Page 36 - Drumul_socialismului_1968_01

Sîmbâtâ 13 ianuarie 1960
4 DRUMUL SOCIALISMULUI

PLAN DE COLABORARE Vietnam L u cră rile C ongresului

ŞTIINŢIFICA ÎNTRE In ciuda eforturilor, agresorii

americani suferă mfringeri c u ltu rii de la Havana
ROMÂNIA SI POLONIA
HANOI 12 (Agerpres). — iru agresorii imperialişti din
Nguyen Duy Trinh, vicepre­ Vietnam se pune problema: să
VARŞOVIA 12 — Corespon­ dc ştiinţe pc anii 19G8-1 *»G9. şedinte al Consiliului de Mi­ accepte înfrîngerea în situaţia HAVANA 12 — Corespon­ intelectualitatea are datoria de
dentul Agerpres. I. Dumitras­ Din partea română, planul u niştri şi ministrul de externe în care se află acum, sau să dentul Agerpres, V. Slamalc. a fi alături de popor, de a mi­
eu. transmite: ]n urma trata­ fost semnal de arad. Sunioncs- al R D Vietnam, a acordat aşi epic ca ca să fie şi mai transmite : lita şi acţiona pentru consoli­
tivelor purtate în tr-o atmosfe­ cu Crislofor. membru al pre­ un interviu corespondentului mare. Alegerea o vor face ei. darea independenţei şi suve­
ră de prietenie şi sinceritate zidiului Academiei Republicii special a) agenţiei bulg-Mre Guvernul R D Vietnam a Comisiile de lucru ale Con­ ranităţii naţionale.
intre 8 şi 12 ianuarie, la Var­ Socialiste România, iar din BTA în R. D. Viclnnm. în expus limpede poziţia sa in gresului culturii de la Havana In referatul său „Dezvolta­
şovia a fost semnat planul de partea poloneză de acad. Ku- caic a relevat că, in ciuda e­ patru puncte, pusă pe de-a-n- şi-au încheiat dezbaterile, ui­ rea bogată şi multilaterală a
colaborare ştiinţifică între A- ralovvski Kazimierz. vicepre­ forturilor pe caic Ic depun, a­ trcgul de acord cu principiile mind ca lucrările să fie re­
caclemia Republicii Socialiste şedinte al Academici Polone gresorii imperialişti american' de bază şi condiţiile principale luate în şedinţă plenară. Prin­ izvoarelor tuturor culturilor
România şi Academia Polonă de şliinle. suferă înfringeri mari. Pen- ale acordurilor de la Geneva tre referatele ascultate în ca­ naţionale — condiţie indispen­
pentru Vietnam din 1954 şi drul comisiilor de luciu sc mi­ sabilă a culturii universale a
cu programul pohtic al Fron­ mară şi cel intitulat „Rolul timpului nostru". Ion Frun­
tului Naţional dc Eliberare culturii şi al intelectualului în zei! i a subliniat necesitatea cu­
FEBRA din Vietnamul dc sud. Aceas­ In Albania se fac pregătiri pentru comemorarea solem­ lupia pentru suveranitate şi noaşterii izvoarelor culturii na­
tă poziţie reprezintă baza pen­
Arestări în Peru tru soluţionarea probleme' nă a celui de-al fi-Iea centenar de la moartea eroului na­ independenţă naţională", pre­ ţionale a fiecărui popor ca
vietnameze.
La 28 ianuarie
punct de plecare pentru arta.
1007. noi am arătat clar ră ţional Georges Kaslriola zis Scanderbeg (17 ianuarie 1468 — zentai. de Dina Cocea Vorbi­ gînclirea st literatura modernă
toarea a înfăţişat aspecte pri­
17 ianuarie 1968). Condus de Scanderbeg, poporul albanez a
ELECTORALI convorbirile între R. 17. Viet­ dus timp de 25 de ani. în secolul XV, 0 luptă legendară îm­ vind contribuţia pe care oa­ a fiecărei naţiuni. „însuşirea
nam şi Statele Unite în pro­
LIMA 12 (Agerpres). — Au­ a dat publicităţii o declaraţie blemele care le interesează ar potriva hoardelor otomane pentru apărarea libertăţii şi in­ menii de cultură din România valorilor culturii şi ştiinţei din
torităţile peruvienc au anun­ iii care protestează împotriva fi posibile după ce S.U.A. vor dependenţei ţârii. Sâptâmina 11-17 ianuarie 1968 a fost pro­
O dată cu venirea noului ţat câ poliţia din Luna a ares­ acestei acţiuni. ralifieind-o înceta necondiţionat atacurile clamată sâptâmina jubileului celui de al 5-lea centenar de au adus-o la dobîndirca inde­ alte ţări trebuie să ducă nu la
an. Statele Unite intră, înce­ aeriene si toate celelalte ac­ la moartea lui Scanderbeg. pendenţei si suveranităţii po­ estomparea, ri la reliefarea
tul cu încetul. în atmosfera tat pe secretarul general ai drept „un atentat la liberta­ ţiuni militare împotriva Re­ In fotografie: Cetatea Kruja. principala fortăreaţă a re- poarelor. Ea a subliniat câ as­ personalităţii fiecărei culturi
tradiţională alegerilor prezi­ Partidului Comunist din Pe­ tea presei". S-a anunţat, de a­ publicii Democrate Vietnam. 2istentei eroice a albanezilor in timpul luptelor conduse de tăzi. cind asupra multor tari
denţiale. In viitoarele 12 sâp- ru. Jorgc del I'rato. si alte per­ semenea. că în provincie au O asemenea manifestare de Scanderbeg. naţionale si a specificului ori­
tâmîni, atenţia corpului elec­ soane aflate în localul sâptâ- fost arestate alte 50 de per­ bunăvoinţă şî-a atras sprijinul recent eliberate se exercită cărui popor", a arătat criticul
toral american va fi îndrep­ larg a) opiniei publice mon­ presiunea neocolonialismului, de artă român.
tată spre organizarea şi des­ mînalului comunist „UnidadU soane. membre ale organizat ii­ diale. Duipâ cum ştie insă
făşurarea alegerilor prelimi­ Federaţia ziariştilor peruvicni lor politice dc stingă. toată lumea, S.U.A. au răspuns
nare. sistem propriu vieţii e* prin acţiuni militare.
lectorate din S.U.A. Două Vineri., poporul Zanzibarului a sărbătorit a
din aceste alegeri — la 12 r’eeman ameninţă... patra aniversare a revoluţiei, care a pus capăt
martie în statul New liamps- exploatării coloniale a tării. După dobindirea in­
hire şi la 2 aprilie în stalul
Wisconsin — vor constitui un „Avghi" continuă lupta curajoasă în ilegalitate dependentei, guvernul Zanzibarului, care ince-
piud din aprilie 1964 a intrat în componenta Re­
WASHINGTON 12 (A-
test crucial: fostul vicepre­ gerpres). la o parte regulile con­ rile lor cu ajutorul în­ publicii Tanzania, a trecut la o seric de refor­
şedinte al S.U.A,, Richard ROMA 12 — Coresponden­ an consLai.nl existenţa unor le­ Stingă (EDA), care continuă în Ministrul agriculturii venţionale ale comerţu­ casărilor obţinute din me, intre care naţionalizarea păminlurilor şi
Nixon şi guvernatorul statu­ tul Agerpres. N. Puirea. trans­ ziuni datorate torturilor la ilegalitate lupta curajoasă pen­ □1 S.U.A,, Orville Fre- lui şj de a se întoarce la taxele asupra importuri­ împărţirea acestora ţăranilor, naţionalizarea tu­
lui Michigan, George Rom- mite : Frontul patriotic clin A­ cate a fost supus din partea tru libertate si democraţie. eman, a declarat câ Sta­ legea junglei, ca în tre­ lor". turor instituţiilor dc învăţămînt şi a principale­
ney, se vor înfrunta pentru tena a dat publicităţii un co­ poliţiei politice. Citind aceeaşi „Avghi" subliniază. printre tele Unite vor fî obliga­ cut". El a adăugat câ, Freeman a spus câ lor întreprinderi industriale.
a cîştiga imaginea „omului ce municat in care se anunţă râ sursă, ziarul menţionează câ altele, importanţa tendinţelor te sâ ia măsuri de repre­ dacă aceaslâ atitudine Statele Unite examinea­
poate învinge4' de care de­ cunoscutul compoz.ilor grec doi patrioţi antifascişti — A- unitare manifestate in landu­ salii dacă unele ţâri, în­ nu va fi lichidată, Sta­ ză, în prezent, posibili­
pind speranţele lor în vede­ Milos Theoclorakis. aflat in de­ ristuIes Manolakos şi Andreos rile forţelor democratice gre­ deosebi cele membre ale tele Unite vor adopta tatea să stabilească drep­
rea desemnării candidatului tenţiune din luna august l.%7, Lentakis. lider at organizaţiei ceşti şi propunerea organiza­ Pieţei comune europene, contramâsuri „care vor turi de compensaţie a­
republican la preşedinţia a fost transportat la Institu­ dc* tineret „Lnmbrakis" — se ţiei „Apărarea democratică" voi continua să nu ţină duce la o reducere a co­ supra unor mărfuri im­ CURIER
S.U.A. tul de cancerologic al Univer­ află de clouâ luni în închisoa­ (de inspiraţie centristă) de a seama de regulile nor­ merţului, în locul extin­ portate din aceste ţâri,
In tabăra cealaltă, a de­ sităţii din Atena, pentru exa­ re. ei sint supuşi ia torturi şi se constitui un organ de coor­ male ale comerţului în derii sale". Vorbitorul a pentru a face faţă nive­
mocraţilor. grijile sînt relativ mene medicale, deoarece exis­ au sănătatea şubrezită donare a luptei dc rezistentă. sectorul agricol. citat cazul ţârilor mem­ lului scăzut al preţurilor
mai mici. Dacă nu va inter­ ta bănuiala că ar avea o tu­ „L’Uni’a" relatează, de ase­ CiLînd aceeaşi publicaţie a bre ale Pieţei comune lor datorită subvenţiilor
Intr-o cuvintare rosti­
veni o surpriză, de ultim mo­ moare la creier. Ir. comunica­ menea. câ de cîteva zile cir­ tă la „Propeller Club" europene care. potrivit ce le sint acordate". El a
ment, preşedintele .îohnson tul relatat de ziarul italian culă la Atena al doilea nu­ EDA, „L’Umla" anunţă, consti­ din New York. Freeman afirmaţiilor sale. „prote­ precizat, totodată, câ re­ In urma tratativelor care au avut loc la Mos­
îşi va prezenta candidatura ,.L’Unila“ din 12 ianuarie se măr al ziarului .Avghi". orga:) tuirea Ja Atena a unei orga­ a subliniat câ „în pre­ jează cu grijă producţia presaliile nu vor inter­ cova, s-a ajuns la un acord, potrivit căruia avi­
pentru a doua oară. Singurul arată câ examenele medicale al Uniunii Democratice de nizaţii studenţeşti democrati­ zent se manifestă o ten­ lor costisitoare în faţa veni decît alunei cînd oane iraniene vor începe să circule pc ruta Tehe-
lui oponent, cunoscut la ora ce care a şi difuzat manifes­ dinţă supărătoare din concurenţei slrâine şi „ele se vor dovedi nece­ ran-Moscov-a-Londra. Societatea „Iran Air" a ob­
actuală, este senatorul Euge­ partea unor ţâri dc a da sare" şi vor avea un ca­ ţinut dreptul de a efectua zboruri la Moscova în
ne McCarthy, adversar al po­ te cu continui anlidictatorial. subvenţionează exportu­ racter „strict defensiv". baza unui acord încheiat în 1964.
in­ Încheierea convorbirilor
liticii vietnameze a adminis­
traţiei, care a anunţat Toţi ofiţerii forţelor armate şi ai jandarmeriei
tenţia dc a-şi încerca şansele din Grecia, care au participat sau au fost im­
in alegerile preliminare din O fe n s iv a iern ii plicaţi în încercarea de lovitură de stat a regelui
cinci state. de Sa Pnok Penh Constantin de la 13 decembrie 1967, vor fi con­
Aşa cum era de aşteptat, cediaţi sau puşi in retragere din oficiu.
dar contrar dorinţei Admi­ PNOK PENH 12 (Agerpres) lelc Unde vor face tot posi-
nistraţiei Johnson, una din — S-au încheiat convorbirile b11 u 1 pentru a evita aclelc de PARIS 12 (Agerpres). — menţine frumos, iar mercurul Producţia industrială a RP. Mongole a fost in
principalele teme ale campa­ dintre prinţul Xoiodom Sia- agresiune împotriva Cambod- După o scurtă ameliorare a termometrului indică peste U) anul 1967 cu 7,5 fa sută mai mare decît în anul
niei preelectorale este şi va nuk. şeful statului cambod­ giei. precum si incidentele şi 'Ternii, . iarna îsî continuă o­ grade. Vremea Sra.răcit în nu­ precedent.
fi cu siguranţă politica dusă gian. şi Chesler BowJes, tri­ accidentele care ar putea să fensiva pe continentul euro­ meroase regiuni ale Franţei şi
dc S.U.A. in Vietnam. Criza misul specia] al preşedintelui provoace pierderi si daune lo­ pean. Zăpada a început din a început din nou să ningă. Secretarul general al ONU., V Thant, a în­
acestei politici, refuzul Casei Johnson. Au fost discutate pro­ cuitorilor Cambodgiei". nou să cadă. iar valul de frig La Paris, unde serviciile pu­ ceput o nouă rundă dc consultări cu reprezen­
Albe de a facilita găsirea u­ bleme referitoare ta inciden­ Guvernul Cambodgiei a in­ cuprinde din ce în ce mai blice au fost surprinse de că­ tanţii părţilor direct interesate in problema ci­
nei soluţii şi. implicit, înce­ tele repetate care au avut loc sistat din nou ca teritoriul multe ţâri. El s-a abătut si derile masive dc zăpadă, cir­ priotă. V Thant nu intenţionează deocamdată
tarea războiului, alit de ne­ la frontiera dintre Cambod- cambodgian şi neutralitatea asupra Poloniei, la Cracovia culaţia rutieră a fost pertur­ să-şi prezinte raportul către Consiliul de Securi­
popular în rindurile alegăto­ gia si Vietnamul de suci. pi e- Cambodgiei ..să fie respectale înregistiîndu-se cea mai scă­ bată. tate, fiind incâ nevoie de consultări.
rilor. sint speculate de prin­ ciun şi la aşa-zisul „drept de ele toate ţările, inclusiv de be­ zută temperatură — minus 31
cipalii oponenţi ai lui John­ urmărire pe teritoriul Cam- ligeranţii din Vietnam". Prin­ grade. In Bulgaria, zăpada Preşedintele R A.U., Gamal Abdcl Nasscr, a
son. boclgiei" reclamat ele Statele ţul Xorodom Sianuk a subli­ continuă să cadă în cea mai avut o întrevedere la 11 ianuarie cu K. T. Ma-
In tabăra partidului repu­ Unite. Potrivit agenţiei U1M, mai câ es’.c „liotării să pre­ mare parte a ţârii. Numeroa­ Intr-o zi s-au zurov, prim-vicepreşedintc al Consiliului de Mi­
blican, cei patru candidaţi comunicaţii] comun clat pu­ vină mate violările actualelor se autoturisme au fost com­ niştri al V RS.S, conducătorul delegaţiei guver­
..posibili" abordează aceeaşi blicităţii menţionează câ „Sta- frontiere ale Chmboclgici". plet acoperite de ninsoare in namentale sovietice care se află in R A.U., în
temă de pe poziţii diferite. R. F. a Germaniei. Peste tot achiziţionat legătură cu cea de-a S-a aniversate a începerii
Cu toţii văd însă in dilema ninge, în Belgia zăpada per- construcţiei barajului de la Assuan.
vietnameză a administraţiei, turbînd circulaţia rutieră. In
cît oricînd in trecut, de a in­ M. KASPERAK soane au fost izolate în urma publicităţii la Geneva nn comunicat in care se
o posibilitate mai mare de- Elveţia, mai bine de 1 OUU per­ 15 tone aur Comitelui Internaţional al Crucii Roşii a dat
stala la Casa Albă un preşe­ avalanşelor. O parte din re­ LONDRA 12 (Agerpres). spune că guvernele /? A V. şi Izraelnlui s-an. de­
dinte republican. In limp cc ţeaua rutieră itahanâ a fost La bursa din Londra, unde clarat „gata să procedeze la un schimb general
puncte de vedere mai mode­ SE SIMTE MAI BINE paralizată* La Rohia. şoselele în ultimele zile a domnii acea de prizottieri de război deţinuţi de o parte si de
Romney şi Rockefellcr expun
nu sînt practicabile decît pen­
alta“.
rate, pronunţîndu-se în fa­ tru vehiculele cu şenile. In Al­ linişte prevestitoare de furtu­
nă, s-a înregistrai joi o nouă
voarea unei „ieşiri onorabile" STAN FORD 12 (Agerpres). le căruia i-a scris chiar o scurtă geria. în ultimele 24 de ore s-a creştere a cererii dc aur. achi­ Consiliul de administraţie al Programului de
din acest război, Nixon şi — Starea sănătăţii lui M;ke scrisoare. Presiunea san­ abătut brusc un val de frig. ziţiile alingind cifra de 15 to­ dezvoltare al ONU a afirobot joi 95 de noi pro­
Reagan se pronunţă pentru Kasperak în cea de-a cincea zi guină, pulsul şi funcţiile car­ iar în Tunisia locuitorii aces­ ne. ceea cc depăşeşte de două iecte de preinvestiţii — un record îtt istoria asis­
un „război total". după grefa dc inimă se în­ diace sînl normale, declară tei ţâri, neobişnuiţi cu zăpada oii vînzârile obişnuite de aur tenţei tehnice a O N U. — precum si credite su­
Alegerile preliminare din dreaptă încet dai constant medicii care il supraveghează. abundentă, s-au trezii peste pe o zi Se anunţă, de aseme­ plimentare pentru cinci proiecte in curs. Un nu­
primăvara acestui an vor spre îmbunătăţire. Un comu­ Hrana continuă, insă, sâ-i fie noapte în plină iarnă. nea. câ valoarea acţiunilor măr de 70 de ţări. in ans de dezvoltare vor bene­
trebui să dea răspunsul la în­ nicat al clinicii Universităţii administrată prin injecţii in- Singură Portugalia râmînc companiilor aurifere sud-al'ri- ficia de aceste firoiecte, al căror cost total est*
trebarea : „care sînt candida­ Stanford din California anun­ travenoase. O parte din timp. privilegiată. Aici timpul se cane a înregistrat o nouă creş­ evaluat la 22S milioane dolari. Din aceasta sumă,
ţii, cu cele mai mari sanse ţă câ rinichiul bolnav al lui respiraţia sa se face spontan tere ONU va furniza 91 milioane dolari, iar guver­
de succes, ai celor două parti­ Kasperak a început să func­ fără ajutorul vreunui aparat Această reizbucnirc a febrei nele ţărilor interesate iestul dc 137 milioane do­
de?" Holârîrea finală, de­ ţioneze aproape normal Folo­ respirator artificial Funcţiile aurului a fost primită cu deo­ lari Prin aprobarea acestor noi proiecte, loialul
semnarea unui singur candi­ sirea rinichiului artificial se ficatului sâu continuă, de ase­ Uzina electromecanică din sebită îngrijorare de cercurile proiectelor de dezvoltare realizate în lume sub
dat din partea fiecărui partid, face doar sporadic. Medic i menea să se amelioreze. Medi­ Harkov, U.K S.S., produ­ financiare din Anglia, caic sc egida ONU se va ridica la 873.
va fi luată dc convenţiile lor sînt satisfăcuţi de progresele cul Normau Shumway, şeful ce utilaj complex pentru nu­ tem (â voi avea loc noi per­
naţionale. programate în fostului oţclar în pieptul că­ echipei de chirurgi, care a fă­ meroase şantiere ale ţârii, Pro­ turbări cu implicaţii profunde Mii. de africani din Zatnbia se găsesc in faţa
cursul verii. Iar problemele ruia bate inima tinerei Vir- cut transplantarea, a anunţat ducţia acestei uzine este cu­ la bursele vest-europene, Dc pericolului de a 'ămîue fără hrană. Marile inun­
complexe care sc pun vieţii gima Wtute Kasperak s-a ri­ câ starea lui Kasperak va fi noscută nu numai in ţară. ci remarca! că noua creştere a daţii provocate dc creşterea apelor fluviului
politice americane indică fap­ dicat pe marginea palului şi considerată critică timp de cererii dc aur a izbucnii In Zatnbezi au distrus recoltele dinlr-o scrie de re­
tul câ Statele Unite vor cu­ şi-a mişcai de mai multe ori mai multe sâp'.âmini in aştep­ şi în străinătate. marilor puţin timp după măsurile a- giuni Au losf luate măsuri urgente pentru apro-
In foto: In secţia
noaşte, anul acesta, o „vară picioarele penlni a uşura cir­ tarea reacţiei organismului sâu maşini electrice a uzinei elec­ nunţale de preşedintele S.U.A. vizionarea cu alimente şi salvarea pojnilaţiei si­
fierbinte". culaţia sîngelm. K1 a primii, tromecanice din Harkov. în vederea apărării dolarului. nistrate.
1 RETEGAX de asemenea, vizita soţiei sa­ la inima transplantată.

ar acoperi suprafaţa uscată a
limcnt sau conservaţii ci şi o rile ei paşnice. S-a creat o pu­ nile in care sarea lipseşte. păminlului cu un strat gros nului, niobiului, zii contului,
In alte ţări (Izrael, Nigeria.
G E O G R A F IA S Ă R II materie primă excelentă pen­ ternică industrie sintetică cu trage din apele mării Preocu­ de. 120 m. le două larg folosite f»> fabri­
germaniului, siliciului (ultime­
Libia, Angola şa ) sarea se ex­
un variat sortiment de produ­
tru industrie. Această nepre­
Prezentă in zeci dc mii de
cu tranzis-
carea aparatelor
se. In ultimele trei decenii, de
ţuită bogăţie a naturii
este
prezentă — direct sau sub for­ exemplu, producţia mondială pările sint îndreptate spre a reacţii chimice sarea dd naşte­ tori). In agricultură derivat dc
mă de derivaţi — aproape in de sodă calcinată a crescut a­ depăşi cifra de 30 miliarde kg re la un şir întreg dc produse sării, au o importanţa deosebi­
La un singur şantier cantita­
de praf comestibil obţinute sub
Multe proverbe Şi zicători dc triburile arctice. In Euro­ Cel mai mult a avut de toate tăiimurile activităţii in­ proape de 4 ori, cea de sodă acţiunea razelor soarelui iu tea de 120 mii tnp de pardoseli tă. Citeva cifre in acest sens
shit edificatoare Pentru a pli­
caustică de 7 ori. iar cea de
populare subliniază preţuirea pa, celţii au fost primii care suferit din cauza lipsei acestui dustriale. Acest proces a arul clor de peste 17 ori. Din cele „salinele lunare". Oameni', dc din covor dc vinilin a dus la vi un ha de teren este necesa­
de care se bucură sarea in via­ au introdus procedeul obţine­ mineral, populaţia ţărilor tro­ şi unele capitole întunecate ştiinţă au calculat că in apa economisirea a 2 500 mc de ră munca a 17 oameni pe ciuil
ţa omului Prieteni buni sînt rii sării, prin fierberea şi eva­ picale. Savantul brazilian Jo- Să răsfoim eiteva file. Piuă la 80 miliarde kilograme de sare mărilor şi oceanelor există a- lemn de stejar si fug Deriva­ prin metoda plivilului chimic
trei pătrimi se consumă in in­
aceia care ,3 şi impari pi in ea porarea apei. sue de Castro in „Geografia sfirşilul secolului XVIII, Fran­ dustrie. Aceste cifre dau o i­ tita sare, incit, dacă s-ar ex- tele sării sint prezente in pro­ un singur om realizează 150
şi sarea", iar despre un om în­ Dacii la rîndul lor au fost foamei", arată că: „lipsa unui ţa şi-a fabricai soda necesară magine asupra repeziciunii cu hage s-ar obţine o cantitate cc cesele obţinerii cuprului, tita­ ho. Folosirea unei cantităţi dc
ţelept se spune că este „ca meşteri iscusiţi în minerit. In mineral — sodiu! — a jucat din cenuşi importate din Spa­ ierbicid în valoare de 30 de lei
sarea in bucate", Numeroase afară de aur şi argint, un loc un rol important în exploata­ nia şi Egipt. Pentru a acoperi care sarea şi-a ciştigat un loc poate salva cereale in valoare
de frunte in chimia de azi.
localităţi şi cursuri de apă dc important il ocupa extragerea rea economică a unei mart necesarul de sodă. Academia Fiind de mare eficacitate eco­ dc circa 1 700 Ici. $i dacă to­
la noi poartă înlr-un fel sau sării. Este foarte probabil că părţi a suprafeţei lumii. Nu de Şiinţe a anunţat în 1775 nomică in unele ţări se alocă talul pierderilor de cereale in
altul denumirea cristalului şi această bogăţie a atras aten­ încape îndoială — arată in nn concurs in vederea găsirii sume tot mai mari pentru a faza seceriş-consunj s-ar eli­
alb: Ocna Sibiului, Slănic, ţia romanilor pe care ei au so­ continuare savantul brazilian unui procedeu pe bază de sa­ descoperi noi şi noi zăcăminte. mina complet (35-40.000 000 to­
Sărăţc.l, Slatina, Sărata ctc cotit-o drept un ,,dar al zei- — că această foame specifică, re. Concursul a fost ciştigat de Mineralogii sovietici, de pildă, ne) s-ar asigura hrana pentru
In Anglia oraşele terminale in Ior“. Deoarece era scumpă şi chiar de la prima colonizare a medicul şi chimistul Nicolas au stabilit că cea mai mare 150 milioane de oameni
WICH, iar iu Germania cele greu de găsit, ei o transportau regiunilor tropicale, a consti­ Lcblanc. După cunoaşterea parte din muntele Kogea Mu- Dar sarea, încă din timpu­
ce se sfirşcsc iu HELl oglin­ sub pază severă chiar şi in re­ tuit un obstacol foarte serios, brevetului, fabricanţi din dife­ min din Tadjikistanul sovietic Aveiro este un rile cele mai vechi, a fost fo­
desc originea străveche a locu­ giunile cucerite sjtre a fi dală in calea progresului economie rite ţări in fiinţează întreprin­ este în realitate o uriaşă mi­ oraş foarte intere­ losită si pentru, tămăduirea v-
rilor respective. Slăvind va­ legiunilor ca supliment la sol­ şi social ol acestor regiuni*'. deri dliftă procedeul lui Le- nă de sare. Potrivit primelor a- sant, renumit prin nor boli. Sub formă de calo-
loarea cristalului dătător dc dă In decursul evului mediu In unele regiuni ale globului blanc fără să-i plătească aces­ ftrccieri este vorba de cea mai frumuseţea rivie­ plasnie, băi, inhalaţii sou sub
viaţă, poeţii i-au dedicat ver­ impozitul pe sare a constituit drobul dc sare este drămuit tuia ceva Zguduitoare sini mare mină de sare din lume. rei sate. Este nu­ alte înfăţişări este prezentă in
suri, iar in Polonia la Wic- unul din mijloacele de înro­ ,Jq milimetru". La Tombuclu I a ]) t e l c legate de anii Rezervele existente aici ar mit Veneţia por­ medicamenlaţia suferinzilor.
ticz.k a fost, intitulai in anul bire a maselor. „Caietele" de (Mali), dc pildă, sosesc de do­ 1915-1917. După un an de răz­ satisface necesităţile omenirii tugheză, deoarece Chimişiii au creat şi au pus la
1950 un mniru al sării Loca­ doleanţe prezentate „Statelor uă ori pe an caravane de că­ boi, ca să-i scoată pe francezi in acest domeniu pe o perioa­ străzile şi pieţele dispoziţia mc.dicinei peste
lul muzeului il constituie o generale" in 1789 in Franţa, mile ce aduc sare de la Toa- din tranşee, germanii adună dă de 100 de am. Un geolog sint acoperite de 50 000 dc preparate farmaceu­
mină adin.câ dc 135 m. In cele semnalau că existenţa „gâde­ deni (Sahara), slrăbătînd pes­ buteliile de clor din toată ţara străin care a studiat salinele apă. Industria să­ tice din care un număr în­
12 grote (5 000 mp) sint ex­ le/, a impozitului pc sare, dă te 450 km. Două mii de cămile şi in ziua de 22 ajnilie pc un din ţara noaslrâ aprecia că re­ rii de mare, care semnat are la bază cristalul alb
puse multe muşini folosite în prilej la odioase abuzuri Ori­ cu însoţitorii lor reuşesc cu front de mai mulţi kilometri, zervele existente sînl suficien­ sau derivaţii săi.
mine. colecţii de stanţe si pic­ ce persuaiiă care a împlinit 7 riscuri mari să aducă anual dau primul atac cu clor. Peste te pentru a alimenta cu sare are o vechime a­ Sarea, importanta bogăţie,
cu
proape egală
turi repi pzcutiud aspecte din ani este obligată să cumpere 300 tone sare unor populaţii doi ani, a fiare muniţia cu snl- cilcva sule de milioane de ani cea a oraşului, a naturală născută in epoci geo­
viata minerilor. Sc poate sjut- cel puţin 7 livre de sare. Este care altfel ar pieri jitră de etil diclorală ce a fost- cunoscut aici o pe­ logice îndepărtate ascunde în­
»c t'â istoria sării sc con) ini­ sarea obligatorie /I nu cum­ Dezvoltarea rapidă a chi­ folosită la Ypres pe frontul întreg globul pâmîntesc. A- rioadă de înflori­ că numeroase taine al căror
ţia cu istoria civilizaţiei ome­ păra este un delict, orieîl de miei, cu deosebire în ultimele din Belgia Ide unde şi numele ecasla si face ca acele ramuri sens oamenii dc ştiinţă îl vor
neşti. încă in paleoliticul snpr sărac ar fi delicventulL Mulţi două secole, a permis dezvă­ de Yperiiă), provocind moar­ ale industriei chimice care sînt re. In foto: După dezlega în viilor, asigurindu-i
legale de valorificarea superi­
ior oamenii au cunoscut li­ dintre condamnaţi primeau luirea multor taine zăvorite tea a mii s'i mii de oameni. vară, sarea se a- un loc şi mai reprezentativ în
nele proceăee de conservare a pedeapsa capitală sau erau tri­ in cristalele strălucitoare. Oa­ După anii de război chimia oară a sării să aibă perspecti­ chimia modernă.
cărnii, care in general sini mişi la galere din cauza încăl­ menii de ştiinţă au constatat ve favorabile, oferind posibi­ copera pentru a o AL NAGY
identice cu cele folosite şi azi cării legilor cu privire la sare. că sarea este nu numai un a- sării s-a reîntors la preocupă­ lităţi largi de export în regiu­ feri de ploaie.
44.065
KUDACTIA 5! ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: etr. Dr, Petru Groza ar. 35, telefon 12 75, 15 85, 23 17, - TIPARUL latreprinderea poligrafica Hunedoara—Deva