbaliştli români au vins pe iugoslavul Ostojic. cumpărături, de Ja staţia de amplificare afli precis pe strucţii Gojdu<(, „Blo
vion, într-un zbor pe rula organismului, se utilizează în expediţia sovietică care a stu întrecut în grupa respectivă cul14, „Primăvara“ ori
Simferopol - Iujno - Sahalinsk, timpul operaţiilor sistemul de diat timp de trei ani gheţa echipele Norvegiei, Izraelului, O ce linie este garat trenul cu care călătoreşti. Totul este „Trandafirii4‘ din lucră
bine organizat. Bravo ceferişti!
acelaşi echipaj a stabilit un aparate denumit „inimâ-plâ- rii din arhipelagul Spîtzberger. Spaniei şi apoi au eliminat NEAPOLE. — Pugillstul ita rile lui Ionel Drăgan
lian
Salvatore Burruni, in
record mondial de distanţă — mîn“ artificiale şi altele. Conducătorul expediţiei. TT.v- echipele Franţei şi Cehoslova virstă de 34 dc ani, a devenit vorbesc despre talent,
7.680 km. Recordul a fost sta gheni Singer, a spus că în ciei, demonstrând o formă bu La vara care vine? despre trăire în redarea
acest arhipelag există aproa nă. La rîndul lor handbaliştli campion european la catego frumosului.
bilit pe un avion obişnuit de PRINCIPALUL EVENIMENT pe toate tipurile de gheţari sovietici au arătat o pregătire ria cocos. In meciul desfăşu
cursă din care au fost scoase ASTRONOMIC existenţe pe planeta noastră. remarcabilă, astfel că meciul rat la Neapole în prezenţa a Interesul pe care ex
numai fotoliile penti-u pasa AL ANULUI 1968 Studiind particularităţile gla- de astăzi şe anunţă foarte echi peste 10.000 de spectatori, el Pe timp friguros, în orele libere, cetăţenii doresc sa poziţia celor doi pictori
geri. ciologice. temperatura, struc librat. Iată citeva rezultate l-a învins la puncte după 15 petreacă clipe de destindere în sălile de sport. La fel amatori l-a stîrnit la O-
întregul zbor a durat o Principalul eveniment al a tura şi modul de alimentare a înregistrate in meciurile pen reprize pe fostul deţinător a.l gînde9c şi o mare parte din locuitorii oraşului Orăştie. răştie, ca şi dorinţa vi
oră §i şase minute, iar înăl gheţarilor, cercetătorii au ob tru stabilirea clasamentului centurii, spaniolul Mijnoun Ben Aici sînt mulţi amatori de popice. De la o vreme însă zitatorilor dc a li se
ţimea record a fost atinsă la nului astronomic 1968 va fi ţinut un valoros material şti final: Norvegia — Danemarca AU. Burruni a fost cu ani in ei n-nu mai călcat prin .tuci.ua/-r.stadionului. -unde se oferi mai des asemenea
44 minute după decolare. Liu trecerea în apropiere de Pă- inţific despre scăderea inten 12-6 (5-2); R. F. a Germaniei urmă campion al lumii şi al află popicâria asociaţiei sportive „Dacia'*. De cc. ? Con prilejuri, au fost. expri
bov Ulanova a arătat că re mînt a asteroidului Icar. Acest să a suprafeţei acestora Pe — Franţa .10-15 (16-9). Europei la categoria muşcă. ducerea asociaţiei a hotărî, sâ facă la popicărie unele mate de numeroşi cetă
cordul ar fi putut să fie su minuscul corp ceresc, care are Tot la Essen, pentru locu Acesta a fost cel de al 102-lea lucrări de amenajare. Numai câ, lucârilc intîrzie prea ţeni in cartea de suges
un diametru de peste un ki insulele de gheaţă din Spitz- tii a expoziţiei. Rinduri
perior dacă la înălţimea de lometru şi jumătate, se va a berger, savanţii sovietici au rile 5-6 vor juca echipele R.F. meci susţinut dc Burruni, din mult. Acum mai trebuie turnat doar bitumul. Dar ni* ca „Noi, cetăţenii, do
men* nu la măsuri. Amatorii de popice speră ca ulti
13.000 metri nu ar fi fost o fla la 15 iunie a.c. la o dis colaborat cu glaciologii din a Germaniei, şi Norvegiei. Pen care a. obţinut 93 de victorii mele lucrări naie moi sînt de făcut la baza sportivă rim să nc întîlnim cit
temperatură de minus 60 de tanţă de 5 milioane kilome Norvegia. Suedia. Franţa, Fin tru. locurile 2-4 candidează e- (30 înainte de limită). sâ nu fie gata tocmai la vara care vine. mai des cu astfel de ex-
erade. tri de planeta noastră. Potri landa, Anglia. poziţii44, semnate dc
constructorii Gheorghe
Moldovan şi loan Poş
tei. au fost consemnate
aproape pe fiecare filă.
Uzina Intr-una din dimineţi cetăţenii care treceau pe stra E o dorinţă pe care vi
zitatorii
expri-
şi-au
da Aurel Vlaicu din Deva au observat cum în faţa mat-o sincer, deoarece
U.R.C.M. a apărut, un maldăr de cărămizi, Se des multe oraşe din regiune
chide un şantier ? Nicidecum. Totuşi, se credea că au fost private de ase
proprietarul va lua cărămida, care constituie un ob-
menea acţiuni culturale
„Victoria" , stacol pentru pietoni şi o va duce acolo unde trebuie. frumoase şi necesare.
Dar n-a fost aşa. $î acum poate fi văzută cum stă
aruncată Ia voia înlîmplârii, îngreuiţind circulaţia. Adi
că nu se mai vede, pentru că a acoperit-o zăpada I
Călan Lipsă ia apei Se extinde reţeaua
de difuzare a presei
Cine trece prin Orâşlie face un scurt popas sâ caute Direcţia regională P T.T.R.
cu sediul în oraşul Că un preparat care se bucurrt dc o bunii faimă — cirnâ- n manifestat o preocupare
lan, str. Furnalisluîiu ciorii dc Orăştic De altfel. sini foarle căutaţi de local susţinută pentru extinderea
nici şi de cei dinafara oraşului. De multe ori însă a reţelei de difuzare a pre
nr. 17, regiunea Hune ceşti rtrnaciori nu pol fi găsiţi în unităţile de alimen sei în regiune. Numai în
taţie publică. In ’/iun de 9 ianuarie am întrebai pc res
doara- anul trecut au fost amena
ponsabilul bufetului nr. 62 Orăştie : jate 12 noi chioşcuri în lo
Aduce la cunoştinţă — Aveţi cîrnăciori ? calităţile : Hunedoara, Că
— Lipsesc din unitate cam des. Am auzit câ nu se lan. Lupeni, f’etrîla. Haţeg.
celor interesaţi că în zi găsesc; suficiente maţe pentru prepararea lor. Cugir. Sebeş, Teliuc. Crîş-
Aceeaşi întrebare am pus-o la bufetul „Mureşul“, la
ua de 10 martie 1968, cîor ctc., numărul total al
reslauraniul ,.Dacia“ şi la alic localuri. Răspunsul a chioşcurilor ajungînd în
orele 8, în localul între fost negaliv. prezent ta 43.
prinderii se organizează Tovarăşul Aurel ^ora, şeful serviciului comercial al La acestea sc adaugă 5
cooperativei de consum clin Orăştie, era însă de altă magazine do vînzare a pre
un părere: sei. 3 ştanduri, cele 32 de
4 Avem toate condiţiile pentru a preguli şi pune în oficii P.T.T.R. şi 75 dc a
vînzare cîrnăciori în cantităţi suficiente.
Potecă ce duce spre Paring genţii procentuale P.T.T.R.
C O N C U R S AlunOi de ce lipsesc din unităţi ? la care sc poato cumpăra I
zilnic presa.
pentru ocuparea unor
posturi dc maiştri, de
venite vacante sau ocu
pate provizoriu, în me'
seriile :
— cocserie — semi- BRAD : Pu.ieanil din Louîtiana ; GU- grea ; 19,30 C ori de limba spanioli ;
cocserie ; Vineri RABAIIZA i Şeful lectorului suflete i ÎO.OO Seară de npeiA i „A drienne le
T LI A i
Sparta* u« (seriile I (i II) t
enuvrenr' de Cilea ; 51.30 Studioul de
Cu bărbaţii e o «ItS poveilt. ţvnezie : Î 2.I/Î Carnet plaitie : 2Î.30
— turnătorie de fon Opera ,,Adrienne Leeonvfeur1' (conţi
nusre) : 23,fl7 Anlologia discului : Mari
tă; 12 ianuarie Radio violonişti — David Oisfrach
PRO G RAM UL l : 6,25 Moment poc
— întreţinere meca tic, interpretat <ic Mariela Petrtseu de
la Teatrul ..Lucia Storciră Bulendra’ ;
nică ; 0. 05 La microfon, melodia preferată ; Televiziune
9.55 Anotim purile |i muzica ujoarS :
10 30 V oriatiuni simfonice pc teme »o-
— întreţinere electri Cinema m ănc;ti. de Tlieodor Lupii : 11.03 Cro
11 45 S fa'ul medicu
că. nica economică ; medicala a cardiaci 18.00 D ium uri si popasuri. Emisiune
lui : Gimnastica
D EVA : 101 dâlroaţleni (cîrtc^atogra- lor : 12.20 Succese ale m-jzlcii uşoare : turistică dc Gh. Epuran ; 13,20 Bule
Candidaţii trebuie să ful „P a lria ") : Faraonul (seriile I 6' 13.30 Parada soliştilor fi a orchestre tinul circulaţiei rutiere : 18,50 Penlm
II) ; ..Femeile" (matineu) [„A ila " ) ; lor de mu/ica ujo.ira : 14.50 M elodii copii. A.B.C : lS.50 Albatros — revis cu sediul in Deva, str. Lenin
îndeplinească condiţiile S1MERIA j Su. m îinile, dom nilor pr>- imerprelaţe la or»â electronică ; i.vM tă literară pentru tineretul jcolar ;
litiş li l H U N ED O AR A i Cine ealiuc»- Cnornenale culturale I '<5.15 Corul 19.30 TeIci«rrni|»t 1 de seară ; 19.45 A- nr. 2.
un tigru (..F laciiA ") : Cînd lu
nu
prevăzute de IÎ.C.M. c>li („SiO erurgislul") : El Green (,,Cnn- ..M adrigal" H iriiel de M arin Constan gend* dv. . 19 jO Buletinul meteorolo
gie ; 20.00 Studioul muzical
18,15
tin ; 17.10 Io slujba patriei :
Cultura
»fruelnruP') : T E L IU C : Prete.ml de le Muzicii uşoară de Aurel G irovf.m ii si muUiealS de-a lungul tim pului (l) I A N G A J E A Z A
nr. 1061/1959 şi să de Vernna ; PETROŞANI i PrnstLm-itnl Liviu fonenru ; 10,30 O melodie pe a 20 80 Tainele profesiunilor i 21.00 Re-
(,.7 Noiem brie") ; Puv'Mf.z |iru ln i dresa dum nea'oaatrj ; 20 J0 Concurs llectoi ; 21,15 |;i|in artistic : Peretele Inceplnd cu data de 15 ianua
pună actele de înscriere. Şallan (..Republic»") : LU PEN I : Y cj- cu public ; î l ,<>f) Revista cîntecclnr : '•făiilriarelor ; 22.45 Telejurnalul de rie 1968. muncitori T.C. neca-
■<opte.
U m fiitil int-nu ln l (..C nlloral") : V U L 22.10 Mnmeni poetic ; 23.00 C on
înscrierile se fac pînă CAN : Sindbod m a rln t'rjl t LO N LA : cert de1 muzică u;oarX ; 2 02 Me llflcaţl, treapta I-IMII do sa
lodide noplii
larizare, pentru lucrările de
S iirm u ff — tig rul «clor 7 m iri (,.M ine
rul") ; HufAlAreaso (..“ Noiem brie") ■ PROGRAM UL II • 7.4' ..Pe Mure? Vremea
ia data de 1 martie A N lN O A S A : Mii;;»ir pe lume ; BAR- si pe T irn 9ve* — emisiune de fo lelrr ■ telecomunicaţii de pe cuprin
H ATEN l i _|.in!ln»mn| la New YorV 8.35 Din melodiile popoarelor ; 9.Ou sul regiunii Hunedoara
1968, la serviciul perso ORĂŞTIE ■ Cum râ fu ri iin m ilion 1, aure;,t> ai celui dc al !V-lea Contur* PENTRU 24 ORE Informaţii suplimentare sc
(„P .itr/a ") ; Rin Cunrlwv t..F 1 .irSea*-) - internaţional ..Georgr Fnescu'" ; 9.30
.Trăiesc o zi frumoasa" — muzică n-
nal din întreprindere. G E O A C tU -n A Î ! Caia d i„ M ontevi <o,ară ; lO 30 Tealru rarllnfnnir • S frim Vreme geroasă, eu cerul mai mult primesc zilnic la Direcţia re
S i-m i l jr r | l uisi*
r*
deo i CUG IR :
a»la (..M»uiritnrece“ ) ; lUngostc» în bir.’, nume AH.iplnrc r;irlinfonică riuprl nnros. V.i nmgr VLn; ţm lriv it din nnrd- gionalii P.T.T.R. Hunedoara-
Informaţii suplimen vinge (,,7 Noiembrie") : SEBEŞ : O laţii fic M lui Mii,.UI Şcli.v-ii .in ; 11 S-l Mi. vrst Tem pcialm a va li cuprinşi ziua Deva, serviciul investiţii .şi
lir itiiA (..Proiricsul") : Un jo.aretr /.ir:', Ilţn.ir.l . 12.4' ..Pr V.ile* P4 nli o Intre — S si — II giaoe. iar nriRpiea
tare se pot cere zilnic la printre hărţuiţi (..Sebevil") : APOI-- vei* — iuuz.ic.1 muruii : 13,.10 Rari; 0-.111 • mtre — 19 ji —21 grade dezvoltare, telefon 2315, între
D U L DE SUS Preludiu II ; ALBA rbeîiî : 1.1.rn Pngini rtin nperel.i „M .v PENTRU (J KM/VIOARELE orele 10—15
serviciul personal, tele IU L1A t Toana (..V ictoria") ; Compur- ma « ! o.i i: rit" dc Genrge SfcphănCKM - 2 ZILE
i.-un (Ironica liler.irS - IO.25 Diu vi.Mn
lim rn lv l u rin a ţilo r (.,2.1
AugllSt") :
fon 4, interior 35. 7.I.ATN A : Spariarna (ţc rîilr I }i 11) t flc r nnrert .1 Capilolci ; I 7.10 Poemn!
«imfunic ,,n noapte pe muntele
nle-
TEIUŞ i Nimeni nu «oia sm
moară ;
suv'\ de Modest M iisnrfsLi : 17,40 Me Vreme recr cu cerul schimbător. Va
A n lo riciitic de cusătorie M AŢEG :
mnria păniîntnlui românesc : 15.09 Su ninge local Vini p o trivii din nord-vesi
Fantoma» conirn ScoilanO Yard j Ita ,,Poveoti din G rui" de M arţian Ne Temperalum staţionară.