Page 34 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 34

DRUMUL  SOCIALISMULUI                                                                        Siinbcl  13  ianuotio  196£



                                                                                                                                                                                                                                                 A
                                          Minerii  de  la  Barza  au  în­  dîn  membri  ai  comitetului  do   tehnice  corespunzătoare  că­  fie  selectat  judicios  înainte   organizatorice  i-au  dat  mai
                                        cheiat  anul  trecut  cu  un  bi­  partid  de  la  I.M.  Barza  şi   rora  li s-au  dat  indicaţiile  ne­  de  a  se  înmagazina  în  rosto-   multă  încredere  in  forţele
                                                                                                                                                            de  partid  şi  conducerea  sec­ Fabule
                                                                                                                                                            proprii.  Pe  baza  experienţei
                                                                                                                               şoale,  să  se  folosească
                                                                                                                                                     mai
                                        lanţ  care  le  oglindeşte  stră­  cadre  din  conducerea  tehni-   cesare  Ţinînd  seama  de  ele,   deplin  utilajele  prin  crearea   din  anul  trecut,  organizaţia
                                                                                                  comitetul  de  partid  din  sec­
         Ascensi­                       tivităţii  muncii  eu  8.ti  la  su­  prinderii,  au  cercetat  şi  sta­  ţia  I  Musariu  şi-a  întocmit   a  cîte  2-3  fronturi  dc  luciu   ţiei  au  orientat  colectivul  că­
                                                                     co-administrativâ
                                                                                         între­
                                                                                      a
                                        dania.  Prin  creşterea  produc­
                                                                                                                               fiecărei  echipe,  să  se  cerce­
                                                                                                  un  plan  temeinic  la  aplicarea
                                                                     bilit  cauzele  rămînerii  în  ur­
                                        tă  peste  prevederi,  ei  au  re­
                                        uşit  să  depăşească  planul  la   mă  a  secţiei  amintite.  S-a   căruia  a  Şi  trecut.   Comu­  teze  minuţios  fiecare   filon.   tre  atacarea  unor  lucrări  de
                                                                                                                                                                                                                           a
                                                                                                                                                                                                                                       i*
                                        producţia  mnrlâ  vîndutâ  şi   reliefat  între  acestea  cu  pri­  niştilor  li  s-au  trasat  sarcini   Pe  baza  acesior  cercetări  şi   deschideri  şi  pregătiri  caro   pentru  ces  mia     o
                                                                                                                                                           să  asigure  din  primele  zile
                                                                                                                               studii  —  la  care  comunişti
                                                                                                  concrete  menite  să  ducă  la
                                                                     lejul  cuvenitei  analize,  insu­
                                        încasată  cu  5,31  la  sută  şi  să
         unea spre                      din  dotaţia  de  stat.  Succesul   drumare  a  activităţii  comu­  creşterea  şi  întărirea  rîndu-   rum  sini  mg  Gheorghe  Bîn-   ale  lui  1968  rezervele  nece­
                                        reducă  pesie  8,5  milioane  lei
                                                                     ficientul  control  si  slaba  în­
                                                                                                                               ţu.  noul  şef  al  secţiei,  mais­
                                                                                                                                                           sare  producţiei.  La  atacarea
                                                                                                  rilor  organizaţiei,  la  dezvol­
                                                                                                                                                            zonei  200  din  orizontul  II.  a
                                        se  datoreşte  muncii  harnice
                                                                                                  personale  a  fiecărui  minei,
                                        a  întregului  colectiv,  care   niştilor,  lucru  ce  a  dus   la   tarea  simţului   răspunderii   trul  loan  Groza.  Avram  To­  filonului  10  în  orizonturile  t
                                                                                                                               modan  şi  alţi  mineri  destoi­
                                                                     lipsă  de  preocupare  pentru
                                        sub  conducerea  organizaţiilor                           maistru,  inginer,  pentru  soar­  nici  şi-au   adus  o  deosebită   şi  1  Maî.  a  filoanelor  209  şi   de  ION  MARINESCU
                                                                                                                                                            51  —  ooperiş  au  fost.  numite
                                                                                                  ta  producţiei  şi  a  calităţii  ci
                                        de  partid  a  aplicat  cu  holă-
                                                                                                                               contribuţie  —  s-n  ajuns  la
         succese                        vîre  numeroase  măsuri   de        Viata                 Astfel,  comunişti  cum   sint   concluzia  că  zăcămintele  din   echipe  cu  experienţă,  ca  cele   C oţofana
                                                                                                                                                                                 Flo­
                                                                                                                                                            conduse  de  comuniştii
                                                                                                  Avram  Tomodan,  loan  Gla-
                                                                                                                               zona  100  (la  nivelul  orizontu­
                                        organizare  mai  bună  a  lucru­
                                        lui  la  fiecare  loc  dc  muncă,                         va.  Petre  Cîmpeanu  şi  alţii   lui  1  Mai)  din  filoanele  10-A   rean  Alba.  Arpad  Halhazi.
                                                                                                                                                            loan  Faur.  Aurel  Mâties  şi
                                        dc  folosire  mai  chibzuită  a   de  partid              s-au  ocupat  eu  răspundere  dc   şi  41.  sînt  bogat  mineraliza­  altele,  care  dau  în  prezent   Te  surzeşte  dimineaţa.
                                                                                                  ridicarea  pregătirii
                                                                                                                     polilice
                                                                                                                               te.  De  aceea  s-a  trecut
                                                                                                                                                      la
                                                                                                                                                                                                 De  cum  e  lumină,  cala.
                                        utilajelor  şi  a  materialelor.
         solioifă                       La  obţinerea  acestui  succes                            si  profesionale  a  unor  tineri   exploatarea  lor      rezultatele  aşteptate.   Avînd      Ea  previne  pe-orşicare
                                                                                                  care  au  lost  primiţi  apoi  in
                                                                                                                                                            locuri  de  muncă  corespunză­
                                                                                                                                Deschiderea,  pregătirea  si
                                        se  aştepta  însă  o  conlribuţic
                                        mai  mare  din  partea  colecti­                          rîndurile   membrilor   (le   exploatarea  unor  zăcăminte   toare.  echipe  de  mineri   ca   Că  lucrează  Ia  cuibare.
                                                                                                                                                                                                 Insă,  tot  tocind  din  gură,
                                        velor  de  muncă ale  unor  sec­  îmbunătăţirea  calităţii  mine­  partid.  Intre  ei  se  numără  ti­  după  AjJprii  ştiinţifice,  cu  a-   cete  conduse  de  comuniştii
                                        ţii  care  an  de  an  au  depăşit   reului,  pentru  deschiderea  si   nerii  loan  Groza,  Mihai  Bâ-   poriul  hotărît,  organizat  si   loan  Barbu.  loan  Glava,  Ni-   A  uitat  de-nipletitură.
                                       simţitor  producţia  planifica­  pregătirea  din  timp  a   noi   lâneanu,  loan  Sturza  şi  alţii   conştient,  al  comuniştilor,  al   '"olae  Benea  si  alţii,  au  tri­  Şi...  cum  vorba  e  de  case
                                        tă.  Este  vorba  îndeosebi  des­  fronturi  de  lucru,  pentru  în­  Prin  primirea  de  noi  mem­  întregului  oolecliv,  a  dus  In   mis  la  „ziuă"  din  primele  zi­  Spun  de-un  vierme  de  mătase :
                                        pre  minerii  din  raioanele  1   tărirea  disciplinei.  Pe  scurt,   bri  în  rîndurile  organizaţiilor   realizarea  şi  depăşirea   rit­  le  ale  acestui  an  minereu  bo­  Casa  şî  împletitura
                                        Mai,  Dealul  Felii  şi  30  plus   toate  acestea  au  favorizat  re-   de  bază.  s-a  ajuns  ca  în  fie­  mică  a  sarcinilor  de  plnn  în   gat  în  conţinut.  Muncind  cu   Şi  le  face  tot  cu  gura.
                                        (iu.  care  formează  secţia  I   butarca  a  243  tone  de  rocă   care  echipă  din   secţia  I   lunile  celui  dc-al  doilea  se­  hotârîre  şi  abnegaţie.  întrea­  Deci,  tâcînd,  modestul  faur
                                        Musariu  şi  care  au  filoane   necorespunzătoare  călită li v,  Musariu  să  fie  cel  puţin  cîte   mestru  al  anului  19G7.  In  lu­  ga  secţie  a  obţinut  succese   Face  filatura-n  casă.
                                                                                                                                                            de  scamă  în  prima  decadă,
                                                                                                  nn  membru  de  partid.
                                                                                                                        Cei
         hotărît                        bogat  mineralizate  si,  ea  ata­  realizarea  unei  extracţii  de   mai  mulţi  dintre  ei  ea  Flo-   na  lrecitIâ,  de  pildă,  planul   contribuind  dîn  plin  în  aceas­  Cînd  tăcerea  nu-i  de  aur
                                                                                                                               la  producţia  de  metal  a  fosi
                                        re,  o  însemnată  pondere  în
                                                                     numai  88  la  sută  metal  din
                                                                                                                                                            tă  perioadă  la  depăşirea  pla­
                                                                                                  rian  Alba.  Iancu  Pasc,  loan
                                                                                                                                                                                                 Poate  fî  şi  de  mătasă.
                                        producţia  întreprinderii.  Spe­
                                                                                                                               In  sulă,  iar  conţinutul  mine­
                                       ranţele  nu  s-au  adeverit.  Con­  minereul   comun,  epuizarea   Bera,  Traian  Bîrluţ,   Aurel   realizat  în  proporţie  de  112   nului  de  metal  pc  întreprin­
                                                                                            pe
                                                                     unor  filoane  ca  cel  de
                                        ducerea  tehnieo-administra-   transversala  208  şi  lipsa  al­  Mâtieş  şi  alţii,  au  muncit  cu   reului  comun  s-a  îmbunătăţit   dere.  Ele  dau  certitudinea  eă   Corbul  şi  vulpea
                                                                                                  pasiune  şi  abnegaţie  pentru
                                                                                                                               cu  16  la  sută  faţă  de  preve­
         al  csmu'                     tivă,  cit sî  comitetul  de partid   datorită  nerealizării  lucrări­  ca  toţi  membrii  echipei  lor   deri.      pund  cerinţelor  actuale,  iar       Cu  un  boţ  de  caşcaval
                                                                     tora  asemănător  de  bogate  —
                                                                                                                                                            măsurile  întreprinse
                                                                                                                                                                                cores­
                                        din  secţie  au  considerat  că
                                                                                                  să  contribuie  la  transpunerea
                                                                     lor  de  deschideri  şi  pregătiri
                                        activitatea  de  aici  va  conti­
                                                                                                                                Cu  toate  acestea  rămînerea
                                        nua  să  se  desfăşoare  fără  al­  —  înregistrarea  a  495  zilc-   în  practică a sarcinilor date de   în  urmă  din  primele  luni  a­  continuarea  aplicării  lor  şi  a   Corbul  se  opri-n  stejar
                                        te  măsuri  Dar  lucrurile  nu   om  absenţe  nemotivale.   şi   către  organizaţia  de  partid,   le  anului  n-a  mai  putut  fi  re­  altora  —  în  funcţie  dc  situa­  Şi  cînd  vru  ca  sa  îmbuce,
                                                                                                                         e­
                                                                                                  constituind  totodată  un
                                                                                                                                                            ţiile  ivite  —  va  duce  la  ali­
                                                                     alte  deficiente.
                                        s-au  întîmplat  aşa.  Din  pri­
                                                                                                                                                                                                  Veni  vulpea  din  răscruce :
         nisfiler                       mele  luni  ale  anului,  secţia   stări  de  lucruri,  comitelui  de   xemplu  personal.  Cuiind  s-a   cuperată.  Rezultatele  din  ul­  nierea  secţiei   I   Musariu   —  L-aşa  pene  minunate
                                                                      In  scopul  lichidării  acestei
                                                                                                  ajuns  astfel  ca  în  toate  aba­
                                        a  rămas  sub  plan.  încheind
                                                                                                                               timele  luni  au  însufleţit  însă
                                                                                                                                                                                                  N-ar  strica  să  al  şi  glas,
                                                                                                                                                            printre  cele  fruntaşe  de  la
                                                                                                  tajele  puşcarea  să  se  facă
                                        semestrul .1  cu  o  realizare  a
                                                                     luat,  împreună  cu  conduce­
                                        producţiei  de  metal  de  nu­  partid  de  la  I M.  Barza  a   numai  pe  ploturi  metalice.  în   întregul  colectiv  al  secţiei   I.  M.  Barza.     Zise  vulpea  mieros,
                                                                                                                               I  Musariu,  iar
                                                                                                                                                aplicarea
                                        mai  82  la  sulă  faţă  de  pre­  rea  întreprinderii,  măsuri  de   scopul  evitării  pierderilor  in                                                   Ca  să-i  cadă  brinza  jos.
                                        vederi.  Un  colectiv   format  completare  a  secţiei  cu  cadre  vetre,  sterilul  din  minereu  să  măsurilor  polilice,  tehnice  şi  E  RERGHIAN     Corbul,  luînd  boţu-n  gheare,
                                                                                                                                                                                                  Spuse  vulpii  ce-aştepta :
                                                                                                                                                                                                  —  Dacă  vrei  sa-ţl  cînt,  eu  pot,
                                                                                                                                                                                                  Ins’o  să  tc  lingi  pe  bot.
                                                                                                 Rezultatele muncii medicului                                                                Contradicţie
                                                                                                                                                                                                  Odată,  o  albină,  aşa  din  întîmplare,
                                                                                                 se  cîntăresc  după  scripte?                                                                    S-a  întîlnit  c-un  flutur  venit  şi  el  pc-o  floare.
                                                                                                                                                                                                  —  Dar  proastă  eşti  tu,  soro,  aduni  şi  nu  mănincî
                                                                                                                                                                                                  încarci  intr-una-n  spate,  de  o  să  cazi  pe  brinci !
                                                                                                                                                                                                  Nu  vezi  ?  Eu  toată  ziua,  în  strai  de  sărbătoare,
                                                                                                  In  legătură  cu  articolul  „Re­  mărirea  în  timp  a  bolnavului   Hâuga  acestuia  şi  alte  sarcini,   Mă  plimb  fără  de  grijă  sub  razele  de  soare.
                                                                                                 zultatele  muncii  medicului  sp   şi  a  afecţiunii.       ne  putem aştepta  ca  nici  o  sar­  —  Nu  mă  incintă  viaţa  de  fluturaş  în  soare
                                                                                                cîntăresc  după  scripte?",  pu­  O  sene  de  %date  medicale,   cină  să  nu  fie  dusă  la  bun
                                                                                                 blicat  în  ziarul  dv.  nr.  4027.   precum  şi  o  serie  de  indicaiii   sfîrşit.             Ce-şi  face-n  frunze  cuibul  de  larve  rozătoare.
                                                                                                 din  14  decembrie  1967,  mă  voi   medicale  şi  sociale  sînt  abso­  Pe  de  altă  parte,  vorbind  de   Tu  nu  simţi  bucuria  ca  mine,  ce  lucrez,
                                                                                                 referi  şi  eu  la  cîteva  aspecte.  lut  necesare  a  fi  înregistrate,   conştiinţa  .profesională  medi­  Şi  nici  cînd  rodul  prinde  în  ramuri  de  livezi.
                                                                                                  Scrlptologia  şi  birocraţia  rui   fără  de  ele  urmărirea  evolu­  cală,  e  necesar  să  pretindem
                                                                                                 trebuie   confundate.   Munca   ţiei  sau  eventual  n  complica­  si  acestui  personal   mediu  o
                                                                                                 medicului,  pentru  a  avea  re­  ţiei  nu  se  poate  oLchela  cores­  conştiinţă  si  o ştiiniă  medicală.
                                                                                                zultate,  nu  numai  pentru  mo­  punzător.                   Dacă  personalul  medical,  cu
                                                                                                 ment,  ci  în  timp,  e  necesar  a                         responsabilitate  juridică   se
                                                                                                 fi  împletită  în  mod  ştiinţiFc                          pretează  Ia  falsuri  pentru  sta­  Pentru  T.R.C.H.  „balanţa"
                                                                                                cu  scriptele.  O  muncă  medi­                              tistică,  ne  putem  aştepta  la
                                                                                                cală,  pozitivă  sau  negativă,  nu                          lucruri  şi  mai  grave  din  par­
                                                                                                poate  fi  calificată  ca  atare  de-                       tea  altor  categorii  de  funcţio­
                                                                                                nît  pe  bază  de  relaţii  scrise,                          nari.                         locaţiilor  se  îmbogăţeşte!
                                                                                                înregistrată.  O  examinare  a   ECOURI                       Registrele  pentru   evidenţa
                                                                                                unui  bolnav,  urmată  de  preci­                            muncii  sanitare  e  posibil  să
                                                                                                zarea  unui  diagnostic  şi  pros­                          se  mai  concentreze,  dar  în  a-
                                                                                                crierea  unei  terapii  complexe,                           ceastâ  situaţie  va  fi  nevoie  de   Intre  Staţia  C.F.R  Deva  şi
              Uzina  mecanică  Cugir.  In  fiecare  zi,  la  aceste  bancuri  se  rodează  circa  300  de  ma­                                              cadre  special  pregătite.                                   ..moştenire"  do  către  trustul
          şini  de  cusut.                                                                       necesită  a  fi  înregistrată  atît                          In  concluzie:  formele  scrip­  conducerea  Truslului  regional   dc  construcţii.  Avizele,  telefoa­
                                                                                                                                                                                                                         nele  şi  schimbul  de  hirlii  s-au
                                                                                                                                                                                           de  construcţii  continuă  să  cir­
              In  fotografie :  muncitorii  loan  Onitâ  şi  Vasile  Ciobanii,  pregătind  un  lot  dc   maşini   pentru  evidenţa  muncii  noas­           tice  în  activitatea   medicală
          „IRIS"  pentru  export.                                                               tre  medicale,  cit  şi  pentru  ur-  Aceste  date  medicaie  con­  sînt  absolut  necesare  şi  utile   cule  de  mai  multă  vreme  lot   accentuat  mai  mult  pe  măsură
                                                                                                                              siderăm  că  sînt  absolut  nece­                            felul  de  adrese  şi  hirtîi.   se   ce   imobilizarea   vagoanelor
                                                                                                                              sare  a  fi  înregistrate  personal   muncii  medicale  în  ansamblu.  dau  mereu  telefoane,  dar  pri­  creştea.  Vuzind  câ  din  acest
                                                                                                                               de  medic.                     Pentru  ca  aceste  scripte  să*   cina  oare  le-a  iscat  rămîne  nc-   motiv  planul  primei  decade  a
                                                                                                tăţii  reviziilor  şi  reparaţiilor   Privind  problema  „muncii"   fie  utile,  ele  necesită  a  fi  în-s   râzolvatu.  Şi  motivul  este  des­  lumi  ianuarie  este  compro­
       OBIECTIVUL  Nr.  1                                                                       reprezintă  o  importantă  rezer­  şî  a  „evidentei",  credem  câ  e   corespunzător.     tul  de  serios.  Sâ  reconstituim   mis,  feroviarii  au  mai  întoc­
                                                                                                                                                             reg ist rate  corect  şi  în  timpul
                                                                                                vă  de  creştere  a  timpului  efec­
                                                                                                tiv  de  funcţionare  a  fiecărei   bine  să  se  sublinieze  necesita­  Evidenţele  sînt  necesare  sî   cazul.         mit  o  situaţie  cu  vagoanele  ce
                                                                                                                                                                                                                         nu  sint  descărcate.  Spicuim  cî-
                                                                                                                              tea  unei  corelaţii  între  mun­
                                                                                                                                                                                            Din  luna  decembrie  a  anu­
                                                                                                maşini,  Sînt  susceptibile   de   că  şi  scripte.  Aceasta  aduce   pot  fi  efectuate  nu  în  dauna   lui  trecut,  în  staţia   C.F.R.   tevn  dale.
            eealajiil  latre                                                                    îmbunătăţire  multe  din  forme­  în  discuţie  o  altă  problemă  :   holnavului,  ci  tocmai  pentru   Deva  au  început  sâ  sosească   tren  compus  din  32  dc  vagoa­
                                                                                                                                                                                                                          In  ziua  de  16  ianuarie,  un
                                                                                                 le  actuale  de
                                                                                                                                                             binele  lui  şi  al  societăţii  în
                                                                                                                organizare  a
                                                                                                                               „problema  conştiinţei  profe­
                                                                                                                                                                                           vagoane  cu  (ot  felul  de  mate­
                                                                                                producţiei.  In  acest  sens  s-a
                                                                                                făcut  ceva.  dar  destul  de  ti­  sionale".  A  se  înregistra  fapte   slujba  căreia  muncim.  riale  pentru  T.K.C.M.  Furni­  ne  cu  destinaţia  TRC.IT  aş­
                                                                                                                                                              Scriptele  corect  completate
                                                                                                                                                                                           zorul  şi-a  făcut  datoria  ;  calea
                                                                                                                                                                                                                         teptau  sâ  fie  trase  la  rampa
                                                                                                                               ireale,  de  dragul  completării
                                                                                                                                                             vor  contribui  la  efectuarea  tu­
                                                                                                mid.  In  baza  analizelor  făcu­
                                                                                                                                                                                                                                                1251
                                                                                                                                                                                           ferată  de  asemenea  ;  singurul
                                                                                                                                                                                                                         de  descărcare.  Cifra  de
       Hzinare  şi  manta]                                                                      jează  să  realizeze  în  acest  an  unor  situaţii  statistice,  de  dra­  ce  se  vor  putea  trage  în  urma   care  se  încâpâfîneazâ   sâ-şi   ore  reprezintă  timpul  de  cînd
                                                                                                                                                             turor  dărilor  de  seamă,  refe­
                                                                                                te,  colectivul  secţiei  se  anga­
                                                                                                                              gul  acoperirii  unor
                                                                                                                                                   lipsuri,
                                                                                                                                                             ratelor  şi  chiar  n  concluziilor
                                                                                                                                                                                           preia  încărcătura  este.  ciudat,
                                                                                                                                                                                                                         conducerea  T.RC.II  a  tras  ză­
                                                                                                                              este.  dacă  nu  fals  în  acte  pu­
                                                                                                250.000  lei  economii  suplimen­
                                                                                                                               blice,  cel  puţin  o  lipsă  de  con­
                                                                                                tare  la  preţul  dc  cost".  „Şi  în   ştiinţă  profesională.  muncii  noastre.  Aceste  scripte   beneficiarul.   La  început  s-a   vorul  şi  refuză  sâ  întreprindă
                                                                                                                                                                                                                                                 de
                                                                                                                                                                                                                         ceva.  Oare  cele  1251  ore
                                                                                                                                                                                                                 con­
                                                                                                                                                                                           crezut  câ  imobilismul
                                                                                                sectorul  de  montaj  —  a  spus                             fund  corecte  sj  reale,  şi  rezul­  structorului  este  o  simplă  in­  staţionare  a  vagoanelor,  cate
        Produsele  L'zinei  mecanice   rii  în  viaţă  a  hotârinlor  ple­  nu  existai  multe  deficienţe  in­                 In  privinţa  scripfelor  soli­  tatele  statistice  vor  fi  reale.
      din  Cugir  sînl  binecunoscu­  narei  C C.  al  T’.C.R.  din  decem­  terne.  Muncind  dc  azi  pe  mii-   maistrul  Virgil  IVIan  —  există   citate  de  unii  medici,  de  a  fi   Completate  în  mod  orgair-   dispoziţie  de  moment  Eroare!   costă  mai  mult  de  100.000  lei
      te  în  ţară  şi  peste  hotare.  Du­  brie  1966  cu  privire  la  redu­  ne,  fără  perspectivă,  conduce­  posibilităţi  să  obţinem  în  196R  completate  de  personalul  me­  zat  şi  permanent,  fcri.ptele  nn   Pentru  câ  cu  fiecare  filă  ruptă   locaţii,  nu  afectează  buzuna­
      pă  afirmaţia  directorului  teh­  cerea  sistematică  a  consumu­  rea  secţiilor  uzinarc   uşoara,   200.000  Ici  economii  la  acest   diu.  as  vrea  să  menţionez  câ   vor  necesita  nici  falsuri,  nici   din  calendarul  luni5  decem­  rul  nimănui ?
      nic  ai  uzinei,  ing.  Nicolac   lui  specific  de  metal.  uzinarc  grea  şi  montaj,  a  pier­  capitol".            ar  fi  util  ca  anumite   date.   ..date  din  burtă",  iar  realită­  brie.  numărul  vagoanelor  in­  Dc  dala  aceasta,  facem  noi
      Mareea,  frezele,  maşinile   de   Adunarea  salariaţilor  din  a-   dut  din  vedere  problemele  c-   îndeplinirea  ritmică  a  pla­  transcrieri  sau  completări  de   ţile  din  teren  vor  corespunde   trate  în  locaţie  creşte,  cn  tonte   oficiul  dc  avizare  şi  amintim
      danturat  şi  rectificat  interior,   ceasîă  scene,  în  cadrul  căreia   senţialc  dc  programare  şi  ur­  nului  în  compartimentul  de  u-   rubrici  sâ  fie  înregistrate  de n-   cu  cele  din  registre.  încercările  disperate  ale  sta­  celor  care  poartă  răspunderea
      alături  de  alte  muşini-mieUe   s-au  dezbătut  sarcinile  de  plan   mărire  sistematică  a  produc­  ■zinare  uşoară  şi  uzinare  grea   cest  personal  medui.  Dar.  dat      ţiei  de  a  determina  conducerea   de  aruncarea  banilor  în  vînt
      ce  poartă  iniţialele  lu.M.C",   pe  anul  in  curs.  a  scos  în  e-   ţiei.  Aşa  se  explică  amînarea   şi  crearea  pe  această  bază  a   fiind  faptul  câ  si  personalul   Dr.  IOAN  MICU   T.R.CH.  sâ  urgenteze  descăr­  că  nu  este  exclus  ca   toate
      au  intrat  de  mult  în  dotarea   videnlă  şi  unele  lipsuri  si  nea­  executării  unor  produse  spre   mult  rîvnitului  decalaj,  a  re­  mediu  este  sub  necesar  înca­  medic  primar  chirurg   carea  lor.  pierderile  să  fie  suportate  de
      tehnică  a  celor  mai  impor­  junsuri.  insisrfntl  în  mod  dec-  finele  anului,  cînd  n-au  mai   venit  în  cuvîntul  multora  din   drat  pentru  munca  medicală   Spitalul  unificat  din   La  inventarul  sfîrşitului  de   oi  Xu  dc  altceva,  dar  o  astfel
      tante  uzine  şi  unităţi  indus­                           putut  fi  realizate.         vorbitori  Lăcătuşii  Gheorghc   propi iu-zisă,  dacă  vom  mai  a-                       an.  staţia  din  Deva  a  fost  „în­  de  rezolvare  ni  9*  pare  mult.
      triale  din  ţară.  Prin  ridicarea                           Realizarea  în  acest  an  a  u­  Nedescu,  Marin  Ncdea,  UILe                                    Hunedoara          cărcată"  cu  un  sold  aprecia­  mai  echitabilă.
      continuă  a  performanţelor  teh-                           nui  spor  de  producţie  cu  18 1a   Hurlacu  şî  maistrul  Aron  Ţân-                                                 bil  dc  vagoane,  lăsate  drept             T  OVIDIU
       nico-funcţioivale  şi  diversifi­  Adunări  generale       sută  mai  mare  !a  masini-uncl-   dău  au  arătat  că  punctul  ne­
      carea  producţiei,  ele  au  deve­                          te,  faţă  de  nivelul  anului  1967,   vralgic  rămîne  devansarea  u-
      nit  competitive  pe  piaţa  mon­                           va  fi  imposibila  fără  îmbună­  zinării  pieselor  faţă  de  ritmul   Fabrici  de  nyfreturi
      diala.  fiind  exportate  in  peste   ale  salariaţilor     tăţirea  substanţială  a  modu­  de  montaj.  Dacă  trimestrul  IV                                 $
      30  de  ţări  ale  lumii.                                   lui  de  organizare  a  muncii  in   al  anului  trecut  n-a  fost  uti­                                                  Concurs        pe    teme     ale
        Despre  toate  acestea  şi  mai                           tonte  compartimentele  produc­  lizat  ca  platformă  de  lansare   combinate
      ales  despre  rezultatele  obţinu­                          ţiei.  in  aşa  fel  ca  între  cele   spre  vîrfurile  înalte  de  pro­                                                  normelor         de    tehnică       a  securi­
                                                                                                ducţie  ale  acestui  an.  să  fie
      te  în  anul  precedent,  sarci­  sebil  asupra  valorificării  ma­  două  sectoare  de  uzinarc  u-   aduse  acum  colcct'vele  nece­
      nile  actuale  şi  de  perspectivă,   rilor  rezerve,  poieniţe  mate­  soară  şi  grea  şi  sectorul  de   sare  în  pregătirea  producţiei.   Iu  acest  an  vor   intra   in   dc  nutreţuri  combinate  mai
      s-a  vorbit  mult  la  adunarea   riale  sî  umane  existente.  ,.\u   montaj,  să  se  creeze  un  de­                 funcţie  5  fabrici  dc  mare  ca­  marc  cu  280.000  dc  tone  de­  tăţii  muncii
      generală  a  salariaţilor  de  la   cile  o  mindric  pentru  colecti­  calaj  de minimum o lună  de zi­  S-a  afirmat,  de  asemenea,  că   pacitate,  pentru   producerea   ci!  cea  realizată  anul  trecut.
      secţia  maşini-unelte  din  uzină.   vul  ilustru  —  a  spus  in  cu viu­  le.  Accentul  principal va trebui   auloiitilai ea.  îndeosebi  a  locu­  nutreţurilor  combinate.  Două   Va  putea  fi  astfel   asigurată
                                                                                                 rilor  înguste,  trebuie  să  se
      Punctăm  doar  cîieun  din  a­  lui  său  ing.  Vasile  Vusu,  di­  pus  pc  încărcarea  maximă  a   bucure  de  aportul  concret  al   din  acestea,  cele  dc  la  Periş şi   hrana  întregului  număr   de   Pentru  a  stimula  pe  me­  concurs  pc  leme  ale  N.T.S,
      ceste  realizări.  La  export  au   rectorul  general  al  uzinei  —   utilajelor  existente  şi  extin­                Urlcasca,  se  află  înaintea  rc-   porci  şi  păsări  din  marile  com­  canizatori  in  vederea  însu­  Au  fost  invitaţi  sâ  asiste
      fost  livrate  156  maşini  de  fre­  că  am  încheiat  anul  trecut  cu   derea  lucrului  pc  trei  schim­  serviciilor  de  concepţie   din   tepţionârii.  înzestrate  cu  uti­  binate  de  tip  industrial,  din   şirii  corecte  a  normelor  pri­  şi  mecanizatori  de  la  între­
                                                                                                uzină.
      zat  universale,  maşini  de  as­  o  nerealizarc  dc  SO  de  maşini-   buri  acolo  unde  se  simte  ne­              laje  moderne,  care   asigură   fermele  de  selecţie  şi  din  li­  vind  tehnica  securităţii  lu­  prinderea  agricolă  de  stat
      cuţit  scule  şi  maşini  de  fre­  unellc.  Nerealizarea  planului   voia.  Am  făcut  un  calcul  din   Completările  aduse  planului   automatizarea  întregului  pro­  nele  sectoare  ale  întreprinde­  crărilor  din  agricultură,  din   din  Orăştic.  Concurenţilor
      zat  dantură.  Calitatea  produ­  In  maşinile  de  danturat,  ma­  care  rezultă  că  dacă  se  folo­  M.T.O,  propunerile  şi  suges­  ces  de  producţie,  noile  unităţi   rilor  agricole  de  stat  care  mai   iniţiativa  conducerii  Staţiu­  care  au  dat  răspunsuri  co­
      selor  a  fost  apreciată  pretu­  şinile  de  rectificat  interior  şi   sea  în  scopuri  productive  nu­  tiile  făcute  cu  privire  la  întă­  vor  putea  realiza  o  producţie   lucrează  în  sistem  gospodă­  nii  de  maşini  şi  tractoare   recte  la  cele  9  întrebări  o­
      tindeni.  fapt  ce  demonstrează   maşinile  de  frezat  moderniza­  mai  13  Ia  sulă  din  timpul  pier­  rirea  disciplinei  în  muncă,  fo­  de  nutreţuri  combinate   dc   resc.                             bligatorii  Ii  s-au   acordat
      receptivitatea  acestui  compar­  te,  a  pricinuit  mari  neajun­  dut  anul  trecut,  planul  putea   losirea  mai  buna  a  timpului   360  tone  în  24  de  ore  fiecare   (Ager preş)  din  Orăştic, s-a  organizat  un  premii  în  obiecte.
                                                                                                de  lucru  şi  capacităţilor  ■  de
      timent  la  cerinţele  beneficia­  suri  multor  beneficiari.  Daci   fi  realizat  integral  Ia  toţi  in­  producţie,  dovedesc  spiritul  do   Lucrările  de  construcţie  sint
      rilor  externi  şi  adaptabilitatea   ne  întrebăm  care  au  fost  cau­  dicatorii.  Iată  deci  o  altă  re­          avansate  şi  Ia  fabricile  dc  la
                                    zele  nerealizării  indicatorului   zervă  ce  ne  stă  Ia  îndemmâ1'.  răspundere  şî  maturilate   cu   Brăila,  Feteşti  şi  Beretsâu.  A-
      operativă  a  producţiei  la  a-   producţiei  marfă,  ajungem  la   Inginerul   Traian  Vcscan,   care  au  fost  dezbătute  sarci­
      cosle  nevoi.  Paşi   însemnaţi   concluzia  că.  pc  lingă  lipsa  de   şeful  secţiei  uzinare  uşoară,  a­  nile  de  plan.  ccste  obiective,  alături  dc  cele
                                                                                                                              17  unităti  existente,  vor  reali­
      s-au  făcut  şi  pe  linia  aplică­  capacitate  la  unele  operaţiuni,  precia  că  îmbunătăţirea  cali­  s   t r u ţ A  za  în  anul  în  curs  o  cantitate
         (Urmare  din  pag  I)
      fiecare  vacă  pentru  a  da  1-2
       litri  de  lapte  pe  zi.  Din  cînd
      in  cînd  mai  trec  pe  aici  pre­
      şedintele,  brigadierul  zooLeh-
      nic  şi  modicul  veterinar.  Ab­  treţurilor  si  gunoiului  în  ca­  te  explică,  fără  a  mai  fi  ne­
      senţa  Jor  se  putea  uşor  consta­  drul  fermelor,  nimeni  nu  s-a                        Şirul  exemplelor  dc  felul  celor  arătate,  privind  modul
      ta.  privind  nn  viţel  mort  care   învrednicit  sâ  soluţioneze  pro­  voie  de  alte  comentarii,  de  ce   defectuos  dc  gospodărire  a  nutreţurilor,  ar  putea  continua.
      stătea  de  mai  mult  timp  chiar   blema.  AnLmalele  de  muncă  se   cantitatea  de  lapte  marfă  ob­  Este  dc  ajuns  sâ  arătăm  câ  deşi  «această  problemă  trebuie
       lingă  uşa  grajdului.  Cu  toate   află  prin  sat  la  cooperatori,   ţinută  de  la  fiecare  vacă  nu   sâ  se  afle  (a  ordinea  zilei  în  fiecare  cooperativă,  consiliul
       acestea,  lor  li  se   pontează   care  vin  şi  iau  furaje  la  dis­  depăşeşte  1  litru  pe  zi  !  Tova­  Qgricol  raional,  uniunea  cooperatistă,  medicii  veterinari,  con­
                                                                   răşul  Gheorghe  David,  ingi­
       zile-muncă  sau  li  se  plătesc   creţie,  fără  nici  un  control,   nerul  cooperativei,  n-a  găsit   siliile  dc  conducere  ale  unităţilor  şi  brigadierii  zootehnici
       salarii,  ca  şi  cinci  şi-ar  face   din  stocul  asigurat  la  graj­  nici  un  motiv  obiectiv  cu  care   nu  urmăresc  îndeaproape  şi  cu  răspunderea  cuvenită  ac­
       cu  prisosinţă  datoria.                                                                  tivitatea  în  sectorul  zootehnie  Prezenţa  acestor  factori  se
                                     duri.  Pentru  animalele  de  pro­  sâ  justifice  realizarea  numai  a   rezumă  doar  la  simple  vizite  prin  ferme,  cu  ochii  parcă  în­
                                     ducţie,  vaci  şi  juninci.  s-au  în­  57  tone  din  cele  aproape  800   chişi,  furajarea  animalelor  fiind  lăsată  doar  pe  scama  în­
                                     tocmit  şi  afişat  nişte  raţii  sim­  tone  nutreţuri  suculente,  ne­  grijitorilor.  Nu  trebuie  sâ  fii  specialist  pentru  a  te  convinge
       „Meniuri”                     bolice.  In  componenţa  lor  in­  cesare  pentru  echilibrarea  ba­  de  lipsurile  ce  se  manifestă  în  privinţa  gospod.lririi nutreţu­
                                                                   lanţei  furajere.
                                     tră :  4  kg  fîn,  3  kg  trifoi,  1  kg
                                                                                                 rilor,  şi  repercusiunile  lor  negative  in  nivelul  producţiei
                                     coceni,  3  kg  paie  de  grîu.  şi   Intr-o   altă  cooperativă   animaliere  realizate.
       simbolice                     0.3  kg  concentrate.  Concentra­  agricolă,   la   Pui,   raţiile   Ne  aflăm  în  perioada  cînd  se  pot  întreprinde   acţiuni
                                     tele  şi  finul  de  trifoi  figurea­
                                     ză  doar  pe  hîrtie.  De  altfel,   întocmite   se   păstrează  ]n   eficiente  pentru  ca  multe  din  neajunsurile  semnalate  să  fie
        La  cooperativa  agricolă  din   brigadierul  zootehnic   Petru   sediul   unităţii.   Inginerul   înlăturate  Este  vorba  in  primul  rind  dc  stabilirea   unor
       Sîmpeti'U'  risipa  de  nutreţuri                           Dionisie   Zeţa   ne-a   dat   măsuri  chibzuite  in  vederea  creşterii  producţiei  de  furaje,  Ia
       este  la  ea acasă.  De  la  şire  pînâ   Enâşescu  recunoştea  faptul  că   un  exemplu  de  raţii  întocmite   nivelul  posibitil.iţilor  fiecărei  unităţi.  Dublate  de  o  preocu­
       la  grajduri,  drumul  este  con­  aceste  raţii  s-au  afişat  „ca  sâ   pentru  vacile  cu  lapte:  5  kg   pare  susţinută  pentru  realizarea  exemplară  a  sarcinilor  ce
       struit  parcă  din  finuri.  Despre   fie",  încă  înainte  de  a  se  cu­  fîn,  5  kg  coceni,  0,5  kg  târîţe.   se  vor  stabili  cu  privire  la  asigurarea  balanţei  furajere  şi  de
       „grija"  consiliului  de  condu­  noaşte  stocul  real  de  furaje.   5  kg  paie  si  10  kg  siloz.  In  rea­  o  grijă  permanentă  pentru  gospodărirea  ci  judicioasă,  măsu­
       cere  al  cooperativei  fală  de   Se  poate  observa  câ  din  hrana   litate,  suculentele   figurează   rile  respective  vor  duce  fără  îndoială  la  ridic«arc,i  gradu­
                                     vacilor  sînt  excluse  cu  desâ-
       soarta  nutreţurilor  ne-au  vor­  vîrsire  suculentele,  nutreţul  de   doar  pe  hîrtie,  deoarece  încă   lui  dc .rentabilitate  a  zootehniei,  la  creşterea  veniturilor  coo­
       bit  îngrijitorii  Andrei  Bujo-                            nu  s-a  început  consumul  lor.   perativelor  agricole  şi  a  ţăranilor  cooperatori.  Acesta  este
       neanu  şî  Iustin  Albu.  Deşi  ei   bază  .pentru  producţia  de  lap­  pe  motiv  câ  nu  s-a  găsit  tim­  de  altfel  unul  din  obiectivele  dc  maximă  importanţă  pc   La  secţia  croitorie  a  cooperativei  meşteşugăreşti  „Viaţă  nouă"  din  Orăştic,  se  exe­
       nu  solicitat  două  atelaje  pen­  te.  Lipsa  Jor.  precum  sj  n  asi­  pul  potrivit  pentru  desfacerea   care  Congresul  al  LV-Ica  al  partidului  Ic-a  pus  in  Tata  orga­  cută  o  gamă  variată  de  modele  din  piele  şi  policlorur.'i  din  vinii.  In  fotografie,  responsa­
       tru  a  servi  Ia  transportul  nu­  gurării  unor  raţii  echilibra­  silozului.         nizaţiilor  dc  partid  şi  a  tuturor  lucrătorilor  din  agricultură  bilul  unităţii,  tovarăşul  loan  Dobrean,  la  locul  său  de  muncă.
   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39