Page 34 - Drumul_socialismului_1968_01

DRUMUL SOCIALISMULUI Siinbcl 13 ianuotio 196£

A
Minerii de la Barza au în­ dîn membri ai comitetului do tehnice corespunzătoare că­ fie selectat judicios înainte organizatorice i-au dat mai
cheiat anul trecut cu un bi­ partid de la I.M. Barza şi rora li s-au dat indicaţiile ne­ de a se înmagazina în rosto- multă încredere in forţele
de partid şi conducerea sec­ Fabule
proprii. Pe baza experienţei
şoale, să se folosească
mai
lanţ care le oglindeşte stră­ cadre din conducerea tehni- cesare Ţinînd seama de ele, deplin utilajele prin crearea din anul trecut, organizaţia
comitetul de partid din sec­
Ascensi­ tivităţii muncii eu 8.ti la su­ prinderii, au cercetat şi sta­ ţia I Musariu şi-a întocmit a cîte 2-3 fronturi dc luciu ţiei au orientat colectivul că­
co-administrativâ
între­
a
dania. Prin creşterea produc­
fiecărei echipe, să se cerce­
un plan temeinic la aplicarea
bilit cauzele rămînerii în ur­
tă peste prevederi, ei au re­
uşit să depăşească planul la mă a secţiei amintite. S-a căruia a Şi trecut. Comu­ teze minuţios fiecare filon. tre atacarea unor lucrări de
a
i*
producţia mnrlâ vîndutâ şi reliefat între acestea cu pri­ niştilor li s-au trasat sarcini Pe baza acesior cercetări şi deschideri şi pregătiri caro pentru ces mia o
să asigure din primele zile
studii — la care comunişti
concrete menite să ducă la
lejul cuvenitei analize, insu­
încasată cu 5,31 la sută şi să
unea spre din dotaţia de stat. Succesul drumare a activităţii comu­ creşterea şi întărirea rîndu- rum sini mg Gheorghe Bîn- ale lui 1968 rezervele nece­
reducă pesie 8,5 milioane lei
ficientul control si slaba în­
ţu. noul şef al secţiei, mais­
sare producţiei. La atacarea
rilor organizaţiei, la dezvol­
zonei 200 din orizontul II. a
se datoreşte muncii harnice
personale a fiecărui minei,
a întregului colectiv, care niştilor, lucru ce a dus la tarea simţului răspunderii trul loan Groza. Avram To­ filonului 10 în orizonturile t
modan şi alţi mineri destoi­
lipsă de preocupare pentru
sub conducerea organizaţiilor maistru, inginer, pentru soar­ nici şi-au adus o deosebită şi 1 Maî. a filoanelor 209 şi de ION MARINESCU
51 — ooperiş au fost. numite
ta producţiei şi a calităţii ci
de partid a aplicat cu holă-
contribuţie — s-n ajuns la
succese vîre numeroase măsuri de Viata Astfel, comunişti cum sint concluzia că zăcămintele din echipe cu experienţă, ca cele C oţofana
Flo­
conduse de comuniştii
Avram Tomodan, loan Gla-
zona 100 (la nivelul orizontu­
organizare mai bună a lucru­
lui la fiecare loc dc muncă, va. Petre Cîmpeanu şi alţii lui 1 Mai) din filoanele 10-A rean Alba. Arpad Halhazi.
loan Faur. Aurel Mâties şi
dc folosire mai chibzuită a de partid s-au ocupat eu răspundere dc şi 41. sînt bogat mineraliza­ altele, care dau în prezent Te surzeşte dimineaţa.
ridicarea pregătirii
polilice
te. De aceea s-a trecut
la
De cum e lumină, cala.
utilajelor şi a materialelor.
solioifă La obţinerea acestui succes si profesionale a unor tineri exploatarea lor rezultatele aşteptate. Avînd Ea previne pe-orşicare
care au lost primiţi apoi in
locuri de muncă corespunză­
Deschiderea, pregătirea si
se aştepta însă o conlribuţic
mai mare din partea colecti­ rîndurile membrilor (le exploatarea unor zăcăminte toare. echipe de mineri ca Că lucrează Ia cuibare.
Insă, tot tocind din gură,
velor de muncă ale unor sec­ îmbunătăţirea calităţii mine­ partid. Intre ei se numără ti­ după AjJprii ştiinţifice, cu a- cete conduse de comuniştii
ţii care an de an au depăşit reului, pentru deschiderea si nerii loan Groza, Mihai Bâ- poriul hotărît, organizat si loan Barbu. loan Glava, Ni- A uitat de-nipletitură.
simţitor producţia planifica­ pregătirea din timp a noi lâneanu, loan Sturza şi alţii conştient, al comuniştilor, al '"olae Benea si alţii, au tri­ Şi... cum vorba e de case
tă. Este vorba îndeosebi des­ fronturi de lucru, pentru în­ Prin primirea de noi mem­ întregului oolecliv, a dus In mis la „ziuă" din primele zi­ Spun de-un vierme de mătase :
pre minerii din raioanele 1 tărirea disciplinei. Pe scurt, bri în rîndurile organizaţiilor realizarea şi depăşirea rit­ le ale acestui an minereu bo­ Casa şî împletitura
Mai, Dealul Felii şi 30 plus toate acestea au favorizat re- de bază. s-a ajuns ca în fie­ mică a sarcinilor de plnn în gat în conţinut. Muncind cu Şi le face tot cu gura.
(iu. care formează secţia I butarca a 243 tone de rocă care echipă din secţia I lunile celui dc-al doilea se­ hotârîre şi abnegaţie. întrea­ Deci, tâcînd, modestul faur
Musariu şi care au filoane necorespunzătoare călită li v, Musariu să fie cel puţin cîte mestru al anului 19G7. In lu­ ga secţie a obţinut succese Face filatura-n casă.
de scamă în prima decadă,
nn membru de partid.
Cei
hotărît bogat mineralizate si, ea ata­ realizarea unei extracţii de mai mulţi dintre ei ea Flo- na lrecitIâ, de pildă, planul contribuind dîn plin în aceas­ Cînd tăcerea nu-i de aur
la producţia de metal a fosi
re, o însemnată pondere în
numai 88 la sută metal din
tă perioadă la depăşirea pla­
rian Alba. Iancu Pasc, loan
Poate fî şi de mătasă.
producţia întreprinderii. Spe­
In sulă, iar conţinutul mine­
ranţele nu s-au adeverit. Con­ minereul comun, epuizarea Bera, Traian Bîrluţ, Aurel realizat în proporţie de 112 nului de metal pc întreprin­
pe
unor filoane ca cel de
ducerea tehnieo-administra- transversala 208 şi lipsa al­ Mâtieş şi alţii, au muncit cu reului comun s-a îmbunătăţit dere. Ele dau certitudinea eă Corbul şi vulpea
pasiune şi abnegaţie pentru
cu 16 la sută faţă de preve­
al csmu' tivă, cit sî comitetul de partid datorită nerealizării lucrări­ ca toţi membrii echipei lor deri. pund cerinţelor actuale, iar Cu un boţ de caşcaval
tora asemănător de bogate —
măsurile întreprinse
cores­
din secţie au considerat că
să contribuie la transpunerea
lor de deschideri şi pregătiri
activitatea de aici va conti­
Cu toate acestea rămînerea
nua să se desfăşoare fără al­ — înregistrarea a 495 zilc- în practică a sarcinilor date de în urmă din primele luni a­ continuarea aplicării lor şi a Corbul se opri-n stejar
te măsuri Dar lucrurile nu om absenţe nemotivale. şi către organizaţia de partid, le anului n-a mai putut fi re­ altora — în funcţie dc situa­ Şi cînd vru ca sa îmbuce,
e­
constituind totodată un
ţiile ivite — va duce la ali­
alte deficiente.
s-au întîmplat aşa. Din pri­
Veni vulpea din răscruce :
nisfiler mele luni ale anului, secţia stări de lucruri, comitelui de xemplu personal. Cuiind s-a cuperată. Rezultatele din ul­ nierea secţiei I Musariu — L-aşa pene minunate
In scopul lichidării acestei
ajuns astfel ca în toate aba­
a rămas sub plan. încheind
timele luni au însufleţit însă
N-ar strica să al şi glas,
printre cele fruntaşe de la
tajele puşcarea să se facă
semestrul .1 cu o realizare a
luat, împreună cu conduce­
producţiei de metal de nu­ partid de la I M. Barza a numai pe ploturi metalice. în întregul colectiv al secţiei I. M. Barza. Zise vulpea mieros,
I Musariu, iar
aplicarea
mai 82 la sulă faţă de pre­ rea întreprinderii, măsuri de scopul evitării pierderilor in Ca să-i cadă brinza jos.
vederi. Un colectiv format completare a secţiei cu cadre vetre, sterilul din minereu să măsurilor polilice, tehnice şi E RERGHIAN Corbul, luînd boţu-n gheare,
Spuse vulpii ce-aştepta :
— Dacă vrei sa-ţl cînt, eu pot,
Ins’o să tc lingi pe bot.
Rezultatele muncii medicului Contradicţie
Odată, o albină, aşa din întîmplare,
se cîntăresc după scripte? S-a întîlnit c-un flutur venit şi el pc-o floare.
— Dar proastă eşti tu, soro, aduni şi nu mănincî
încarci intr-una-n spate, de o să cazi pe brinci !
Nu vezi ? Eu toată ziua, în strai de sărbătoare,
In legătură cu articolul „Re­ mărirea în timp a bolnavului Hâuga acestuia şi alte sarcini, Mă plimb fără de grijă sub razele de soare.
zultatele muncii medicului sp şi a afecţiunii. ne putem aştepta ca nici o sar­ — Nu mă incintă viaţa de fluturaş în soare
cîntăresc după scripte?", pu­ O sene de %date medicale, cină să nu fie dusă la bun
blicat în ziarul dv. nr. 4027. precum şi o serie de indicaiii sfîrşit. Ce-şi face-n frunze cuibul de larve rozătoare.
din 14 decembrie 1967, mă voi medicale şi sociale sînt abso­ Pe de altă parte, vorbind de Tu nu simţi bucuria ca mine, ce lucrez,
referi şi eu la cîteva aspecte. lut necesare a fi înregistrate, conştiinţa .profesională medi­ Şi nici cînd rodul prinde în ramuri de livezi.
Scrlptologia şi birocraţia rui fără de ele urmărirea evolu­ cală, e necesar să pretindem
trebuie confundate. Munca ţiei sau eventual n complica­ si acestui personal mediu o
medicului, pentru a avea re­ ţiei nu se poate oLchela cores­ conştiinţă si o ştiiniă medicală.
zultate, nu numai pentru mo­ punzător. Dacă personalul medical, cu
ment, ci în timp, e necesar a responsabilitate juridică se
fi împletită în mod ştiinţiFc pretează Ia falsuri pentru sta­ Pentru T.R.C.H. „balanţa"
cu scriptele. O muncă medi­ tistică, ne putem aştepta la
cală, pozitivă sau negativă, nu lucruri şi mai grave din par­
poate fi calificată ca atare de- tea altor categorii de funcţio­
nît pe bază de relaţii scrise, nari. locaţiilor se îmbogăţeşte!
înregistrată. O examinare a ECOURI Registrele pentru evidenţa
unui bolnav, urmată de preci­ muncii sanitare e posibil să
zarea unui diagnostic şi pros­ se mai concentreze, dar în a-
crierea unei terapii complexe, ceastâ situaţie va fi nevoie de Intre Staţia C.F.R Deva şi
Uzina mecanică Cugir. In fiecare zi, la aceste bancuri se rodează circa 300 de ma­ cadre special pregătite. ..moştenire" do către trustul
şini de cusut. necesită a fi înregistrată atît In concluzie: formele scrip­ conducerea Truslului regional dc construcţii. Avizele, telefoa­
nele şi schimbul de hirlii s-au
de construcţii continuă să cir­
In fotografie : muncitorii loan Onitâ şi Vasile Ciobanii, pregătind un lot dc maşini pentru evidenţa muncii noas­ tice în activitatea medicală
„IRIS" pentru export. tre medicale, cit şi pentru ur- Aceste date medicaie con­ sînt absolut necesare şi utile cule de mai multă vreme lot accentuat mai mult pe măsură
siderăm că sînt absolut nece­ felul de adrese şi hirtîi. se ce imobilizarea vagoanelor
sare a fi înregistrate personal muncii medicale în ansamblu. dau mereu telefoane, dar pri­ creştea. Vuzind câ din acest
de medic. Pentru ca aceste scripte să* cina oare le-a iscat rămîne nc- motiv planul primei decade a
tăţii reviziilor şi reparaţiilor Privind problema „muncii" fie utile, ele necesită a fi în-s râzolvatu. Şi motivul este des­ lumi ianuarie este compro­
OBIECTIVUL Nr. 1 reprezintă o importantă rezer­ şî a „evidentei", credem câ e corespunzător. tul de serios. Sâ reconstituim mis, feroviarii au mai întoc­
reg ist rate corect şi în timpul
vă de creştere a timpului efec­
tiv de funcţionare a fiecărei bine să se sublinieze necesita­ Evidenţele sînt necesare sî cazul. mit o situaţie cu vagoanele ce
nu sint descărcate. Spicuim cî-
tea unei corelaţii între mun­
Din luna decembrie a anu­
maşini, Sînt susceptibile de că şi scripte. Aceasta aduce pot fi efectuate nu în dauna lui trecut, în staţia C.F.R. tevn dale.
eealajiil latre îmbunătăţire multe din forme­ în discuţie o altă problemă : holnavului, ci tocmai pentru Deva au început sâ sosească tren compus din 32 dc vagoa­
In ziua de 16 ianuarie, un
le actuale de
binele lui şi al societăţii în
organizare a
„problema conştiinţei profe­
vagoane cu (ot felul de mate­
producţiei. In acest sens s-a
făcut ceva. dar destul de ti­ sionale". A se înregistra fapte slujba căreia muncim. riale pentru T.K.C.M. Furni­ ne cu destinaţia TRC.IT aş­
Scriptele corect completate
zorul şi-a făcut datoria ; calea
teptau sâ fie trase la rampa
ireale, de dragul completării
vor contribui la efectuarea tu­
mid. In baza analizelor făcu­
1251
ferată de asemenea ; singurul
de descărcare. Cifra de
Hzinare şi manta] jează să realizeze în acest an unor situaţii statistice, de dra­ ce se vor putea trage în urma care se încâpâfîneazâ sâ-şi ore reprezintă timpul de cînd
turor dărilor de seamă, refe­
te, colectivul secţiei se anga­
gul acoperirii unor
lipsuri,
ratelor şi chiar n concluziilor
preia încărcătura este. ciudat,
conducerea T.RC.II a tras ză­
este. dacă nu fals în acte pu­
250.000 lei economii suplimen­
blice, cel puţin o lipsă de con­
tare la preţul dc cost". „Şi în ştiinţă profesională. muncii noastre. Aceste scripte beneficiarul. La început s-a vorul şi refuză sâ întreprindă
de
ceva. Oare cele 1251 ore
con­
crezut câ imobilismul
sectorul de montaj — a spus fund corecte sj reale, şi rezul­ structorului este o simplă in­ staţionare a vagoanelor, cate
Produsele L'zinei mecanice rii în viaţă a hotârinlor ple­ nu existai multe deficienţe in­ In privinţa scripfelor soli­ tatele statistice vor fi reale.
din Cugir sînl binecunoscu­ narei C C. al T’.C.R. din decem­ terne. Muncind dc azi pe mii- maistrul Virgil IVIan — există citate de unii medici, de a fi Completate în mod orgair- dispoziţie de moment Eroare! costă mai mult de 100.000 lei
te în ţară şi peste hotare. Du­ brie 1966 cu privire la redu­ ne, fără perspectivă, conduce­ posibilităţi să obţinem în 196R completate de personalul me­ zat şi permanent, fcri.ptele nn Pentru câ cu fiecare filă ruptă locaţii, nu afectează buzuna­
pă afirmaţia directorului teh­ cerea sistematică a consumu­ rea secţiilor uzinarc uşoara, 200.000 Ici economii la acest diu. as vrea să menţionez câ vor necesita nici falsuri, nici din calendarul luni5 decem­ rul nimănui ?
nic ai uzinei, ing. Nicolac lui specific de metal. uzinarc grea şi montaj, a pier­ capitol". ar fi util ca anumite date. ..date din burtă", iar realită­ brie. numărul vagoanelor in­ Dc dala aceasta, facem noi
Mareea, frezele, maşinile de Adunarea salariaţilor din a- dut din vedere problemele c- îndeplinirea ritmică a pla­ transcrieri sau completări de ţile din teren vor corespunde trate în locaţie creşte, cn tonte oficiul dc avizare şi amintim
danturat şi rectificat interior, ceasîă scene, în cadrul căreia senţialc dc programare şi ur­ nului în compartimentul de u- rubrici sâ fie înregistrate de n- cu cele din registre. încercările disperate ale sta­ celor care poartă răspunderea
alături de alte muşini-mieUe s-au dezbătut sarcinile de plan mărire sistematică a produc­ ■zinare uşoară şi uzinare grea cest personal medui. Dar. dat ţiei de a determina conducerea de aruncarea banilor în vînt
ce poartă iniţialele lu.M.C", pe anul in curs. a scos în e- ţiei. Aşa se explică amînarea şi crearea pe această bază a fiind faptul câ si personalul Dr. IOAN MICU T.R.CH. sâ urgenteze descăr­ că nu este exclus ca toate
au intrat de mult în dotarea videnlă şi unele lipsuri si nea­ executării unor produse spre mult rîvnitului decalaj, a re­ mediu este sub necesar înca­ medic primar chirurg carea lor. pierderile să fie suportate de
tehnică a celor mai impor­ junsuri. insisrfntl în mod dec- finele anului, cînd n-au mai venit în cuvîntul multora din drat pentru munca medicală Spitalul unificat din La inventarul sfîrşitului de oi Xu dc altceva, dar o astfel
tante uzine şi unităţi indus­ putut fi realizate. vorbitori Lăcătuşii Gheorghc propi iu-zisă, dacă vom mai a- an. staţia din Deva a fost „în­ de rezolvare ni 9* pare mult.
triale din ţară. Prin ridicarea Realizarea în acest an a u­ Nedescu, Marin Ncdea, UILe Hunedoara cărcată" cu un sold aprecia­ mai echitabilă.
continuă a performanţelor teh- nui spor de producţie cu 18 1a Hurlacu şî maistrul Aron Ţân- bil dc vagoane, lăsate drept T OVIDIU
nico-funcţioivale şi diversifi­ Adunări generale sută mai mare !a masini-uncl- dău au arătat că punctul ne­
carea producţiei, ele au deve­ te, faţă de nivelul anului 1967, vralgic rămîne devansarea u-
nit competitive pe piaţa mon­ va fi imposibila fără îmbună­ zinării pieselor faţă de ritmul Fabrici de nyfreturi
diala. fiind exportate in peste ale salariaţilor tăţirea substanţială a modu­ de montaj. Dacă trimestrul IV $
30 de ţări ale lumii. lui de organizare a muncii in al anului trecut n-a fost uti­ Concurs pe teme ale
Despre toate acestea şi mai tonte compartimentele produc­ lizat ca platformă de lansare combinate
ales despre rezultatele obţinu­ ţiei. in aşa fel ca între cele spre vîrfurile înalte de pro­ normelor de tehnică a securi­
ducţie ale acestui an. să fie
te în anul precedent, sarci­ sebil asupra valorificării ma­ două sectoare de uzinarc u- aduse acum colcct'vele nece­
nile actuale şi de perspectivă, rilor rezerve, poieniţe mate­ soară şi grea şi sectorul de sare în pregătirea producţiei. Iu acest an vor intra in dc nutreţuri combinate mai
s-a vorbit mult la adunarea riale sî umane existente. ,.\u montaj, să se creeze un de­ funcţie 5 fabrici dc mare ca­ marc cu 280.000 dc tone de­ tăţii muncii
generală a salariaţilor de la cile o mindric pentru colecti­ calaj de minimum o lună de zi­ S-a afirmat, de asemenea, că pacitate, pentru producerea ci! cea realizată anul trecut.
secţia maşini-unelte din uzină. vul ilustru — a spus in cu viu­ le. Accentul principal va trebui auloiitilai ea. îndeosebi a locu­ nutreţurilor combinate. Două Va putea fi astfel asigurată
rilor înguste, trebuie să se
Punctăm doar cîieun din a­ lui său ing. Vasile Vusu, di­ pus pc încărcarea maximă a bucure de aportul concret al din acestea, cele dc la Periş şi hrana întregului număr de Pentru a stimula pe me­ concurs pc leme ale N.T.S,
ceste realizări. La export au rectorul general al uzinei — utilajelor existente şi extin­ Urlcasca, se află înaintea rc- porci şi păsări din marile com­ canizatori in vederea însu­ Au fost invitaţi sâ asiste
fost livrate 156 maşini de fre­ că am încheiat anul trecut cu derea lucrului pc trei schim­ serviciilor de concepţie din tepţionârii. înzestrate cu uti­ binate de tip industrial, din şirii corecte a normelor pri­ şi mecanizatori de la între­
uzină.
zat universale, maşini de as­ o nerealizarc dc SO de maşini- buri acolo unde se simte ne­ laje moderne, care asigură fermele de selecţie şi din li­ vind tehnica securităţii lu­ prinderea agricolă de stat
cuţit scule şi maşini de fre­ unellc. Nerealizarea planului voia. Am făcut un calcul din Completările aduse planului automatizarea întregului pro­ nele sectoare ale întreprinde­ crărilor din agricultură, din din Orăştic. Concurenţilor
zat dantură. Calitatea produ­ In maşinile de danturat, ma­ care rezultă că dacă se folo­ M.T.O, propunerile şi suges­ ces de producţie, noile unităţi rilor agricole de stat care mai iniţiativa conducerii Staţiu­ care au dat răspunsuri co­
selor a fost apreciată pretu­ şinile de rectificat interior şi sea în scopuri productive nu­ tiile făcute cu privire la întă­ vor putea realiza o producţie lucrează în sistem gospodă­ nii de maşini şi tractoare recte la cele 9 întrebări o­
tindeni. fapt ce demonstrează maşinile de frezat moderniza­ mai 13 Ia sulă din timpul pier­ rirea disciplinei în muncă, fo­ de nutreţuri combinate dc resc. bligatorii Ii s-au acordat
receptivitatea acestui compar­ te, a pricinuit mari neajun­ dut anul trecut, planul putea losirea mai buna a timpului 360 tone în 24 de ore fiecare (Ager preş) din Orăştic, s-a organizat un premii în obiecte.
de lucru şi capacităţilor ■ de
timent la cerinţele beneficia­ suri multor beneficiari. Daci fi realizat integral Ia toţi in­ producţie, dovedesc spiritul do Lucrările de construcţie sint
rilor externi şi adaptabilitatea ne întrebăm care au fost cau­ dicatorii. Iată deci o altă re­ avansate şi Ia fabricile dc la
zele nerealizării indicatorului zervă ce ne stă Ia îndemmâ1'. răspundere şî maturilate cu Brăila, Feteşti şi Beretsâu. A-
operativă a producţiei la a- producţiei marfă, ajungem la Inginerul Traian Vcscan, care au fost dezbătute sarci­
cosle nevoi. Paşi însemnaţi concluzia că. pc lingă lipsa de şeful secţiei uzinare uşoară, a­ nile de plan. ccste obiective, alături dc cele
17 unităti existente, vor reali­
s-au făcut şi pe linia aplică­ capacitate la unele operaţiuni, precia că îmbunătăţirea cali­ s t r u ţ A za în anul în curs o cantitate
(Urmare din pag I)
fiecare vacă pentru a da 1-2
litri de lapte pe zi. Din cînd
in cînd mai trec pe aici pre­
şedintele, brigadierul zooLeh-
nic şi modicul veterinar. Ab­ treţurilor si gunoiului în ca­ te explică, fără a mai fi ne­
senţa Jor se putea uşor consta­ drul fermelor, nimeni nu s-a Şirul exemplelor dc felul celor arătate, privind modul
ta. privind nn viţel mort care învrednicit sâ soluţioneze pro­ voie de alte comentarii, de ce defectuos dc gospodărire a nutreţurilor, ar putea continua.
stătea de mai mult timp chiar blema. AnLmalele de muncă se cantitatea de lapte marfă ob­ Este dc ajuns sâ arătăm câ deşi «această problemă trebuie
lingă uşa grajdului. Cu toate află prin sat la cooperatori, ţinută de la fiecare vacă nu sâ se afle (a ordinea zilei în fiecare cooperativă, consiliul
acestea, lor li se pontează care vin şi iau furaje la dis­ depăşeşte 1 litru pe zi ! Tova­ Qgricol raional, uniunea cooperatistă, medicii veterinari, con­
răşul Gheorghe David, ingi­
zile-muncă sau li se plătesc creţie, fără nici un control, nerul cooperativei, n-a găsit siliile dc conducere ale unităţilor şi brigadierii zootehnici
salarii, ca şi cinci şi-ar face din stocul asigurat la graj­ nici un motiv obiectiv cu care nu urmăresc îndeaproape şi cu răspunderea cuvenită ac­
cu prisosinţă datoria. tivitatea în sectorul zootehnie Prezenţa acestor factori se
duri. Pentru animalele de pro­ sâ justifice realizarea numai a rezumă doar la simple vizite prin ferme, cu ochii parcă în­
ducţie, vaci şi juninci. s-au în­ 57 tone din cele aproape 800 chişi, furajarea animalelor fiind lăsată doar pe scama în­
tocmit şi afişat nişte raţii sim­ tone nutreţuri suculente, ne­ grijitorilor. Nu trebuie sâ fii specialist pentru a te convinge
„Meniuri” bolice. In componenţa lor in­ cesare pentru echilibrarea ba­ de lipsurile ce se manifestă în privinţa gospod.lririi nutreţu­
lanţei furajere.
tră : 4 kg fîn, 3 kg trifoi, 1 kg
rilor, şi repercusiunile lor negative in nivelul producţiei
coceni, 3 kg paie de grîu. şi Intr-o altă cooperativă animaliere realizate.
simbolice 0.3 kg concentrate. Concentra­ agricolă, la Pui, raţiile Ne aflăm în perioada cînd se pot întreprinde acţiuni
tele şi finul de trifoi figurea­
ză doar pe hîrtie. De altfel, întocmite se păstrează ]n eficiente pentru ca multe din neajunsurile semnalate să fie
La cooperativa agricolă din brigadierul zootehnic Petru sediul unităţii. Inginerul înlăturate Este vorba in primul rind dc stabilirea unor
Sîmpeti'U' risipa de nutreţuri Dionisie Zeţa ne-a dat măsuri chibzuite in vederea creşterii producţiei de furaje, Ia
este la ea acasă. De la şire pînâ Enâşescu recunoştea faptul că un exemplu de raţii întocmite nivelul posibitil.iţilor fiecărei unităţi. Dublate de o preocu­
la grajduri, drumul este con­ aceste raţii s-au afişat „ca sâ pentru vacile cu lapte: 5 kg pare susţinută pentru realizarea exemplară a sarcinilor ce
struit parcă din finuri. Despre fie", încă înainte de a se cu­ fîn, 5 kg coceni, 0,5 kg târîţe. se vor stabili cu privire la asigurarea balanţei furajere şi de
„grija" consiliului de condu­ noaşte stocul real de furaje. 5 kg paie si 10 kg siloz. In rea­ o grijă permanentă pentru gospodărirea ci judicioasă, măsu­
cere al cooperativei fală de Se poate observa câ din hrana litate, suculentele figurează rile respective vor duce fără îndoială la ridic«arc,i gradu­
vacilor sînt excluse cu desâ-
soarta nutreţurilor ne-au vor­ vîrsire suculentele, nutreţul de doar pe hîrtie, deoarece încă lui dc .rentabilitate a zootehniei, la creşterea veniturilor coo­
bit îngrijitorii Andrei Bujo- nu s-a început consumul lor. perativelor agricole şi a ţăranilor cooperatori. Acesta este
neanu şî Iustin Albu. Deşi ei bază .pentru producţia de lap­ pe motiv câ nu s-a găsit tim­ de altfel unul din obiectivele dc maximă importanţă pc La secţia croitorie a cooperativei meşteşugăreşti „Viaţă nouă" din Orăştic, se exe­
nu solicitat două atelaje pen­ te. Lipsa Jor. precum sj n asi­ pul potrivit pentru desfacerea care Congresul al LV-Ica al partidului Ic-a pus in Tata orga­ cută o gamă variată de modele din piele şi policlorur.'i din vinii. In fotografie, responsa­
tru a servi Ia transportul nu­ gurării unor raţii echilibra­ silozului. nizaţiilor dc partid şi a tuturor lucrătorilor din agricultură bilul unităţii, tovarăşul loan Dobrean, la locul său de muncă.