Page 4 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 4
4 DRUMUL SOCIALISMULUI lei 4 ionuorie 1948
V I A T A
VIETNAM Mesaje de Anul nou
1967-un an cu rezultate VARŞOVIA 3 (Agerpres). — ririi sistemului socialist mon
dial.
lntlmpinăm Anul nou cu în
Puternic atac cu credere şi optimism şi credem iîr
câ el va justifica speranţele mesajul de Anul nou al lui
BERLIN 3 (Agerpres). — In
noastre. Sîntem convinşi câ
eficiente în întîlniriie rachete asupra bazei 1968 va fi mai bun decît pre Waller Ulbricht, se arată că în
decesorul său. a declarat Wla-
R D. Germană a
anul 1967
americane dyslaxv Gomulka. prim-secre obţinut succese însemnate în
tar al C.C. al P.M.U.P., cu toate domeniile. Subliniind că
principalul obiectiv al R. D
prilejul recepţiei oferite de
conducătorilor români de la Da Nang Anul nou la C.C. al P.M.U.P. Germane în politica externă
Printre urările de Anul nou,
îl constituie asigurarea păcii,
pe care le dorim realizate şi vorbitorul a reînnoit propu
care preocupă întreaga lume, nerea cu privire la încheie
SAIGON 3 (Agerpres). — este şi aceea câ acest an să rea unui acord de renunţare
cu conducători ai altor state de Eliberare din Vietnamul de planează deasupra Pâmîntului. şi R. F. a Germaniei.
împrăştie norii războiului ce
la forţă intre R. D Germană
Unităţi ale Frontului Naţional
sud au declanşat miercuri di Fie ca anul 1968, a decla ^r
mineaţa un puternic atac cu rat Gomulka, sâ fie favorabil PRAGA 3 (Agerpres). — [n
Comentarii foarte recen mare număr de ţări pe ca ale şi b căilor dc soluţio rachete asupra bazei ameri ţării noastre, luptei noastre mesajul‘său de Anul nou. An-
te ale presei străine de cele re conducătorii noştri le-au nare durabilă n probleme cane de la Da Nang. Timp de pentru pace, aliaţilor şi priete tonin Novotny, preşedintele
mai diverse nuanţe politi avut in ultimul timp, tova lor care preocupă astăzi a- aproape 10 minute, asupra nilor noştri, tuturor popoare R. S Cehoslovace, a arătat câ
ce relevă atenţia cu care răşul NicoJae Ceauşescu, lit de mult omenirea. Ade bazei au fost aruncate peste 30 lor şi statelor care doresc sâ planul pe 1968 prevede creş
întîlniriie dintre conducă sublinia in Expunerea cu seori de comun acord, păr de rachete de 122 mm. După trăiască în pace si prietenie, terea continuă a producţiei şi
torii de state şi de guvorne privire la politica externă ţile aflate în dialog şi-au cum transmite coresponden tuturor ţâri lor şi popoarelor a venitului naţional. Din plan
sînt urmărite de opinia pu a partidului şi guvernului, exprimat dorinţa de a-şi a tul agenţiei Associated Press, care luptă pentru libertatea fac parte, de asemenea, măsuri
blică mondială. Făcînd un prezentată la 24 iulie la se duce contribuţia, prin ini un puşcaş marin american şi lor. referitoare la creşterea nive
bilanţ al acestor întilniri, siunea Marii Adunări Na ţiativele şi acţiunile lor, la mai mulţi soldaţi saigonezi au ☆ lului de trai. Antonin Novotny
agenţiile de presă străine ţionale: „In cadrul vizite rezolvarea unora dintre a fost ucişi, iar 19 militari, în a subliniat că noul sistem de
arătau câ anul care s-a în lor şi intilnirilor s-a reali ceste probleme. Delegaţiile tre care patru americani, au ULAN BATOR 3 (Ager conducere a economiei este
cheiat a fost anul ccl mai zat un larg şi util schimb oficiale române au folosit fost răniţi. Au fost, de ase pres). — In mesajul de Anul începutul unui proces de dez
bogat înregistrat in istoria de păreri, s-au evidenţiat prilejurile ce s-au ivit pen menea. distruse sau avariate nou adresat de CC. al voltare multilaterală a socie
relaţiilor internaţionale în noi posibilităţi de dezvolta tru a exprima punctul de patru avioane americane şi au P.P.R.M., Prezidiul Marelui tăţii socialiste cehoslovace.
contacte directe la cel mai re a colaborării economice, vedere al ţării noastre cu fost provocate incendii. Hural Popular şi Consiliul ☆
înalt nivel. Agenţia United comerciale, politice, cultu- privire la însemnătatea pe Corespondentul a g e n ţi e i de Miniştri al R. P. Mongole BUDAPESTA 3 (Agerpres).
Press International semna ral-ştiinţifice dintre Româ care ar avea-o pentru în France Presse relevă câ nu către toţi oamenii muncii din In anul de la care ne luăm
la, de pildă, că .anul 1967 nia şi ţările respective, n sănătoşirea vieţii interna este pentru prima oară cînd Mongolia se relevă succesele rămas bun. a declarat cu pri
poate fi apreciat ca fiind, fost abordat intr-un spirit ţionale in Europa plecarea baza de la Da Nang, una din importante şi realizările obţi lejul Anului nou, Pal Lo-
pe drept cuvint, un an al comstruotiv un şir de pro de pe continent a trupelor cele mai mari baze de care nute de poporul mongol in sonezi. preşedintele Consiliului
contactelor politice interna bleme ale vieţii internaţio nceuropone, retragerea tu dispun americanii pe teritoriul anul 1967. Poporul mongol, se Prezidenţial al R. P. Ungare,
ţionale la nivel înalt, şefi nale actuale. Noi conside turor trupelor de po teri Vietnamului de sud. este ata spune în mesaj, Uimite un s-au înregistrat noi succese.
de state sau prim-miniştri răm că aceste contacte şi toriul altor state în grani cată de patrioţi Numai anul fierbinte salut frăţesc popoa In noul an vom putea desfă
străbătând în acest interval, intilniri reprezintă o con ţele lor naţionale, desfiin trecui, în primăvară şi în va relor din ţările comunităţii so şura munca noastră la un nivel
pentru o se intîlni, mai mul tribuţie la cauza apropierii ţarea bazelor militare stră ră, detaşamentele de patrioţi, cialiste. apreciind succesele mult mai înalt, vom putea face
te sute de mii de kilome şi înţelegerii între popoare, ine, frinarea cursei înarmă Festivităţile de la Havana care controlează întreaga re lor grandioase si realizările în fată unor cerinţe mult mai
tri". la intensificarea schimbului rilor şi alte măsuri îndrep 9 giune muntoasă ce înconjoară construirea socialismului şi mari Aceâsta ne va apropia
Am putea adăuga că foar de valori materiale şi spi tate spre dezarmarea nu baza. au lansat atacuri de an comunismului ca o contribu tot mai mult de obiectivul fi
te multe din contactele di rituale, Ia cauza păcii şi cleară, Hchidaroa blocuri vergură. provocînd „pagube ţie preţioasă la cauza întâ- nal : construirea deplină a so
recte oare au avut loc in progresului social". lor militare. cu prilejul aniversam revoluţiei însemnate" aviaţiei americane cialismului în R. P. Ungară.
ultimul timp între oameni După cum este ştiut, in Credem că trebuie subli Puşcaşii marini americani ca
care prin poziţia lor politi cursul anului trecut nume niat în mod deosebit şi fap te apără baza au încercat în
că pot influenţa intr-un fel roase delegaţii guverna tul — afirmat de purtători cubane mai multe rînduri să extindă
sau altul evoluţia eveni- mentale străine au vizitat oficiali de cuvint ca şi de perimetrul de apărare de la
mejvteloT internaţionale România şi, la rindul lor, unii comentatori de politi 10 la 20 kilometri, dar au fost C U R I E
s-au soldat cu rezultate po conducători români au vizi că externă — că şi în ca HAVANA 3. — Corespon să de o unitate militară alcă de fiecare dală respinşi do
zitive pentru soarta omeni tat multe capitale străine. zurile Sn care punctele de dentul Agenpres, V. Stamate. tuită din elevi ai şcolilor mi patrioţi.
rii. In această perioadă au Aceste contacte la nivel vedere ale delegaţilor ro transmite : Poporul cuban a litare. Apoi, în piaţă şi-au fă
avut loc intilniri între oa înalt s-au fncheiat, în a mâni nu au coincis cu cele sărbătorit la 2 ianuarie cea cut apariţia coloane de elevi
meni politici influenţi ai u proape toate cazurile, cu ale interlocutorilor lor, dis de-a 9-a aniversare a victoriei şi studenţi. Prin faţa tribunei
nor state — şl ne referim acorduri cotncrete privitoa cuţiile, desfăşurate cu soli revoluţiei. In Piaţa Revoluţiei oficiale au trecut în continua Comunicat privind Ahmcd Scku Ture a fost Intr-o scrisoare adresată se
în special la conducătorii re la lărgirea schimburilor citudine pentru părerile re din Havana a avut loc marţi o re detaşamente de voluntari reales preşedinte at Republi cretarului general al O.N.U.,
unor ţări mijlocii şi mici, de valori materiale şi spi ciproce, au avut darul de mare demonstraţie consacrată „macheleros", care participă pierderile cii Guineea, pentru o nouă U Tliant, reprezentantul per
acestui eveniment, In tribuna
care au scos in mod preg rituale. Comunicatele co a contribui Ia clarificări u la cea de-a 8-a zafra — cam perioadă dc şapte ani, a co manent al Iordaniei la O.N.U.,
nant în evidenţă participa mune date publicităţii cu tile. oficială se aflau conducători pania de recoltare a trestiei de S.U.A. în 1967 municat miercuri postul de Muliammad El-Farra, a cerut
zahăr.
rea tot mai intensă a aces aceste prilejuri au dat re La toate acestea se cu de partid şi de stat aj Repu radio Conakrv. La 2 octom să fie luate măsuri adecvate
tor state la rezolvarea pro lief ideii că deosebirile dc vine să mai subliniem at blicii Cuba, in frunte cu Fidel Fidel Castro a rostit apoi o HANOI 3 (Agerpres). — brie 1967, Seku Ture a fost de pentru a se pune capăt bom
blemelor vieţii internaţio orinduire socială şi chiar mosfera sinceră, degajată, Castro, prim-secretar ai CC. cuvîntare, în care s-a referit Agenţia V.N.A. a dat publici semnat în funcţia de secretar bardamentelor izraeliene de
nale, rolul lor, de foarte apartenenţa la tratate poli- cordială în care au fost al P.C. din Cuba, prim-minis- pe larg la succesele înregis tăţii un comunicat at agenţiei general al Partidului Democrat artilerie, asupra taberelor de
multe ori energic şi com tico-militare diferite nu pot purtate discuţiile dintre tru al Guvernului Revoluţio trate de poporul cubanez în sud-vietnameze de presă „Eli din Guineea şi „Şef suprem refugiaţi, situate Ia est de
bativ in apărarea interese constitui un obstacol în ca conducătorii de stat români nar, Osvaldo Dorticos, pre opera de construire a socia berarea" în care se anunţă că al Revoluţiei". rîul Iordan. In scrisoare se a
lor şi drepturilor lor legi lea colaborării intre ţări, şi cei ai altor ţări. Această şedintele Republicii, miniştri, lismului. El a vorbit despre în cursul anului 1967 unităţile rată câ la l ianuarie tabăra
time, in salvgardarea păcii atunci cînd există dorinţa atmosferă, care îşi trage comandanţi ai forţelor arma sarcinile ce revin oamenilor Frontului Naţional <le Elibe La încheierea primei etape dc refugiaţi iordanieni dc la
şi securităţii in lume. comună de a promova o a- seva şi din spiritul, din fe te. Au fost prezenţi şefi şi re muncii din- Cuba în ridicarea rare <lin Vietnamul de sud au a -misiunii sale în Orientul Wadi El Tabis a fost bombar
prezentanţi ai-corpului diplo
producti vilâţii,. ^ reaIîzarea, o-
In acest context trebuie senienea colaborare. Aceas lul de a fi al poporului ro matic acreditaţi la Havana, bieclivelor in domeniul indus scos din luptă 365 000 de sol ^P.r.QPiat, Gunar Jarring, tri data de izraclicni, trei civili
misul secretarului general at
fiind ucişi şi alţi şnse
subliniată importanţa deo tă năzuinţă de colaborare mân, din caracterul pro printre care Vasi.le Muşat, am triei. agriculturii, învăţămân daţi inamici, din care 170 000 O.N.U., U Tliant, a primit o grav răniţi. fiind
sebită pe care contactele in spiritul deplinei egalităţi fund raţional şi constructiv basadorul României. In tribu tului şi culturii, apărării şi americani şi „aliaţi" ai aces notă oficială din partea Mi
directe ale conducătorilor s-a manifestat în mod cu al politicii externe româ nă se aflau, de asemenea, de consolidării cuceririlor revolu tora. Au fost. dc asemenea, nisterului Afacerilor Externe
români cu conducători ai rent în rezolvarea pe baza neşti, a făcut ca toate con legaţi şi invitaţi de peste ho ţionare. Tn încheierea cuvînlă- distruse sau avariate .1.200 a al R.A.U. în care este reafir Starea sănătăţii lui Philip
altor state lc-au avut in a- inţelegerii, a unor proble tactele avute să depăşească tare la Congresul culturii, ca rîi sale, Fidel Cnslro a expri vioane, 8.500 vehicule militare, mată părerea că singura cale Rtaibcrg este „deplin satisfă
plicarca cu consecvenţă în me ce interesau direct ţă cadrul strict oficial, să îm re se va deschide la Havana, mat hotărîrea Cubei de a spri 730 piese de artilerie, 200 de de soluţionare a crizei dîn cătoare", anunţă spitalul Gro-
practică a principiilor că rile noastre, în acordurile brace forme ce izvorăsc din printre care delegaţia româ jini lupta eroică a poporului nave, numeroase trenuri mili Orientul Apropiat, este retra ole Sliuur, într-un buletin pu
lăuzitoare ale politicii ex încheiate in diferite dome sentimentul spontan al nă, condusă de acad. Remus vietnamez şi a reafirmat so tare, poduri strategice, depo gerea necondiţionată a trupe blicat miercuri seara. Pacien
terne româneşti, in crearea nii in explorarea unor căi prieteniei şi tind spre legă Râdiileţ, vicepreşedinte al A lidaritatea poporului cubanez zite de muniţii şi au fost cap lor izraelienc din toate teri tul a înghiţit noirmal lichide
unui climat tnt mai propice noi de colaborare şi coope turi paşnice şi rodnice alit cademiei Republicii Socialiste cu toate popoarele care luptă turate zeci de mii de arme şi toriile ocupate. şî s-a întreţinut cu medicii.
înţelegerii şi colaborării in rare, reciproc avantajoase, de la stat la stat, cit şi de România. pentru libertate şî indepen însemnate cantităţi de echipa
ternaţionale şi implicit în cu un conţinut tot mai bo la om la om. Şi ecourile a- Demonstraţia a fost deschi denţă naţională. ment militar. Profesorul de culoare, Ro- Prima întîlnire în acest an
creşterea prestigiului Româ gat. ccstor contacte au rezonan Agenţia „Eliberarea" notea bert Clark a zdruncinat o altă a reprezentanţilor permanenţi
niei peste hotare. Dialogul purtat între con ţe profunde, trainice, căci ză că pierderile provocate ina tradiţie de genul „numai pen ai ţărilor membre ale Pieţei
Referindu-se la contacte ducătorii de stat români şi ele exprimă în general un Intensă activitate politico — micului în anul 1967 sînt cu tru albi", devenind primul om comune se va ţine la 11 ia
le largi, schimburile de vi cei ia! altor ţări a scos sentiment puternic, acela 50 la sulă mai mari decif în de culoare ales în secolul XX nuarie Ia Bruxelles pentru a
zite, convorbirile cu şefi de totodată in evidentă multe de stimă, de prietenie, de 1965 şi cu o treime mai mari în Camera Reprezentanţilor dezbate o seric dc probleme
comunitare rămase în suspen
puncte de contact şi con
slate şi guverne, cu perso vergenţă în aprecierea si conlucrare creatoare. diplomatică în legătură cu criza decît în 1966 din statul Mississippi. El a de sie din anul trecut.
nalităţi de seamă dintr-un tuaţiei internaţionale actu MIRCEA MOARCAŞ pus jurămintut de deputat la
2 ianuarie.
cipriotă Cinci sule dc prizonieri e
Potrivit postului de radio gipteni au sosit miercuri la
Cairo prin intermediul Crucii
ANKARA 3 (Agerpres). — niat câ acesta „n-a făcut sau HANOI 3 (Agerpres). — Sanaa, agenţia UPI transmite Roşii Internaţionale, scrie a
Agenţiile ooeidentale.de pre n-a spus nimic care să justi După cum anunţă agenţia că trupele regimului republi genţia France Presse, citind
să relatează câ în prezent se fice o asemenea decizie. Este VNA, aviaţia militară n R.D can vemenit au prins intr-o ziarul „Al Ahram". Acelaşi
desfăşoară o intensă activitate un act inoportun şi contrar u- Vietnam şi unităţile terestre, ambuscadă un grup de ele ziar adaugă că organele Crucii
politică legală de constituirea ‘/anţelor de curtoazie interna au doborît la 3 ianuarie dea mente regaliste. Trupele repu Roşii Tnlernationale continuă
în Cipru, de către liderii popu ţională". supra regiunilor Haifong, Kai blicane au capturat diferite ti demersurile pentru termina
laţiei turce, a unui „guvern Agenţia France Presse anun Duong şi Phu Tho, şapte a puri de arme şi muniţii. Ci rea schimbului de prizonier»
provizoriu". Intr-un interviu ţă câ ministrul de externe al vioane ale S.U.A., avariînd tind o emisiune a regaiiştilnr, între R.A.U. şi Izrael.
acordat ziarului „Bayram'V mi Turciei l-a primit marţi dupa- numeroase altele, fn aceeaşi agenţia UPI arată că forţe ale
nistru! de externe al Turciei. amiazâ pe Mîltiade Delivanis, zi, deasupra Hanoiului au (ost triburilor fidele imamului Agenţiile occidentale dc pre
Ihsan Săbii Caglayangil, a ambasadorul Greciei la An doborîte trei avioane agre Badr au angajat o luptă cu să transmit ştiri din care re
precizat câ „nu există nici o kara. Nu a fost făcută nici o soare. Ln acest fel, numărul trupele regimului republican iese că promisiunea făcută de
legătură între recenta înţele declaraţie în legătură cu con total al avioanelor americane în localitatea Arrodltas, situa primul ministru grec, Gheor-
gere greco-turcă privind criza ţinutul convorbirilor doborite deasupra teritoriului tă la nord dc Sanaa. ghios Fapadopoulos, dc a am
cipriotă şi reorganizarea co Ambasadorul . Turciei la R.D. Vietnam a ajuns la 2 692. nistia toate persoanele acuzate
munităţii turce din insulă, prin Londra, Urnit HaJuk Bayul- de activitate împotriva lovi
formarea „cabinetului admi ken. a avut lot marţi o între turii de stat militare de la 21
nistrativ", ce se ocupă de ges vedere cu William Rodgers. Cuvîntarea aprilie 1967, nu a fost trans
tiunea propriilor afaceri". ministru de stat la Foreign pusă în practică. Phiă in pre
„Sper, a continuat ministrul Office. Agenţia France Presse zent, au fost amnistiate nu
turc. câ toate părţile interesa relevă că cercurile autorizate mai 75—100 persoane, in ma
te vor aprecia necesitatea im londoneze apreciază câ crea lui Nguyen Duy Trinh joritate ofiţeri, fOkŞli membri ai
perioasă de a evita. în prezent, rea unui „cabinet administra organizaţiei Aspida, persoane
orice act susceptibil de a duce tiv", prezidat de vicepreşedin aparţînînd centrului şi dreptei
la o nouă creştere a tensiunii". tele Republicii Cipru, Kuciuk, din Grecia. Cei mai mulţi pa
Tn legătură cu hotărîrea gu micşorează şansele reglemen HANOI 3 (Agerpres). — In fără condiţii bombardamente trioţi continuă sâ se afle in
vernului cipriot de a declara tării paşnice a problemei ci cuvîntarea rostită cu prilejul lor şi tuturor actelor de război temniţele din insulele Yaros,
persona non grata pe Zeki priote pe baza rezoluţiei Na unei recepţii oferite în cinstea împotriva R.D. Vietnam, aşa Leros şi din Grecia continen
Kuneralp. direotor general în delegaţiei de partid şi guver cum s-a arătat limpede în De tală, fapt cc relevă caracterul
ministerul turc al afacerilor ţiunilor Unite din decembrie namentale a R. P. Mongole, claraţia noastră din 28 ianua cu totul limitat al amnistiei
CANADA. — Vedere a centrului Montreal-ului. externe. Caglayangil a subli trecut. care a vizitat R D. VieLnam. rie 19G7. După ce S.U.A. vor decretate dc guvernul grec.
Nguyen Duy Trinh, vicepreşe pune capăt necondiţionat Cunoscutul compozitor IVIikîs
dintele Consiliului de Miniştri bombardamentelor şi tuturor Theodorakis nu a fost elibe
De la ferma sa din stalul momentul ales pentru oferirea lor, în cîteva milioane de ale şi nemulţumirilor provocate Investiţiile în Marea Britanic. al R.D. Vietnam, a subliniat celorlalte aote de război îm rat, deşi premierul Papa-
potriva R.D. Vietnam, guver
relaţiile de prietenie existente
Tex*as, preşedintele Johnson a acestei „pilule amare" poporu gători. legaţi de domeniile in de hotârîrile preşedintelui Cu toate că, în conferinţa nul R D Vietnam va purta tra dopoulos anunţase în mod spe
folosit ocazia primei sale con lui american ca şi multora din vestiţiilor şi afacerilor cu străi Johnson. sa de presă, preşedintele John între cele două ţâri şi solida tative cu S.U.A. în probleme cial că el va fi amnistiat.
care o manifestă
ritatea pe
ferinţe de presă din noul an „aliaţii tradiţionali" ai Statelor nătatea ca şi în milioanele de In legăl-ură cu aceasta, sînt son s-a ferit să menţioneze e- poporul mongol fală de lupta le care interesează.
pentru a da o veste neplăcu Unite: prima zi a anului 19GH. americani ce îşi propuseseră semnificative comentariile a- feotele negative pe care le are poporului vietnamez. Intr-un interviu acordai zia
tă poporului american. Presa Graba cu care preşedintele să-şi petreacă concediile în părule în coloanele presei Intervenţia S.U.A. în Vietnam Poporului vietnamez îi este rului „Dîario-Prensa", ambasa
tă de deficitul ameninţător al Johnson a anunţat aceste mă afara graniţelor tării. Dar mă vest-europene Ziarele france asupra balanţei de plăti a In continuare, vorbitorul a foarte scumpă pacea, dar en dorul Ecuadorului la Washing
balanţei de plăţi — care pen suri a fost interpretată de ob- surile luate vor avea reper ze văd în hotârîrile Washing S.U.A., tocmai acest fapt a fost subliniat câ, deşi agresorii a trebuie sâ fie o pace bazată ton, Carlos Mantilla. a arătat
tru anul 1967 se va ridica la scos în relief de observatorii mericani au suferit înftLngeri pe adevărata independenţă şi că ţara sa se opune cu hotă-
suma de aproximativ 4 mi'lîar- economici şi organele de presă grele în Vietnam, ei nu au re libertate. Atît timp cît impe rîrc planurilor privind crea
de dolari —, de urmările ne vest-europene. Toată lumea nunţat la scopurile lor, bom rialiştii S.U.A. îşi continuă cu rea unor „forţe interameriea-
favorabile ale devalorizării li ştie câ războiul din Vietnam bardînd cu sălbăticie capitala încrincenare războiul de agre nc". Mantilla a subliniat câ
rei sterline şi a cumpărărilor S.U . în căutarea „austerităţii" este. înainte de toate, ia origi R D. Vietnam şi oraşul portuar siune, cei 31 milioane de com poziţia Ecuadorului in această
masive de aur la principalele nea celui mai mare deficit din Haifong, trimiţând cu febrili patrioţi ai noştri din ambele problemă este împărtăşită de
bui'Se occidentale, administra istoria postbelică a balanţei de tate noi trupe satelite în Viet 2one, râspunzînd la Declara multe ţări latino-amcricane.
ţia americană a anunţat un plăţi a S.U.A.". „Dacă războiul namul de sud. fn cuvîntarea ţia preşedintelui Ho Şi Min „Forţele interamericane", a
plan „drastic" de măsuri eco economice din Vietnam continuă — sub sa războinică rosti tă la San din 25 decembrie 1967, sînt ho- spus ambasadorul Ecuadoru
nomice menite să „restabileas liniază ziarul londonez „Times" Antonio şi în declaraţiile sal? lârîţî să lupte împotriva agre lui, ar putea fi folosite ca un
că încrederea în dolar" şî să — restricţiile actuale vor putea recente, Lyndon Johnson, pre sorilor S.U.A. pentru a apăra mijloc dc intervenţie in tre
„echilibreze balanţa de plăţi". fi urmate de altele", in timp şedinţele S.U.A., deşi pretinde Nordul, a elibera Sudul şi a burile interne ale ţărilor la-
Ca urmare, au fost reduse sim ce o înaltă oficialitate a gu câ doreşte „tratative de pace", păşi înainte, spre unificarea lino-amerlcane
ţitor investiţiile de capitaluri servatori ca indiand „gravi cusiuni şt mai ample în dome tonului — care vor duce la o vernului francez, citată de a a folosit pretextul ..apărării paşnică a ţării. Poporul viet
americane în străinătate, tu tatea situaţiei", în care au a niul relaţiilor Washingtonului reducere aproape totală a o- genţia Reuter, a declarat: „Nu securităţii S.U.A.", pentru a namez va dobîndi cu certitu Prima grevă din S.U.A. pe
riştii americani au fost Invitaţi juns dolarul şi finanţele ame cu principalele ţări capitaliste, Luxului de dolari pe pieţele mai o încetare a războiului intensifica războiul şi pentru . dine viotoria ! Agresorii impe anul 1968 a fost declarată la
să călătorească mai puţin pes ricane dintre care multe ţâri aliate occidentale — o încercare dj dîn Vietnam va putea duce cu a se crampona de Vietnamul rialişti din S.U.A. vor fi cu 1 ianuarie de 5.000 de lucrători
de sud, a spus Nguyen Duy
te hotare în următorii doi ani Pe plan intern, hotârîrile a aLe S.U.A Faptul câ Deparla a lovi în ţările Pieţei comu adevărat la o însănătoşire a Trinh. siguranţă infrinţi ! din industria tutunului. Ei re
şi s-a hotâri/t o intensificare nunţata de preşedintele John mentul de Stat a anunţat trî ne, în principal în Belgia şi finant .'lor Statelor Unite". Tn încheierea cuvintăriî sale. vendică majorarea salariilor.
a exporturilor şi o reducere son. cu atit mai grave cu cît mi tarea precipitată în diferite Olanda, unde capitalurile a- Acestea sînt numai dteva Guvernul S.U.A. a pretins vioapremierul Nguyen Duy Cea mai puternică grevă, care
apreciabilă a importurilor. au fost luate într-un an elec capitale a două delegaţii im Qtericane sînt preponderente din glasurile raţionale care in necontenit câ doreşte să dis Trinh a subliniat câ solidari continuă şî anul acesta, este
Este drept, observatorii po toral cînd partidul democrat portante ..pentru a explica gu şi, în acelaşi timp. o discrimi dică cu precizie şî avertizează cute cu Hanoiul, dai câ n\i a tatea frăţească a ţărilor socia cea dîn industria cuprului,
litici din Washington, ca şi din luptă pentru realegerea candi vernelor interesate conţinuţi:! nare între ţările anglo-saxona unde se află rădăcina dificul primit nici un răspuns. Dară liste contribuie la apărarea unde 60.000 de muncitori nu
alte capitale occidentale, se daţilor săi atlt la Casa Albă măsurilor luate" este o dova şi cele ale Gomunitâtii Econo tăţilor actuale ale economiei guvernul S.U.A. doreşte în- păcii şi independenţei naţio şi-au reluat lucrul ca urmare
aşteptau la asemenea măsuri cît şî m Congres, vor lovi. po dă concludenta a ^cercărilor mice Europene, prin permisiu americane. tr-adevâr să trateze, el trebuie, nale, la consolidarea democra a refuzului patronatului de a
Ceea oe a surprins insă, a fost trivit aprecierilor observatori de î' ‘ :cţiunilor nea acordată de a se continua I RETEGAN în primul rînd, să pună capăt ţiei şi socialismului. Ic satisface revendicările.
A
BEDAGTIA SI ADMINISTRAŢIA 7 Ştru Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85. 23 17. — TIPARUL întreprinderea poligrafica Hunedoara—Deva 44.065