Page 37 - Drumul_socialismului_1968_01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VNIŢI-VA
fiSi*
zi p ag in n a m~a*

Harta administrativă
W < ‘
?

4 a Republicii Socialiste
%

România

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI SI AL SFATU

— Propunerea Comisiei cenfrale de

partid şi de stat cu privire la organizarea
ANUL XX. Nit. 1053 DUMINICA 14 IANUARIE l'JGR 4 PAGINI 25 DE HANI
judefelor şi a municipiilor

PROPUNERILE a p a g in a a m-a:

Harta administrativă

Comisiei centrale de partid şi de stat a judeţelor Hunedoara,

cu privire la organizarea judeţelor Alba şi Sibiu

— Detaliu din propunerea Comisiei

şi municipiilor centrale de partid şi de stat cu privire la

organizarea judeţelor şi a municipiilor

Pentru înfăptuirea hotâririlor Conferinţei Naţio­ perspectivă ale dezvoltării economice şi sociale ale pe judeţ revine in medic o producţie globală indus­
nale a Partidului Comunist Komân din 0—8 decem­ României socialiste, organizarea teritoriului ţârii trială in valoare de peste 6,0 miliarde Iei. Cu toate
brie 1907, cu privire la îmbunătăţirea organizării In următoarele 35 de judeţe : că in anii construcţiei socialisto s-au realizat impor­ Harta administrativă a Republicii
adminislrativ-let itoriale a ţârii şi sistematizarea lo­ tante progrese in înlăturarea disproporţiilor moş­ „Festivalul
calităţilor rurale. Comisia cenlralâ de partid si de tenite de la vechiul regim în nivelul de dezvol­ Socialiste România, cuprinzind propuneri­
Gat a elaborat propuneri in legătură cu organizarea Oraşul de re­ Suprafaţa tare economică a diferitelor regiuni ale ţârii, con­ le Comisiei centrale de partid şi de stat cu
judeţelor şi a municipiilor. Denumirea şedinţă a ju­ totală tinuă să existe şi astăzi zone mai puţin industria­
La baza acestor propuneri stau principiile adop­ judeţului deţului în knvp. Populaţia lizate. La repartizarea fondurilor de învestiţi) in privire la organizarea judeţelor şi a muni­ filmului
tate dc Conferinţa Naţională a partidului, care au viitorul plan cincinal, precum şi în perioada 1976— cipiilor, precum şi actualele oraşe şi co­
întrunii adeziunea întregului popor. I*Io răspund 19R0. se va acorda o atenţie deosebită judeţelor
necesităţii de a se pune de acord organizarea admi mai puţin dezvoltate din punct de vedere econo­ mune care intră în componenţa judeţelor,
nislrativ-teritorială cu schimbările intervenite in Alba Alba Iul ia 6.353 3R7.237 mie. asigurincln-se repartizarea raţionala a forţelor sc poate procura la toate chioşcurile şi li­ la sate“
dezvoltare;! foitelor de producţie Şi în repartizarea Arad Arad ' Î7741 181.012 de producţie pe întreg cuprinsul patriei.
lor pe teritoriul ţârii, cu înleusifirarea vieţii econo­ Argeş Piteşti 7 282 569.380 îmbinarea în cadrul majorităţii judeţelor a ma> brăriile din tară.
mice. sociale şi culturale, cu măsurile privind per­ Bacău Bacău 6,9H 606 183 multor forme de relief, condiţiile existente de cli­
fecţionarea formelor şi metodelor de conducere a Bislriţa-Năsăud Bistriţa 5.116 269 038 mă, sol, întărirea continuă a bazei tehnice mate­
economiei naţionale vi a întregii activităţi sociale Botoşani Botoşani 5.149 469 594 riale a agriculturii, favorizează dezvoltarea inten­ (Etapa a ll-a)
Înfăptuirea lor va crea condiţii mai favorabile pen­ Braşov Braşov 6 215 435.757 sivă şi multilaterală a producţiei agricole. S-a avut
tru dezvoltarea in ritm susţinui a industriei, a agri­ Buzău Buzău 5 902 171 839 In vedere ca in cuprinsul judeţelor să existe zone 0 ACŢIUNE IN CURE
culturii. a tuturor celorlalte ramuri si sectoare de Caiaş-Sevenn Reşiţa 8.089 347,459 agricole pentru culturile cerealiere, pentru creşte Astăzi are loc, la căminele
activitate. pentru progresul multilateral al patriei Cluj Cluj 9 380 R02.988 rea animalelor, pentru pomicultură, viticultură şr culturale din raza oraşelor re­
noastre socialiste Constanţa Constanţa 6 774 473 55R alle ramuri de producţie agricolă. gionale Devn şi Petroşani şi
In organizarea judeţelor şi municipiilor s-a linul Ci işana Oradea 8 193 66R.011 La întocmirea propunerilor privind organizarea TREBUIE ANGRENATE din raioanele Orăştie. Brad ş;
seama de condiţiile economice, social-poli! ire sî Dîmboviţa Tirgovişte 3 271 3R9.031 judeţelor s-a urmărit, de asemenea, asigurarea con­ 11ia, deschiderea festivă a tra­
geografice exislrnle. de componenţa naţională a Dolj Craiova R 1152 ROI. 51R diţiilor necesare pentru desfăşurarea unei intense diţionalei manifestări la sate:
populaţiei si legăturile culturale tradiţionale, pre­ Galaţi Galaţi 7â>l7 686 4B7 activităţi social-culturalc. In acest scop, fiecare ju­ „Festivalul filmului", etapa a
cum şi dc perspectivele de dezvoltare ale diferitelor Gorj Tirgu .Tiu R 915 506.793 deţ va dispune de o reţea corespunzătoare de insti­ TORTE FORŢELE II-a. Această acţiune, care va
z.one vj localităţi, potrivii prevederilor planului cin­ Harghita Miercurea -Ciuc 7.6RO 375 921 tuţii de invâţâmmt. de cultură, de ad'vilatr art*s cuprinde peste 120 de cămine
cinal si propunerilor cu privire la dezvoltarea eco­ Hunedoara Deva 7.291 481.396 ticâ. de mijloace adecvate pentru ocrotirea sănă­ culturale, în cadrul cărora
nomică şi social-culturală a ţârii in perioada 1971 — Ialomiţa Slobozia 6.632 3RR.341 tăţii populaţiei. Potrivit cerinţelor vieţii economice Complexul măsurilor poli­ se pare şi mai surprinzător funcţionează mutaţi cinemato­
19R0. laşi laşi 5.673 634 692 politice, sociale, culturale, de pe teritoriul său. fie­ tice şi tclinico-orgnnizaloricc este faptul ca tocmai in n- grafice. se va desfăşura pînâ
Judeţele vor cuprinde un lentoriu mai mic dent Ilfov Bucureşti fi.034 74*2.063 care judeţ va dispune de ziare locale. ce s-au luat la E M. Deva şi eesie inlreprinderi se vântu­ la 18 februarie ac.
nel al actualelor regiuni şi vor asigura legal uri di­ Maramureş Baia Mare 6.1)9 447 061 IM. Bircea au permis acre­ ră păreri cum că râmînerile Etapa I a fcshvalulm, care
recte cu oraşele şi comunele ce intră în compo­ Mureş Tirgu Mureş 7.323 606.794 îmbunătăţirea organizăm admiuislrativ-terilo- lor două unităţi să obţină sub plan sînt inerente- înce­ s-a încheiat recent şi care a
nale a ţării exprimă. grija conducerii £>arlidu[ui •
nenta lor erei iul'i-se astfel condiţii pentru rezolva­ Neamţ Piatra Neamţ 5.7R8 461.0)5 stalului pehmnîniâptmft»H prevederilor Constituţie1 o dinamică constantă a de­ pui ului de an şî, chipurile, cuprins celelalte raioane dm
rea mai operativă ’sî mal competenta a sarcinilor Olt Stat ina 5.41)4 474.764 păşirilor de plan din primele n-are ros! sa le mai frâ- regiune, a demonstrai intere­
ce revin organelor de conducere locale .S-a urmărit Prahova Ploieşti 4.6R7 707.249 H S România cu privire la deplina egalitate in zile ale anului. Sporuri în­ minţi Asemenea atitudini sul pe care oamenii muncii de
ca fiecare judeţ să constituie o unilate administra- Satn Mare Satu Mare 4.517 368 553 drepturi a tuturor cetăţenilor tării, la întărirea fră­ semnate dc producţie au sint uneori impârlâşile sj de la sate l-au acordat acţiunilor
tiv-teritorialâ complexă din punct de vedere eco­ Sibiu Sibiu 5.805 428.107 ţiei oamenilor muncii fără deosebire de naţionali­ fosl obţinute şi dc alle uni­ organizaţiile dc partid, tare cu filmul.
nomic vi social-ciillm al. cuprinzând oraşe, centre Suceava Suceava 8.H90 570 917 tate. Baza trainică a egalităţii în drepturi o consti­ tăţi induslrinle de pe raza o­ în lor să intervină eu prom­ La marea majoritate a că­
industriale, comerciale şi culturale, căi He comuni­ Teleorman Alexandria 5 994 526944 tuie dezvoltarea multilaterală economică şi sochlâ raşului Deva pt iludine în eombalorea si minelor culturale dm regiune
caţie. Aceasta va asigura posibilitatea ca alît ju­ Timiş Timişoara R 921 619 161 a tul mor judeţelor, repartizarea armonioasă a for Oprindu-ne înlăturarea ori­ există create condiţii pentru
deţul în ansamblu, cît sj fiecare localitate de pe te­ Fulcea Tul cea 9.003 24 2.942 lelor de producţie pe întreg cuprinsul ţârii insă numai la căror frîne în ca publicul spectator, cinefil,
In localităţile unde. alături de români, trăiesc na­
ritoriul său să se poală dezvolta multilateral şi ar­ Vaslui Vaslui 5 435 115 663 ţionalităţi conlocuitoare, se va asigura folosirea lim­ aceasta con- iiulcplimrea rit­ să participe în marc număr la
monios V îl cea Itimnicu Vîlcea 5.HH6 3R6 5H3 sta’arc. ar în­ mica a planu­ vizionarea tihnelor. Pentru a­
V rancea Focşani 5.972 4 79.50R bii materne a acestora în administraţia de stat. in
Propunerile cu privire la organizarea admims- şcoli, in instituţii de cultură, deplina posîbilifa'e semna să fa­ lui. se preocu­ ceasta. întreprinderea cinema­
trativ-teritorialâ a tării constituie rezultatul unor Datele privind condiţiile naturale, mărimea geo­ pentru toţi oamenii muncii de a beneficia de drep cem un bilnn1 pă de găsirea a tografică regională sa preo­
ample studii desfăşurate timp de peste 2 ani La grafică. potenţialul Cfonomieşi sorial-cultural ale Iunie eetăţenesu. pentru afirmarea nest ingherilă a incomplet. u- tot felul de cupat să popularizeze o serie
pregătirea lor au participat comitetele regionale de judeţelor propuse evidenţiază următoarele caracte­ personalităţii si aptitudinilor tuturor cetăţenilor, in­ mlaleral. Ca motivări şi jus­ dc noi producţii cinematogra­
partid, comitetele executive ale sfaturilor populare ristici mai importante : diferent dc naţionalitate, în slujba dezvoltării pa şi în anii Ire- tificări nefon- fice româneşti ca „Sublera-
regionale, un mare număr de cadre din aparatul Suprafaţa unui jude* esle în medie de ti.788 km.p Iriei noastre socialiste. cuţi, golurile clatc nul“, Amprenta'", „Cine va
de partid si de stat. oameni dc Mnntă <;j cultură, şi variază de la 3.271 lem.p la 9 3R0 km p Această In ce priveşte denumirea judeţelor, s-a (imit sea :n pregătirea Este cunos­ deschide uşa*4, „Şapte băieţi şî
specialişti din difenle domenii ; economişti, geo­ diferenţiere a fost determinată de factori cu ca nia atit de tradiţiile istorice cit şi de semnificaţia producţiei s-au cut faptul că o ştrengărită**, (realizat în co­
grafi, istorici, geologi, etnografi, sociologi, lingvişti tacter natural si geografic, de situaţia cailor de co­ contemporană a unor zone şi oraşe determinată de manifestai cu pierderile de laborare cu cinematografia
ele. S-a ţinut seama de numetnasele sugestii vi pro­ municaţie, precum <u de legăturile tradiţionale exis­ dezvoltarea economică şi social-culturală în anii destulă inten­ producţie înre­ franceză). „Cerul începe la e-
puneri făcute de oamenii muncii de la orave şi sate tente între localităţile de pe cuprinsul judeţelor. construcţiei socialiste. sitate. dova­ gistrate in pri­ ta.iul 111“, „Zodia fecioarei**,
în a Tunari. în presă, in scrisori adresate conduceri' Tn ce priveşte popuia-ia. judeţele propuse nu­ La stabilirea oraşelor reşedinţă de judeţ s-a.avp dă ca şi în a- „Vremea zăpezilor*, precum si
partidului şi stalului. mără între 2-43 mii ş: R03 mu locuitor', ceea cc re­ în vedete atit nivelul de dezvoltare economică, so- cesi an pregă­ ma parte a a- filme produse in alte ţâri, li­
Comisia centrală de partid şi de sfat consideră prezintă în medie 509 mii de locuitori tirile produc­ nulei se râs- nele din ele distinse la dife­
pe deplin corespunzătoare cerinţelor actuale vi de Din punct de vedere al potenţialului industrial. (Continuarc în pag. a l-a) ţiei au rămas frîng negaiiv iu rite festivaluri internaţionale,
tributare vechilor prad Li a > i i v i I a t ea eco 11 o m i ( o- f i n a n - cum sînt : „Hăzboi şi pace**,
empirice Sînt evidente as'- ciară a întreprinderii, sc re­ „Sparlacus**, „Un laxi pentru
fel de goluri in nercspecta- cuperează greu. iar uneori Tobruk**, „Faraonul** şi multe
altele.
persistă pite la linele anu­
rea graficului de
Rezerve importante că, pentru a face faţă asa cum studierea posibilităţilor dc de­ planificate la vagoane şi Io lui Cel mai concludent e- îr. etapa I ca f ocare locali­
reparaţii
cu :
mar pe care l-am făcut arată
secţiei să fie completa!
In general, s-a reuşit. încă
l zina
(omotive de calic
xoniplu ni-l oferă întreprin­
se cuvine producţiei, este ne­
cesar să mai fie procurate pozitare a lingouri! or pen’ru HM.lt. Simeria nerealiza- derea ..Marmura" din Sime­ tate să primească, in timpul
export în afara halei dc pre­
festivalului filme în premie­
îr.râ 20 de bucăţi. De aseme­ gătire. primirea şi predarea rea planului la calcar, pin- ria. care nu a reuşit sa recu­ ră Pe marginea unor astfel de
pentru creşterea pregătire se pierde mult otel schimbului in prezenţa mais­ iimenlc în mdiislria locala ianuarie la marmură extrasă cere ale căminelor culturale au
Irâ concasa'â si la alle sor-
pereze norealizărilc din luna
nea cunoaştem că in hala de
producţii, consiliile dc condu­
trului întocmire-a unui grafic
anului
mei piuă la sfirşîtul
Lipsa de prevedere m forma­
şi prin sol ici i fi că ri pe oale. A­
pentru
transportul lin goliri­
1967 R'vdiiatva fenomenelor
cest neajuns poale fi inlâlurai lor de export la bluming şi lismul manifestai in efectua­ din ianuarie anul trecut re­ organizat acţiuni educative,
menite să aprofundeze tema­
rea pregătirilor işi arată a-
multe altele Toate, reprezin­
cu uşurinţă prin simpla
în­
producţiei de oţel călzire a oalelor (are sc mon­ tă rezerve importante ce pentru drvărata faţă şi la I CI L clamă eu insistentă luarea u­ tica filmului, să ajute pe spec­
pot
tatori să râmînâ cu cele mai
nor măsuri operative pcnlru
Simeria si secţia de conser­
tează".
fi puse in valoare
valoroase învăţăminte din rea­
prcîniimputarea creşterii mi­
ve a l.R.I.C Deva. unde mai
Din discuţiile
şefului dc
nusurilor div producţie si re­
dovezi şi certitudini ale do­
brigadă Vasile Zanifircscu. creşterea producţiei dc oţel. multe .sortimente destinate cuperarea n crea liză iilor. lizarea respectivă. Pe margi­
nea filmelor româneşti „Cas­
macaragiului Adrian Amlri- rinţei şi strădaniei oţelarilor consumului zilnic al popula­ Pornind de la rHnAţh'Tcn telanii**, „Eaust XX", „Camera
plan se ridică doar la 18000 Drngota, şef de schimb, a de­ ţoaic şi ale altora a reieşit că de a face toiul pentru ca noul ţiei au rămas nercalizate temeinică a sarcinilor de albă** ci altele, s-a organizat
tone. ceea ce nu exprima ni­ monstrat cum numai la încăr­ pentru ca cifrele de plan pen­ an să le aducă pe graficul de Analiza primelor rezultate in legiune „Săptămîna filmu­
velul posibilităţilor şi condiţii­ carea cuptoarelor se pol câşti­ tru amil 196R să fie realizate producţie rezultate din cele a condus la concluzia că ti­ Ine DAVID Ci OK lui românesc", a cărei deschi­
secretar al Comitetului
Adunări generale le existente". ga cel puţin 30 de minute. şi depăşite asa cum se cuvine, mai bune nde lipsuri manifestate amil oraşencsr Deva al P.C’.R dere festivă s-a desfăşurat în
cecul. în loc să fie lichida­
Dar cc anume a creat un AsLa. spunea el, prin folosirea este necesar ca planul de mă­ te, au fosl ..transferate" in fata unui mare număr de
asemenea decalaj intre posibi­ unei singure garnituri eu fier suri înto( ni11 de conducerea Ing. Cil». COMŞUTA producţia aceslm an. Ce ni (Continuare in pac a l-a). spectatori, in localităţi ca : Lu-
ale salariaţilor lităţi şi realitate ? Dispecerul vechi, având un nrimăr sporit dos, Cîlnir. Poiana. Draşov —
David Hruşcovschi a fost de de cărucioare, dar care să fie raionul Sebeş, f’eştîşul Mare.
părere că „in primul tind in­ astfel şarjat imit să nu depă­ oraşul regional Hunedoara,
disciplina. sau mai concret şească cu mult nivelul (roci­ f'ricâu. Benir, Cetea, raionul
In prezent, la CS. Hunedoa­ spus, abaterile de la instruc­ lor. In actualele condiţii, citul Alba si Bani Mare. Livadia,
ra se produce pesle 65 la şu­ ţiunile tehnologice". Şi. pe bu­ ironie sint prea pline. este Lucrări de Pui, raionul llalep. în total în
tată din întreaga cantitate dc nă dreptate. Ci leva socoteli necesar să se golească dintr- pesle *20 de localităţi.
oţel a ţârii, din care cea mai prezentate in adunare arata iiii,i in alta şi să se introducă Succesul de public de care
mare parte se realizează la <â în 1967. datorită abaterilor de două ori in cuptor. în loc L i v >*' * modernizare s a bucurat această acţiune in
O.S.M. nr. 2. Jn ultimii ani, de la grafice si instrucţiuni de o singură dală Deci se prima clapă a festivalului,
aici au fost construite cup­ de lucru a fost prelun­ pierde timp aproape dublu (!). r.c-a determinat ca in etapa a
loare noi, dc mare capacitate, gită nejustificat durata dc Ilie nieolu. topiloi sef la i i i ! ia mina ll-a. s-o organizăm în 15 loca-
s-au modernizat procesele teh­ elaborate a aproape 30 la cuptorul iii. 6. unde se folo­ w m i Iitâţi.
nologice. In acelaşi timp a suta din totalul şarjelor seşte tehnologia dc elaborare i Pe marginea filmelor româ­
crescut nivelul dc pregătire (deci, aproape o treime’), 89 a otelului cu ajutorul oxige­ neşti au avut loc şi alte ac­
profesională a oamenilor, nu­ de şarje s-au elaborat roci. nului, şi-a exprimat părerea Petrila ţiuni. In salul Cirneşfi, raionul
mărul cadrelor telmico-ingiiie- iar la alle 400 s-a desfundat că „(rest crea producţiei si Haţeg la filmul „Şeful secto­
resti. preocuparea lor pentru orificiul de evacuare La (are, scurtarea duratei de elaborare 4 V f • y Aproape 1.000 m va rului suflete", a fost organizat
iot ceea ce este nou si valo­ se mai pol adăuga perforările la cuptoarele (are folosesc o­ măsura adincimca nou­ un simpozion cinematografic,
ros. K firesc deci ca, creşterea de rine. praguri si şarje ai xigen este posibilă mimai lui puţ care urmează a cu rare prilej s-a vorbit des­
continuă a producţiei şi îmbu­ reacţii anormale Toate acestea prin gospodărirea judicioasă .se construi la Tefrila, in pre cinematografia româneas­
nătăţirea calităţii ei — sar­ înseamnă mii dc tone de otel a acestuia Va trebui deci. ca rea mai veche mină (Ic că. despre filmele aflate în
cină de mare cinste încredin­ pierdute. oxigenul să fie furnizat fi n a ­ cărbuni din bazinul Văii pregătire la Sudioul cinema­
ţată de pariul oţelurilor din In anul 1968 însă. rîiul sar­ nii cuptor după o anumită fo­ Jiului. La gura lui s-a tografic „Bucureşti". La cine­
marca cetate a metalului — să cina de producţie creşte cu tă prescrisă, asa incit să nu terminat liclonarca unui matograful sâteso Valea Sîn-
constituie prilejul unei dezba­ 170 000 tone faţă de anul tre­ se creeze strangulări şi dere­ marc turn, rare va fi georgiului — oraşul regional
teri maluie si pline de răs­ cui. sini necesare eforluri pen­ glai i nepermise în funcţiona­ dotat cil două maşini Hunedoara — pe marginea fil­
pundere în adunarea generală tru astuparea tuturor acestor rea unor agregate". mullicablu de extracţie melor „Comoara" şi „Dincolo
a salariaţilor din această sec­ canale de risipă şi valorifica­ Cît despre posibilităţile de Evenimentul marchează dc barieră", s-a făcut o inte­
ţie rea a toi ceea cc poale să n- imbmiătâţirc a preluării oţelu­ intrarea intr-o noua eta­ resantă expunere „Carte-fîInV*.
Experienţa anului trecut, ducă mai nuiU metal. lui în hala de turnate, mais­ pă a lucrărilor de siste­ La cinematograful din Câ-pîl-
na. raionul Sebeş, s-a organi­
calculele şi studiile anterioare Atit discuţiile participanţi­ trul principal Aron Circa spu­ matizare şî modernizare zat un concurs „Cine ştie, cîş-
au adus discuţiei colective im lor. (îl si darea de seamă nea că „sint multiple si dc loc a minei. Hgă", pe tema : „Momente din
profund (m at ier analitic şi au prezentată de şeful secţiei an neglijabile Adesrn noi ducem (Agerpres) trecutul istoric hI poporului
'•real posibilitatea evidenţierii subliniat insă cu tărie că lipsă de dopuri. Nu o dată au român", după care a fost
unor rezerve deosebit de mi- principalele căi ce vor trebui fost puse la oale, insuficient prezentat filmul „Dacii''. O ac­
portanlc In arest context ing urmate pcnlru a obţine cu a- uscate, ceea ce a dus in ulti­ ţiune similară a a vot loc şi la
Conici Delieleanu. şeful sec­ grcgatcle existente mai mult ma instanţă la pierderi de Iglnel — raionul Alba. iar !a
ţiei. sublinia in darea dc se.i- metal sini două : reducerea metal Asemenea deficienţe Eugen Bncoş, Petru Pofo- Vin!iii dc Jos. s-a organizat,
mâ prezenuta că „dacă în a­ duratei de elaborare a şarje­ pol fi insă prevenite prin pu­ rac şi Dumitru llangan, trei
nul 1967 toate cuploarele şi-ar lor si asigurarea preluării in nerea în funcţiune a uscă.o- dintre fruntaşii întrecerii EMEfllK HOHOVITZ
fi realizat planul ritmic, anga­ (regii cantităţi dc oţel in hala rului si mărirea rapacităţii a- socialiste pc care o desfă­ (lifbetorul întreprinderii
jamentul anual de a se reali­ de turnare, conform graficului lelierulm de confecţionare a şoară colectivul laminorului cinematografice regionale
za in plus 36000 tone de oţel stabilit. In legătură cu prima dopurilor După părerea mea. de 650 mm de Ia C. S. Hu­ Hunedoara
ar fi fost îndeplinit si depăşit. (de altfel ele sint condiţionate sini insuficiente si oalele de nedoara.
Aşa, producţia dală peste una de alta), ing Alexandru zgură. Un calcul destul de su­ (Continuare tn pag. a 4-a)