Page 33 - Drumul_socialismului_1968_01

<
Sosirea în Capitală
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA]

a tovarăşului Beorges Marchais

® Cronică externă Vineri dupâ-amîazâ a sosit supleant al Comitetului Exe­
în Capitală tovarăşul George* cutiv. secretar al C.C. al
pe marginea apro­ Marchais. membru ai Biroului F.C.R.. Ghîzela Vass. şef de
Politic, secretar al Comitetului secţie la C.C, al PC R., de acti­
Central al Partidului Comunist vişti de partid
piatelor alegeri pre Francez, care. la in vil aţin C C "ir
al P.C.R face o vizită in ţara tn aceeaşi zi. tovarăşii Paul
zidenţiale din S.U.Ji noastră. Niculescu*Mizil. Virgil Trofin
şi Ghizela Vass s-au intilnit
La sosire, pe aeroportul Bâ-
neasa, oaspetele a fost salutat la sediul Comitetului Central
de tovarăşii Paul Niculescu- a! P.C.R., cu tovarăşul Geor-
6 Ziarul grecesc Mizil, membru al Comitetului pes Marchais. Ir.tîlnirea s-a
Kxecutîv, al Prezidiului Per­ desfăşurat înlr-o atmosferă
„Avghi" continuă manent. secretar al C.C. al caldă, tovărăşească.
(Agerpres).
I’.C.R., Virgil Trofin, membru
lupta în ilegalitate
AXUL XX, ML 4042 MURATA 12 IANUARIE IU** 4 PAGINI 25 DE BANI
La E.M. Lupeni

Va ii deschis cel mai mare

orizont minier din Valea Jiului
Si în din Lupeni au început lu­ o capacitalc zilnică dc pro­
La Exploatarea minieră
ducţie dc aproape 6.000 to­
crările pcnlru deschiderea ne cărbune cocsifîcabîl. Aici
Remania se celui mai marc orizont mi­ frontale dc marc capacita­
abataje
sc vor deschide
nier din bazinul Văii Jiu­
te, dotate cu haveze. com­
lui. O brigadă specializată
în lucrări de pregătiri şi bine şi alte utilaje de teh­
va efectua deschideri a început săpa­ nicitate ridicată, menite să
contribuie eficient la me­
rea galeriei spre noul cimp
minier, situat la orizontul
300, care va avea în fina) canizarea procesului de ex­
tracţie.
transplant
<)lire crescător de animale cunoaşte locul de­ balanţa producţiei animaliere. Asistentă tehnică acordată
terminant pc care i) ocupă furajele in realizarea Lipsa de nutreţuri nu este de cord
unor producţii şi venituri sporite din zootehnic. insă derît o consecinţă a sla­
Apare firească şi necesară deci preocuparea dc bei preocupări manifestate de la pescuitul oceanic
a se asigura în fiecare cooperativă agricolă can­ consiliul dc conducere al coo­
tităţi suficiente şi «lin sortimentele corespunză­ perativei faţă de îndeplinirea uman
toare «Ie nutreţuri, precum şi pentru gospodări­ obiectivelor înscrise in planul Acum cîteva zile comandan­ giaJ a fost dat la timp şi în
rea lor chibzuită. Privită sub acest aspect, situa­ de producţie Deşi în plan s-a tul traulerului ..Galaţi**, aflat mod eficient
ţia intilnită in unităţile cooperatiste din raionul prevăzut însilozarca unei can­ în apropierea coastelor Africii De subliniat că metoda apli­
italcc denolă că aici există un adevărat lanţ al tităţi însemnate de furaje, nu dc vest, a primit o radiogramă cată cu succes de navele noas­
slăbiciunilor. s-a realizat nici o tonă, cul­ Referindu-se In recentele din partea comandantului na­ tre de pescuit oceanic constă
turile de nutreţuri au fost operai ii de transplanta- vei sovietice „Sirius**, prin ra­ în folosirea unei aparaturi e-
slab îngrijite, iar calitatea fi- re a inimii tăcute in Afri­ Sofia Grişan este una dintre cele mai conştiincioase şi re solicita echipajului româ­ Ieclronice ce depistează zone­
nici o specie, producţia de lap­
Cu deficit se te a scăzut faţă de 1960 cu pes­ nurilor lasă de dorit, acestea ca de sud- şi S.U.A., dr. disciplinate laborante (le la întreprinderea minieră Deva. nesc asistenţă tehnică în do­ le şi adîncimile unde se află
bancurile de peşte şî reglează
nefiind recoltate ia 1imp. Râu
te 100 litri pe cap de vacă, este insă că nici puţinul ago­ Francisc Proinov, directo­ Fotoreporterul nostru Virgil Onoiu a surprins-o în timpul meniul pescuitului oceanic pe adinei mea plasei pentru a rea­
rul Spitalului clinic „Futi­
iar procentul de mortalitate
porneşte de Ia este destul de rid’cat. Cauzele nisit nu se gospodăreşte cu fle ni" din Bucureşti, a de- efectuării unor analize la laboratorul central. timpul nopţii. Sprijinul role- liza o producţie cit mai mare.
amintite, precum şi lipsa de grijă llrânirea animalelor se clarol redactorilor agenţiei Extinderea pescuitului in toa­
te cele 24 de ore, organizarea
„Agerpres", Gh. Brătescu şi
face la înlîmplare, raţiile fiind
planificare preocupare pentru a găsi şi a- alcătuite după placul îngriji­ S. Lucian că, in urma în­ lucrului pe schimburi şî mai
pliea forme
corespunzătoare
de cointeresare materială a în­ torilor. Nici inginerul. nici delungatelor cercetări şi ales obţinerea unei recolte zil­
— Nu reuşim niciodată să grijitorilor au influenţat ne­ medicul veterinar nu s-au în­ experienţe jăcute pe anima­ nice suplimentare de 20 Ia
acoperim ‘ necesarul de furaje, gativ asupra rentabilităţii sec­ grijit să stabilească raţii echi­ le de către medicii români, RITMICITATEA ESTE CONDIJIO sută, sint cîteva din avantajele
ne spunea inginerul Ilie Buf­ torului zootehnic şi a venitu­ librate.' în funcţie de stocul de există posibilităţi de a se pescuitului de noapte.
nea. care se ocupă de proble­ rilor bănesli, neîndeplinindu-se nutreţuri asigurat, care să fie efectua in viitor şi tn
ma respectivă în cadrul consi­ prevederile cont raci uale cu cunoscute şi respectate de în­ România un transplant de (Agerpres).
liului agricol raional. La su­ rîleva zeci de procente la prin­ grijitori. cord uman. Problema care
culente şi concenlrale se por­ cipalele produse, lapte si carne. se pune insă cn acuitate,
neşte cu un deficit de aproape Nici la începutul acestui an Unicul atit la noi, cît şi in alte NATÂ DE FOLOSIREA ÎNTREGII
50 la sută încă de la planifi­ nu s-n întreprins vreo măsu­ ţări, a continuat chirurgul A fost creata
care. Neajunsurile ce apar pe ră care să ducă la îmbunătă­ bucureştean, n.u este efec­
parcurs diminuează mult şi ţirea activităţii în zoolehnie. sortiment: tuarea operaţiei propriu-
cantităţile planificate. Pentru zise şi pornirea bătăilor comisia de
perioada actuală de stabulaţie inimii, ci asigurarea func­
avem asigurat doar 35 la sută După placul fînurile ţionării in condiţii optime, CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE
din necesarul de suculente şl timp îndelungat, a organu­ cardiologie
20 la sută din concentrate. lui transplantai.
La cele spuse, adăugăm că îngrijitorilor Vizitând una din fermele de Medicii români lucrează Pe Ungă Ministerul Să­
posibililă|i de substituire cu animale ale cooperativei agri­ in mod curent pe inimă, nătăţii a fost creată Comisia
alte sortimente nu există. Sin­ Inginerul Virgil Radu de la cole clin Riu Alb este uşor să intervenind cu succes in In luna decembrie anul tre­ Orăştie avea in faza apropiat tru evitarea ştrangulărilor în de cardiologie — organ teh­
gura soluţie de a menţine po­ cooperativa agricolă din Ll- le convingi că aici nu s-a fă­ bolile congenitale sau do- cut, inginerul Nicolae Todor, 5 00U mc buşteni de fag, ciclu de producţie, conducerea nic in componenţa căruia se
tenţialul productiv al anima­ vadea a încercai să explire cut aproape nimic în vederea bindite in cursul vieţii prin directorul întreprinderii fo­ 3 500 nic buşteni de râşinoa­ întreprinderii s-a preocupat de află şefii catedrelor dc car­
lelor. care în acest caz se si­ cnu/.a celor abia 29G litri lapte asigurării unei hrânîri cit de înlocuirea unor anumite restiere din Orăştie, ne-a re­ se şi 150 mc buşteni de ste­ asigurarea parchetelor uşor diologie ale clinicilor uni­
tuează la un nivel destul de marfă obţinuţi în anul trecut cit ştiinţifice a animalelor. Sin­ pârli bolnave din acest or­ latat, printre altele, că au jar, iar în fazele scos şi apro­ accesibile, unde au fost crea­ versitare din ţară şi alţi spe­
scăzut, este dc a înlătura ori­ pe cap de vacă furajată şi de gurul sortiment care alcătu­ gan (aparatul imlvular), sau fost create toate condiţiile piat circa 17.000 mc buşteni te stocuri, cu muncitori pen­ cialişti în domeniul cardio­
ce risipă de nutreţuri, mani­ ce 50 de bovine în timp de ieşte raţia pentru toate cate­ alte operaţii. Chestiunea pe pentru realizarea ritmică a de fag. tru încărcat. In parchetele logiei.
festând o răspundere maximă doi ani nu au ajuns să depă­ goriile de bovine este finul, care o ridică transplantul planului de producţie aferent Lunca Grâdiştei. Goala. Stnm- Comisia va stabili mieri­
fală de întocmirea raţiilor şi şească greutatea dc 200 kg îngrijitorii Ştefan Bozi şi Be- integral de cord, a relevat anului 1968 Ne-am deplasai bu, Faţa Fînlmii şi Lupoaia, ile unitare de desfăşurare a
folosirea judicioasă a furaje­ Punctul nevralgie îl consti­ niamin Stoicufa spuneau că ei dr. Fr. Proinov, o consti­ zilele trecute la sediul în­ au fost recrutaţi muncitori lo­ acţiunilor dc prevenire şi
lor. Efectele neajunsurilor de tuie lipsa de furaje — ne spu­ apreciază singuri, după ochi. tuie însă nu operaţia in treprinderii pentru a vedea calnici, iar in parchetele Ro- combatere a bolilor cardio­
această natură, care au existat nea inginerul. Deficitul este cîle furaje trebuie să consume sine, ci eficienta practică concret care este situaţia în­ moşel şi Cepturari s-au adus vasculare Ea va iniţia ac­
în anul trecu!, se cunosc bine de 1000 tone Ia suculente si a acestei dificile interven­ deplinirii planului în primele muncitori încărcători din alte ţiuni şi va lua măsuri ime­
in fiecare unitate Efectivele aproape 150 tone la concen­ ţii chirurgicale. 11 zile din acest an regiuni. diate şi de perspectivă in
planificate nu s-au reati/.at Ja trate. ceea ce atîrnâ greu în (Continuare în pag. a 2-a) Şcoala medicală româ­ vederea scăderii indicelui dc
nească are o veche tradiţie — Pentru prima jumătate a Dacă analizăm însă mai . în mortalitate prin aceste a-
in domeniul grefelor. încă lumi ianuarie, ne-am prevă­ amănunt situaţia realiz.ăriî pla­ feeţiuni.
din secolul trecut, in Româ­ zut să realizăm zilnic 30 mc nului. observăm cîteva in­ (Agerpres).
buşteni gater râşinoase,
150
constante. Cu toate că la
nia au fost efectuate încer­ mc buşteni gater fag, 30 m^
cări experimentale de fraus- buşteni de fag pentru deru­ buşteni gater râşinoase sarci­
plantare a pielii şi oase­ la), G mc lemn de mină din nile au fost depăşite cu 250
mc, în zilele de 3 şi 4 ianua­
lor, iar la începutul aces­ râşinoase şi alte sortimente —
tui secol, doctorii l. Seve- ne-a informat directorul între­ rie s-a mers sub plan. La buş­
reanu, E. Djuvara şi Ion prinderii. Faţă dc planul la zî, teni gater fag în 3 ianuarie
lancu Jianu an efectuat planul zilei a fost depăşit cu
pe om nenumărate trans- avem o depăşite de 250 mc buş­ 248 mc, dar în zilele de 8 .şi Simpozion
plante de diverse organe. teni gater râşinoase, 30 mc In aproape toate parchetele 9. in depozitele finale nu a in­
De pildă, prof. Ion lancu buşteni de fag pentru derulaj. planificate a se exploata eşa­ trat nici un ins de buş­
Jianu a încercat, pentru 50 mc lemn mină de.^ râ­ lonat în anul 1968. dar mai tean (?!). E bine câ sarcinile Din iniţiativa Comitetu­
prima oară, homotrauspîan- şinoase şi o restanţă de 313 lui orăşenesc Hunedoara al
P.C R., in sala casei orăşe­
tul rinichiului, iar in 1913, mc buşteni de fag pentru ga­ ales în 17 parchele prevăzute lunii au fost defalcate pe par­ neşti de cultură din locali­
împreună cu chirurgul in­ let şi 30 bucăţi traverse nor­ pentru luna ianuarie, s-au in- chete si zile. dat numai acest tate, a fost organizat ieri
dian Murgun, a efcct)iat male. Deşi nu ne-am planifi­ slalal din timp mecanisme lucru nu trebuie să mulţu­
cat, în perioada amintită au un simpozion cu tenia :
cele dinţii grefe vasculare. mai intrat in depozitele fi­ pentru seos-apropiat buştenii, mească. Realizarea graficelor .Perspectivele ce se deschid
Tot profesorul Ion lancu nale 200 tone lemn de foc e- s-au amenajat drumuri de tras zilnice de producţie trebuie economiei noastre nalionale
Jianu, considerat a fi unul senţâ tare. 110 mc lemn pen­ şi scos. căi do acces şi râmpi urmărită îndeaproape, iar a­ ca urmare a masurilor a*
doptale de către Conferin­
dintre cei mai vlrslnici chi­ tru construcţii rurale şi alte de încărcat. Parchetele au fost tunci cînd se constată defi­ ţa Naţională a partidului**.
sortimente.
rurgi din lume, a creat un Aşadar, startul in 1968 este împârlite pe poslăţi. iar ex­ cienţe sc impun a fi luate mă­ La simpozion au participat
aparat de resuscitare, pe promiţător. Dacă in ultuiui ploatarea lemnului a începui suri operative pcnlru elimi­ siderurgişti, constructori,
bază dc impulsuri electrice, ani întreprinderea forestieră de la postata superioară spre narea lor cadre de conducere de po
raza oraşului, secretari al
care poale să întreţină rit­ dm Orâsiie a rămas cu res­ firul văii. De asemenea, pen- L DEM ETER organizaţiilor dc partid şţ
micitatea inimii. tante încă din primele zile, in activişti ai organizaţiilor de
prezent, la majoritatea sorti­
Dr. Fr. Proinov a arătat mentelor, planul csle îndepli­ masă. Cu acest prilej au
în încheiere cd o dată cu nii şi chiar depăşit. La acest luat cuvinlul tovarăşii ing.
di­
Glicorghe Itădulescu.
succes a contribuit în prinţul
progresele înregistrate de rector tehnic cu probleme
chirurgie, cîşiigă tot mai nnd preocuparea pentru pre­ dc producţie, loan Dnbrin,
gătirea temeinică a produc­
director comercial şi Traian
mult teren ideea că alimen­ ţiei curente. Invâţind din ex­ Ghcorghiţj, şeful grupei dc
taţia raţională şi profilaxia perienţa anului trecut, cînd organizare ştiinţifică a pro­
precoce îşi dovedesc marea ducţiei şi a muncii din ca­
s-a neglijat crearea de stocuri,
eficacitate in vindecarea u­ drul Combinatului siderur­
nor boli. de data aceasta, la toate sec­ gic Hunedoara, care au vor­
toarele de exploatare au fost bit despre dezvoltarea side­
asigurate suficiente stocuri de rurgici româneşti, coopera­
rea şi rolul ci in înfăptui­
rezervă. La 1 ianuarie a c., I F.
rea sarcinilor economice şi
despre problema organiză­
rii ştiinţifice a producţiei
Brigada condusă dc Iuliu Tontoaie, secţia a Il-a, abata­ şi a muncii.
jul 101, E.M. Tel»uc, şi-a depăşit planul în primele zile ale r m.
Ficut şi vagonetarul Fetre Ticula. pregătind o nouă perfora­ A ŞAPTEA ROATĂ...DE CE?
anului 1968. IN FOTOGRAFIE: şeful de schimb Nicolae
re.
Foto : I. TEREK
Cînd ni s-a defeclat ceva adresai tovarăşului losif Mu- bine. Ne frămîntâm să lp re­
în apartament, cînd aşteptăm roş, directorul 1GO. Hune­ zolvăm. Dar cum ? Ar trebui
prea mult intr-o statie de doara. să se facă mai multă lumină Excursie a
autobuz, cind nu avem căl­ — Ce părere are gospoda­ în munca întreprinderilor He
dură suficientă iu cameră, rul oraşului ? gospodărie orăşenească. Să formaţiilor
sau cind nu este apă, cînd — Greşit se spune In rea­ dau un exemplu. Avem un
litate noi nu sîntem între­
Ce! mai bun ofelar strada o murdară sau deni­ prindere de gospodărie. Sîn­ plan valoric la prestări în artistice
ne
velată. în loate cazurile
lonstructii destul de
mare.
gîndim la inlraprinderea de tem o întreprindere ca toate Noi însă nu ştim ce anume
a! anului 1967 gospodărie orăşenească. Este celelalte. curăm unele materiale de ca­ dru) celui de-al Vlll-lcvi
După cum «e ştîc. în ea-
vom lucra. In cercă In să pro­
îmrepnmierea care vine în
— Nu inţelcg.
contact cu majoritatea cetă­ — Fondurile pentru gospo­ re considerăm că va fi nevo­ concurs pe ţară al forma­
ţenilor din localitatea res­ ie. cu totul la întîmplare. Mă ţiilor artistice de amatori,
La Hunedoara a avut loc o festivitate emoţionanţii, pectivă. Şi, lotuşi, multă lu­ dărirea şi înfrumuseţarea o- credeţi că nu avem plan de corul, echipa (le dansuri^
in cadrul căreia prim-lopitorul Oprişa Avram a fost me consideră întreprinderea raşuliii le are sfatul popular. aprovizionate pe anul 1968 ? formaţia de muzică uşoară
declarat cel mai bun oţelar al anului 1967. El lucrează amintită ca fiind dc mina a Noi primim comenzi si exe­ — Poale aveţi nevoie de şi unii solişti vocali din ca­
la ofelăriile combinatului hunedorean de aproape 20 de şaptea. De ce oare ? cutăm lucrări. Ni sc face co­ mai mult sprijin. drul Combinatului siderur­
ani. In prezent, este prim-topitor la cuptorul ur. 8 de la mandă, să zicem, pentru gic Hunedoara, au obţinui
noua ofelărie Martin, nude a cunoscut multe satisfac­ La prima vedere răspunsul mâluraiul şi stropitul unui — Desigur Dar de unde premii valoroase pentru in.
ţii csle cît se poate de clar. Din anumit număr de străzi. Cum să-l primim? (mă refer la terprclarea artistică. Pen­
In decursul ultimilor aui ziarul nostru a descris deseori mome/nl ce mi reuşeşte să este şi firesc, noi ini reţinem sprijinul concret). Secţiunea tru stimularea in continua­
hărnicia şi priceperea sa. Faptul pe care-l consemnăm satisfacă exigentele cetăţeni­ numai străzile respective de­ dp gospodărire comunală a re a ac(ivi(n(ii artistice, co­
vine să confirme bunele aprecieri de care se bucură. lor înseamnă că nu se bucu­ oarece pentru ele avem fond Sfatului popular regional es­ mitetul sindicalului din
Cu prilejul decernării titlului de ,,Cel mai bun ote­ ră dc prestigiul pc care l-ar dc salarii. Dacă însă cineva te organ dc îndrumare şi combinat a organizat, cu
lar pe anul 1967", tovarăşii de muncă ai lui Oprişa A­ merita. Dai se pune şi o altă (onstatâ murdărie pe o anu­ control. Nu poate ajuta con­ membrii acestor formaţii
vram cu care înfruntă de atîtia ani răsuflarea fierbin­ întrebare: nu s-ar putea oa­ mită stradă, care nu este cret cînd este vorba de apro­ artistice, o excursie de trei
te* a cuptoarelor, conducerea combinatului şi a Minis­ re ca prinlr-o muncă mai or­ contractata, lot pe noi dă barea unui post sau utilaje zile prin ţară. Cu acest pri­
terului Industriei Metalurgice, l-au felicitat călduros. ganizată aceste cerinţe ale vina. Cînd vrem să obţinem aşa lej, cei 250 de artişti ama­
Distincţia este meritată. Împreună cu ortacii din e­ oamenilor să fie realizate cu — Dar nici acelea contrac­ tori care au plecat ieri in
chipa sa, prim-lopitorul Oprişa Avram a produs in anul promptitudine, iar persona­ tate nu sîru întotdeauna cu­ V PLOPEANU excursie, vor vizita Sibiul.
rate !
care a trecut mai mult de 3.300 tone de otel peste lul I G.O. să primească nu­ — Acesta este un alt as­ Sinaia, Braşovul, Poiana
prevederile planului, fiecare şarjă inscriindu-se i)i mai cuvinte de mulţumire ? Braşovului şi alte locali­
planul sortimental. Ofelarii hunedoreui i-au făcut celui Cu aceste întrebări ne-am pect al problemei. Sînt sî (Continuare in pag. a 3-a) tăţi, obiective economice,
mai vrednic dintre ei o sărbătorire prietenească. alic deficienţe. Lc cunoaştem social-culturnle şi monu­
mente istorice.
Zăpadă peste sat.