Page 42 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 42
4 yRUMUl SOCIALISMULUI Duminică 14 ianuarie 196&
PROPUNERILE VIATA INTERNAŢIONALA
Comisiei centrale de partid
ÎNTREVEDERE
şi de stat cu privire la Scrisoarea misiunii permanente U THANT-KYPRIANU
a U.R.S.S. la O.N.U. adresată NEW YORK 13 (Agerpres)
Secretarul general ON U.. U
organizarea judeţelor preşedintelui Adunării Generale al Ciprului, Spyros Kyprianu.
Thant. şi ministrul de externe
au avut vineri o întrevedere
■ ■ ■ ■ ■ I în cursul căr eia au discutat si
tuaţia din Cipru şi ştirea din
şi municipiilor pres). — Misiunea permnnen- subliniază că K D. Germană decurs de 45 de zile vor avea
VOR IC
NEW
(Ager-
13
In documentul sovietic se
Nicosia.
potrivit căreia în
iâ a U.R.S.S. la O.N.U. a a
dresai preşedintelui celei există şi menţine legături loc alegeri prezidenţiale.
largi şi multilaterale cu ma-
U Thant a infor mat, de ase
(Urmare din pag. 1) competenţe largi în conduce de partid şi organelor locale ue-a XX f 1-a sesiuni a jorilalea ţârilor repre/.cnute in menea, pe Kyprianu despre
rea treburilor de stat si ob de stat, precum şi piesei cen Adunării Generale a D X' U , ONU,, luptă pentru menţine conţinutul unui memorandum
cial-culturalâ şi virbană, cit şi şteşti, în rezolvarea probleme trale şi locale Cornelul Mânescu. o scri rea păcii şi securităţii popoa prezentat de către Turcia în
perspectivele evoluţiei viitoare lor economice, social-cultui ale După legiferarea şi organiza soare in caic, după cum relor şi se pronunţă in favoa care sc arată poziţia acestei
a acestor localităţi. De aseme şi edilitar-gospodăreşti. Orga rea judeţelor, organele .jude relalea/.ă agenţia TASS. sîm rea înaltelor principii si sco ţâri faţă de siluaţia din Cipru.
nea. s-a urmărit ca oraşele nele de conducere ale muni ţene de partid si de stal vor respinse afirmaţiile discrimi puri ale acestei organizaţii in
reşedinţă să fie situate cît mai cipiilor vor fi subordonate re- elabora propunerile primul natorii ale misiunilor perma iei iraţionale. Respingînd afir
central în cuprinsul .judeţului, lor judeţene, cu excepţia ora delimitarea oraşelor şi comu nente ale S.U.A., Mani Brita maţia. potrivit căreia R.F.G. Incident la graniţa
pentru a înlesni legăturile cu lului Bucureşti, care va avea nelor, în spiritul principiilor ni! Şi Franţei la adresa Re ar fi singurul stat împuternici R S.F IUGOSLAVIA. — Kuirumovo odinioară un o;;i-
roate localităţile ce intră in legături directe cu organele de adoptate de Conferinţa Naţio publicii Democrate Germane, sâ sc manifeste ..in calilate dc -ol din nordul Macedonio, npic balciinir. s-a transformat iordano-izraeliană
componenta acestuia Ţinînd conducere centrală. irnlă a partidului. Aceste pro cupr inse" în scrisor ile odi os r- reprezentant al poporului ger intr-nu important centru industrial care atrage atenţia prin
seama de importanţa şi rolul Municipiul Bucureşti v.i fi puneri vor fi supuse dezbate te do rele trei tău la 11 de man în irebui'le internaiiona- lima modernă a urbanisticii. In foto : Aspect din carlicrclf' I TEI. AVIV 13 (Agerpres).
reşedinţelor dc judeţ, condu organizat — clin punct de ve rii populaţiei clin unităţile «ui* cembrie 1987 preşedintelui A lc“. în scrisoarea misiunii per noi ale 'trasului Kumanovo. Simbălă dimineaţa, la fron
cerea partidului şi statului va dere administrativ — pe sec ministraliv-lentoriHle rrspo ■- dunării Generale. manente a ILR.X.S. sc exprimă tiera dintre l/.rae! şi Iordania
acorda o atenţie sporită ridi toare, meniinindu-se. în gene tive. iar ulterior aprobate dc regretul că misiunile perma au avui loc din nou schimburi
cării economice, edihiar-gos- ral, în stabilirea acestora, li către Comitetul Central al nente al^ puterilor occidenta de focuri care au durat aproa
podâresti şi social-cullm ale a mitele actualelor raioane. Partidului Comunist Român şi A legeri le contribuie la râspîndirea în Convorbiri H«$scl«-Nas$cr pe trei ore. Un purtător de cu-
celor care prezjnlâ râmîneri In înfăptuirea politicii eco Consiliul de Miniştri. O N U. a opiniilor şi concepţii vînt izraelian a precizat, că in
in urmă din aceste puncte dc nomice a partidului si statu Comisia centrală tic partid lor revanşarde cidentul dimie forţele iordani-
vedere. lui se va urmări în continua şi de stat consideră că propu prezidenţiale Misiunea permanentă sovie CAIRU 13 (Agerpics). a începui imediat convorbirile ene şi izracliene staţionate de
Oraşele mai importante, ca re dezvoltarea economică şi nenle cu privire la organiza tică a cerut ca această scri Regele Husscin al Iordaniei cu preşedintele Gama! Abdel o parte şi de aha a fluviului
re au un număr mai marc de socal-cullurală a tuturor ora rea judeţelor şi a municipiilor în Finlanda soare să fie difuzată ea docu n sosii sîmbâlâ la Cairo înlr-o Iordan s-a produs în valea
locuitori şi o însemnătate deo şelor ţârii. astfel îneît acestea corespund principiilor si crite ment oficial al Adunării Ge vizită dc J-l de ore. Agenţia Nasser referitoare la situaţia Beisan, la sud de lacul Tibe-
sebită în viaţa economică, po să devină puternice centre ur riilor' cu privire la îmbunătă HELSINKI 13 (Agcrpros). — nerale a O N U. MFIX anunţă <â regele Husscin din lumea arabă. riada
litică. socială, ştiinţifică ti cul bane în care să pulseze din ţirea organizăm administra- Luni şi marii au loc in Finlan
turală a ţârii, urmează să fie plin viaţa socială, exercitind tiv-Lcritoriale a ţârii, adoptate da aleger i prezidenţiale. Cam
declarate municipii. Din cele o influenţă sporită asupra zo rie Conferinţa Naţională a pania electorală, care a avut Va fi remaniat
187 de oraşe ale ţârii, sini pro nelor înconjurătoare. partidului. o desfăşurare destul de vie O nouă grupare
puse a fi municipii 31, dup'i Propunerile cu privire Ia or Noua organizare administra s-a încheiat vineri seara eu o
cum urmează : ganizarea judeţelor şi a mu tivă a teritoriului tării creea amplă dezbatere televizată în guvernul austriac?
Arad Media? nicipiilor au fost aprobate de ză condiţii pentru sporirea râs- tre sprijiniloni ce’or trei per de partizani în Columbia
Bacău Oradea Comitetul Executiv al Conv punderii, iniţiativei şt operati sonalităţi care candidează
Baia Marc Petroseni ieţuiţii Central al Partidului vităţii organelor locale de pentru înalta funcţie de pre BOGOTA 13 (Agcrpres) unei junle pnlrioiice consti VIENA 13 — Coresponden Preşedintele Consiliului naţio
Bîrlad Piatra Neamţ Comunist Român, care a ho partid şt de stat în rc/.olvarej şedinte al republicii. tuite la 11 noiembrie anul tre tul Agerpres, P. Stânceseu. nal (Camera inferioară a Par
Botoşani Piteşti tă rit ca ele să fio supuse jez multiplelor sarcini privind Cei trei candidaţi sînt ar O nouă grupare de partizani cut. transmite : lamentului). A. Maleta, care
Braşov Ploieşti batem publice, iar apoi pre dezvoltarea economică şi socia tualul preşedinte Urho Kelc- şi-a făcut apariţia înlr-o zonă In manifest sc araiâ că un La V'iena au început, vineri deţine in acelaşi limp şi con
Brăila Reşiţa zentate spre examinare şi legi lă a tuturor zonelor, precum lctnen. sprijinit de partidele din junglă din estul deparla- detaşament de partizani a ocu importante consultări ale li ducerea Uniunii populiste a
Bucureşti Roman ferare Mani Adunări Niţio şi pentru îmbunătăţirea con care compun în pre/orn coali mentului Cordoba (Columbia). pat la 6 ianuarie salul L're şi derilor de frunte ai Partidului salariaţilor, şî-a amînat vizita
Buzău Safu Mare nale. Dezbaterea publică va ducerii de partid şi de stat a ţia guvernamentală. MaMi Intr-un manifest distribuit vi a executat un marc proprietar populist austriac. Cancelarul pe care urma sâ o facă la 15
Cluj Sibiu permite oamenilor muncii să întregii vieţi economice, poli Virkkuncn. sprijinit de parti neri prin poştă la Bogola funciar, Orlnndo Maivhena, Klaus, preşedintele aceslui ianuarie in capitala R.F. a Ger
Constanta Suceava contribuie la definitivarea a- tice ^i sociale din patria noas dele de dreapta, şi Veiklco „Mişcarea populară de elibe care s-a făcut vinovat dc în pai I id, s-a înI îl nit cu condu manici
Craiova Timişoara i-pstor măsuri care pr ivesc im tră Se va asigura, lolodată. Vennamo. din partea partidu rare*4 informează că cslc al suşirea pâmînUirilor aparţi- cătorii cclot Iţei organizaţii Majoritatea piesei vieneze a-
Galaţi Tirgu Mureş portante domenii ale vieţi? un cadru rrtaî favorabil pen lui ţărănesc. cătuită din ţărani, muncitori, nînd ţăranilor. In ultimele zi profesionale ale parlidului (a
Giurgiu noastre de stat. Propunerile şi tru îndeplinirea mar ilor obiec soldaţi şi studenţi revoluţionar i le în deparlamenlul Cordoba ţăranilor, a salariaţilor şi a prcciazâ <ă dezbaterile se re
Hunedoara Turda sugestiile vor putea fi adre tive ce slau în faţa poporului „aflaţi în luptă impotriva o au fost trimise Importante for industriaşilor) şi cu secretarul feră la o eventuală remaniere
laşi Turnu Severin sate Comisiei centrale de r omân, peni ni dezvoltarea în. G UATEM ALA ligarhiei columbiene şi con- te iniIiIare, o suprafaţă întinsă general al partidului, Withalm. guvernamentală.
ira imperialismului american44.
Municipiile vor avea plan partid şi de stat. comitetelor tregii noastre societăţi pe ca Documentul'precizează că miş din acest seclor fiind preluată
şi buget proprii, dispunînd de regionale, raionale, orăşeneşti lea progresului şi civilizaţiei. carea este plasată sub ordinele direct sub controlul ar matei.
PESTE 10.0A00 DE Febra aurului
0 delegaţie guvernamentală română, FEROVIARI IN GREVA GREVA LA SAIG0N ia proporţii
0 acţiune în CIUDAD DE GUATEMALA
condusă de tovarăşul Iile Verde!, 13 (Agerpres) curent electric a fost redusă LONDRA 13 (Agerpres) - a speculaţiilor de bursă, câ
(Agerpres). —
care trebuie grevă peste 10.000 de ferovi Sîmbâtă docherii din portul cu mai bine de 40 la sută. In Cererile de aur la bursa dn măsurile drastice anunţate de
SA1GON 13
au declarat
In Guatemala
Johnson
va face o vizită în Marea Britanie ari. cerind societăţii nord-a- Saigon au declarat o grevă do ceea ce pliveşte greva doche Londra au depăşit nivelul vîiv- către preşedintele deficitului
zârilor fată de per ioada de di
complet
rilor. ea a afectai
pentru reducerea
angrenate mericane „Internaţional Rail- solidaritate cu lupta lucrăto portul comercial, armata des- naintea devalorizării lirei ster balanţe: americane dc plâc i
rilor dc la Compania pentru
La invitaţia guvernului bri niştri va avea intilniri cu pri vvays" plala salariilor restante aprovizionarea cu apă şi e- cărcînrl numai cargourile mi line. De trei zile consecutiv, si pentru restabilirea încrede
toate forfele tanic, o delegaţie guverna Harold Wilson, cu membri ai din perioada ultimelor trei lertri citate din capitala sud- litare. Dacă greva va conti preţul aurului se află în creş rii în dolar nu reuşeşte cu
mul ministru al Marii Britanii,
toate câ programul dc apăra
tere Continuă de asemenea,
luni. Aceasta este prima grevă
nua. relevă corespondentul a-
mentală română, condusă de
tovarăşul Mie Verdeţ. prim- guvernului şi cu alte oficiali de amploare a feroviarilor au vietname/.â. Ca urmare, nu gentiei Assocmt.ed Press tra- sâ sporească preţurile la ac re a dolarului a fost elaborat
meroase nave au rămas nedes-
(Urmare din pag. 1) vicepreşedlntc al Consiliului tăţi britanice. torizată de guvern in ultimii cârcate. Comandamentul mi ficvri pe lima navală re leagă ţiunile companiilor care deţin pe punct.
ţie Mjnişlrj, ,ya face o vizită în , .Dejggaţia va vizita obiective litar american a fost nevoit sâ Saigon ii! de Statele Unite va controlul asupra extracţiei au Pe' d<y alta parte se anunţă
plan aferente unei zile, de Marea Brilanîe, în perioada industriale şi va purta discuţii 30 de am.- folosească soldaţi pentru a des fi serios afectat. rului si diamantelor In cercu câ -la bursa din Paris s-a vin-
cade. sau luni, este nevoie ca 23 ianuarie — 3 februarie 1968 „Inter naţional nailways4' cărca navele militare. Greve de solidaritate au mai rile de afaceri se precizează du! vineri aur in valoare dp
la fiecare loc de muncă să In timpul vizitei, prim-vjre- cu conducătorii unor întreprin controlează importante reţele Din Saigon se anunţă că. in fosl declarate în cartierul Cho- că in ultimele patru zile la 7.2 milioane franci, ceea ce re
se asigure desfăşurarea nor preşedintrlc Consiliului de Mi deri economice de căi ferate din Guatemala, urma grevei celor 3.500 de lu lon al capitalei, urmînd sâ în prezintă o cantitate de trei
mală a activităţii de produc ceteze lucrul şi cei dc la ser bursa din Londra s-nu vindut ou mai mare decît media o
ţie In fiecare secţie, sector şi folosite îndeosebi de trustul crători de la uzinele de apă şi viciul dc transport în comun. aproximativ 25 tone de aur. bişnuit j.
şantier. nord-american „United Fiuit". electricitate, aprovizionarea cu Greviştii cer mărirea salarii In cercurile economice en
Intrucît se constată că „Festivalul lor şî eliberarea liderilor sin gleze sc apreciază, ca urmare
multe neajunsuri se datoresc dicali arestaţi. Creşterea preţurilor
lipsei de prevedere, este ab
solut necesar să se acorde
maximum de atenţie aprovi film ului la sate t e în Anglia şi Austria
zionării ritmice cu materii Starea sănătăţii lui Blaiberg
prime şi materiale, scule şi LONDRA 13 (Agerpres). ~
dispozitive, folosirii mai efi
Intr-un raport dat publici-
ciente a maşinilor şi timpului (Urmare din pag. 1) torice). „Hieroglifele pâmîn- lătii la Londra de Ministerul
de lucru. Orice tendinţă de lului". „Sunete magice". „U
neglijare a acestor factori va pe marginea filmului „Subte neltele gindirii" (ştiinţifice). s-a îmbunătăţit Comerţului, sc arată câ in
urma devalorizării lirei ster
aduce prejudicii ritmicităţii ranul", un interviu cinemato „Cicloni-anticicloni", „Flora
producţiei, aşa cum s-a in- grafic. manifestare cu filmul Australiei", „Siria — oraş pus CAPETOWN 13 (Agerpres) medica! Prof. Barnard a ară- line pe plata internă s-a în
timplat de altfel in secţia de inedită în mediul rural. tiu" (geografice), şi multe al Starea sănătăţii lui Blaiberg lat. pe de altă parte, câ nu va registrat o creştere simţitoare
a preturilor. In mod deosebit
locomotive a Uzinei R.M.n. Bogatul fond de filme docu tele, care vor fi prezentate in fi posibil sâ se încerce o nouă
Simeria. unde abaterile dc mentare. afla: la dispoziţia programe speciale. Pe margi s-a îmbunătăţit în proporţie dc operaţie de transplantare de au fost afeciaie preţurile la
alimente, care au crescut diri
50—60 la sută. El nu va pă
la procesul tehnologic de lu noastră, ca şi varietatea tema nea acestor filme sc pot orga răsi însă spitalul înainte de inimă ia spitalul „Grotie octombrie anul trecut cu 8 la
cru au dus la prelungirea tică a acestuia, au delerminal niza acţiuni interesante ca : o lună. a declarat prof. Bar- Schuur", decît după ce Blai sută Dc asemenea, au crescut
duratei de reparaţie a unei pe activiştii culturali să orga discuţii cu spectatorii, călăto nard. Vineri. Blaiberg s-a sim berg părăseşte spitalul. cu 7 la sută costul materiilor
locomotive cu trei zile. Ase nizeze acţiuni, cu astfel de fil rii pe hartă, sen de întrebări ţit „exceleni". Cînd a apărui prime si al carburanţilor fo
menea aspecte se întîlnesc şi me, cu diferite categorii de si răspunsuri etc. un lichid în pencardul inimii ☆ losiţi in industria prelucră
la „Marmura*4 din Simeria, spectatori : la Ostrov, r aionul O atenţie spor ită va fi acor transplantate, acum cîteva zile. NEW YORK 13 (Agerpres). toare. Cu 7.5 la sută s-au ma
I.O.Î.L. şi I.P.I.P, Deva, cate Haţeg, a fost organizată o sea dată. ca şi în perioada care a acest fapt a produs nelinişte. Mikc Kasperak, care a fost jorat pre'unle la mărfurile
au păşit cu slîngul în acest ră de întrebări şi răspunsuri trecut, micilor- spectator-). La Prof. Barnard consideră câ fe supus unei operaţii dc trans- industriale. In raportul Minis
an şi au pierdut cadenţa din pe marginea unor filme zoo aproape 50 de cinematografe nomenul este frecvent in ope plamarc a inimii în noaptea dc terului Comerţului se relevă
prima zi. tehnice. Inginerul agronom se va organiza, pentru ei, R P.D. COREEANA. — Aspect de muncă de la oi.elâna raţiile de inimă : sîngele care sîmbâlâ spre duminica trecu faptul câ tendinţa de creşte
Timpul nu aşteaptă după Tanerbak Eugen şi Ciornei concursul cu buletine de par Uzinelor siderurgice din Kangsun. se adună în jurul inimii se tă. a pulul, pentru prima oară te a preturilor pe piaţa inter
cei întîrziaţi. Acolo unde re loan. doctor veterinar, au co ticipare pe tema : „l'ilmul do _______________________________ transformă apoi în apâ. In dc la operaţie sâ se aşeze vi nă se menţine
alizările nu sînt la nivelul mentat metodele noi .şi efica cumentar in sprijinul elevului" ceea ce priveşte durerea în gît neri intr-un scaun de lingă 'ir
sarcinilor de plan, trebuie să ce înfăţişate în filmele: „Creş — acţiune recent organizată şi apărută, de asemenea, zilele patul său. undo a stat timp de VIENA 13 (Agerpres). —
se întocmească în cel mai terea economică a viţeilor de în mediul urban — care a dat Apelai preşedintelui Ruandei trecute, ea este de origine vi- 15 minute. Cu toate acestea, Potrivit datelor furnizate de
scurt timp un grafic de re prăsită", ..Creşterea bovinelor" rezultate concrete în ceea ce roticâ si este tratată ca atare. înti -un buletin medical dat Direcţia Centrala de Statistică
cuperare a minusului, defal şi „Creşterea batalilor pentru priveşte completarea procesu In afara acestor complicaţii, publicităţii de clinica Univer din V’iena. în anul 1967 in
cat pe zile, schimburi, locuri carne" şi au făcut recoman lui instr uctiv-educntiv ‘de in- chirurgii de la Capetown sînt sităţii Stanford. sc arată câ Austria preiurile au crescut
de muncă şi oameni Organi dări celor prezenţi in privinţa văţâmînt cu ajutorul filmului. adresai Consoului (K) satisfăcuţi de evoluţia stării starea lui continuă sâ tic con in medie cu 5.3 la su;â. O creş
zaţiile de partid să urmă îmbunătăţirii metodelor de Cinematografele săteşti, a sănătăţii lui Blaiberg. Pofta siderată drept critica intrucît tere simţitoare a înregistrat
rească permanent modul în muncă din C A P. De altfel, căror- aparataj de proiecţie a Kl GA LI 13 (Agerpres). — vernul acestei ţâri a refuzat de mincare este bună, nu are ficatul si funcţiile renale nu se costul serviciilor publice. Lu
care se înfăptuiesc obiective filmul documentai agrozooteh fost revizuit cu atenţie de că Preşedintele Republicii Ru să dea curs cererii de extră de loc febră sî nu s-a semna prezintă satisfăcător. Este po crările de întreţinere sanitară
le stabilite si să nu accepte nic. grupat pe teme, este pre tre tehnicienii întreprinderii anda. Cregoire Kayibanda. a dare a mercenarilor către au lat nici un aspect al fenome sibil ca sâ fie nevoie sâ sc r e a locuinţelor au crescut cu
motivările neîntemeiate ale zentat alît pentru cursanţii noastre, operatorii proiectanţi făcut apel la guvernul Repu torităţile congoleze şi insistă nului de ..respingere" a inimii. curgă din nou la un rinichi ar peste 9 la sulă iar taxele pen
conducerilor lehnico-admi- cercurilor de mvatâmînt agri pot si trebuie sâ prezinte spec blicii Congo (Kinshasa), sâ re Chiar faptul câ ol a slăbit pu tificial Tensiunea, pulsul şi tru învâţâmuit cu 7.6 la sută.
nistrative. făcute de cele mai col de masă. cit şi pentru res tacole de calitate, cu o pro glementeze pe calea tratative asupra repatrierii lor în ţă ţin este considerat rn un lu temperatura bolnavului sini La alimente, preţurile au scă
multe ori cu scopul de a as tul membrilor C.A.P. iecţie şi audiţie de înalt nivel, lor problema mercenarilor rile de unde prov in. cru bun din punct de vedere însă normale. zut în medie cu 3 1 la sută.
cunde lipsurile existente în In timpul etapei a Jl-a a atit în timpul festivalului, cît străini refugiaţi de la Bulca-
organizarea şi desfăşurarea festivalului, care începe astăzi, şi după aceea. Au crescut. în vn înlr-o tabără situată pe
producţiei. Analizele decadn- ne propunem sâ valorificăm mod justificat, pretenţiile pu teritoriu] ruandez. Intr-un in
le să nu fie simple inserări în mai mare măsură bogatul blicului spectator, ale cinefili terviu acordat piesei, preşedin I Andreen, a făcut o declara american este autorizată că dridului. Cu acest prilej, I I
conslatative. Ele să fie un mij fond de filme documentare. lor din mediul rural Calita tele Ruandei □ subliniat câ nu ţie presei în care a subliniat sătoria dintre un alb şi o fe consiliile muncitoreşti s-au I
loc eficace de prevenire şi Pentru aceasta, am repartizat, tea spectacolelor influenţează doreşte prezenta mei unui printre altele : „Trebuie sa meie de culoare. pronunţat în favoarea drep- I
înlăturare la timp a tutu după itinerar)I precise, filme direct frecventa publicului de mercenar străin pe teritoriul obţinem salvarea celor 230 A gcuţiilo occidentale dc (ului la grevă şi al inde- I
1907".
ca :
„Pc urmele lui
ror tendinţelor dc râmînere «.Pultia 500“, „1877 — mărtu la sate. ca si Ia oraşe. De aceea ruandez. După cum s-a anun de patriote întemniţate dc ** presă relatează că U pendenţei sindicatelor mun- I
va trebui sâ acordăm acestei
sub plan. rii dc glorie nepieritoare" (is acţiuni toată atenţia. ţat. guvernul de la Kinshasa a junta militară pe insula Ya- Nicosia s-a anunţat in mod citoreşli spaniole. |
hotârît sâ rupă reiat iile diplo ros. Ele se află în condiţii oficial că la 25 februarie a.c., D este trei sute dc ţă- *
groaznice, inumane. Nu pu
matice cu Ruanda, intrucît gu- in Cipru vor avea loc alegeri * răni din localitatea J
tem râmînc indiferenţi faţa prezidenţiale. Potrivii agen
de tragedia greacă. Nu putem ţiei France Prcsse, la acest Valmora Rodrigues, statul :
tăcea**. Ea a anunţat câ or scrutin electoral ce va de venezuelean Zulia, au ocupat *
Pentru fim pulS j I U T O M ! | Federală a fost de acord cu ganizaţia .Uniunea femeilor semna pe noul preşedinte al tifundiarilor şi l-au împărţit *
păminlurilc ce aparţineau la- !
a
lugo-
R.S.F.
de stingă", pe care o condu
I slavia
Republicii, vor participa nu
SITUAŢIA DIN | începerea tratativelor cu Rc- ce. a adresat guvernului mi mai ciprioţii greci. între ci. Ţăranii au declarat J
neinfăptuirea :
câ foamea şi
litar xle la Atena o telegra
| publica Federală a Germa-
informaţiilor
otrivit
P
i!d u m n e a vo a stră liber YEMEN I niei referitoare la restabili- mă în care cere eliberarea a- nadian „Telegram", care a- reformei agrare, promisă a- J
publicate de ziarul ca.
cum şapte ani, i-au obligat [
restalelor.
| rea relaţiilor diplomatice. Nu
sâ ia o asemenea liotârire. J
I au fost precizate data şi lo-
daniei a semnal decre
I cui începerii tratativelor. D egele Hussein al lor- parc In Toronto, Canada a ^ encralul argentinean in I
vindut in anul 1907 Statelor
pentru
T o b riil
LU -
(..Republic»") ;
^ retragere, Candido Lo- |
Duminică PENI : Penlrn nn pumn de dolari 7.A : Angelica $. regele ; 1L1A : Zs.di» SANAA 13 (Agerpres) — I A gentia France Presse tul privind prelungirea cu şa Unite armament şi muniţii pez, a fost pus in arest la |
I filam entul incaşului („C o lin -
fecioarei
I
anunţă, citind un co-
se luni a serviciului mititar
în valoare de 270 milioane
ta l") :
Postul de radio Sanaa a a-
(„M uncitoresc") : “V U LC A N : SmdhaJ nuntai câ forţele armate repu | mumcat oficial izraelian. că obligatoriu. Potrivit decretu dolari. O parte din acest ar domiciliu pe timp dc 15 zile, |
marinarul :
PETRU.A : Singur pe lu
14 ianuarie me : I.ONEA : SurrouK — lig n it celor Televiziune blicane din provinciile de ră I „primul eşalon de prizonieri lui, toţi cetăţenii de la 18 la mament este folosit în răz din cauza declaraţiilor sale |
antiguvernamentale.
Gene- I
I de război egipteni din tini-
40 de ani sînt obligaţi s;>
boiul pe care S.U.A. il duc
m iri (..M inerul") ; U R IC A N I : CA-
7
l»rr(ul deasupra oralului ; A N IN O A - sărit au confiscat o cantitate | pul conflictului armat de sa presteze serviciul militar, a- in Vietnam, scrie ziarul. ralul lăsase sâ sc înţeleagă |
SA : Comisarul X ; BARBATF.NI : ■l 00 Oi1 a e.sr cln Cm», va ţi vremea înseninată de arme si muniţii l se 2ilc a ajuns în Egipt prin nunţâ agenţia MEN. câ are intenţia sâ devină li- |
Im darm ul I» New York : P A R I). 1 *.n' G'm injşucii de invinri.re ; !'.m de producţie americană, intro Ţ ribunalul ordinei pu-
Cinema SENI : Pnrrarrn in te rn ii ! ORAŞI IK: l'rniru linei'eil.l îcolr..' ’leulru în .sin • duse în tară de mercenari pe I regiunea Kantarah". Comu- A uloiilâlile din Mem- • bhee din Madrid a (Ierul unei mişcări politice de |
din ; .J’nlCiMV;, ,le
: 10.VI K-
opoziţie faţă de
preci-
guvernul |
I uitatul izraelian nu
(,,Pfl-
Cum
m ilion
un
/u ri
să
liiâ “ ) ; Rin Cnnrlios (..Flacă miminei! |»e.\lin sule : 12,).' (.Duceri la frontiera de răsărit a ţării. I zeazâ insa numărul prizo- * *01)15 (statul Tennessee) condamnat vineri pc munci condus de preşedintele On- |
ra") ; r.K O A C IU RAI : Casa dm simfonic. In |irO£inm : „ l ’ .xsăvr.a dc Au fost de asemenea, arestaţi au emis o autorizaţie dc că torii .Iulian Arizo, .Tuan Goi-
DEVA i tOI dalm alieni («intm aiof r* Montevideo : CUC IR : Castelanii Ine" dr lgor Slr.ivinslii : 17,'JI) Vnrie- trei mercenari. La ancheta, a- I nierilor ce au traversat Ca sătorie a tinărului alb, James coechca, Manucl Traba. Luis gania. |
lot ,,P«f»îa*‘) i Faraonul U m ile I j (...MssncHnfcsf“') ; Dragostea invingr U li /i.lelurice : IS 00 „Strune ţi pale ceslia au dezvăluit dale pri i naiul de Sucz. Edward Todd, cu tînâra de Rovo şi Trinidad Garcia, la ubmarinul britanic •
lt) : „Fem eile" (m aiinru) („A ria ") (..7 Noiembrie") ; SFRt$ : 0 fată le". I ransn.isinne de la Sofia : S
SIM ERIA t Dc U 1 la H Irrie ilJ („P rogresul") : Un joarerr Magarin III : lO.ltl 'telejurnalul de vind comploturile puse la calc unoscuta activistă pe culoare Floria Marquita cile patru luni închisoare „Allianre" dc la baz^ I
HUNF.DOARA : Cine rJU rejIe iir n fin trr b irb a |i C.Scliesnl") ; APOI. -cară ; 10..în Desene ,animate ; 20 00 de îegalişli. sprijiniţi de mer 1 lârim obştesc din Sue- iMayhorn, ambii in virstâ de sub învinuirea dc a fi parti Roya) Navy a eşuai vineri I
ligtu (.,Flari»a“ ) : M artin »nMa> OUI. DE SUS : Viaţa I» castel A L IU Mari iutrrprcli : Violonistul tasdi.a cenari. şi mijloacele prin care I dia. laureată a Premiului Le- 23 de ani Este pentru pri cipat în luna aprilie 1907 la seara in apropiere de Insula I
(..Ş lderonislul") : El Orcrn Con IU L IA : 1.nana Victoria") : Compar llei/rtr. I'ie/.ini;. Cimi'gs' Sbiiccr. ; Wiglil Nu au fosl înregistra I
structorul"] ’ C A I.A N : Neveste peri lim eniul iingJsiln. („23 August") ■ 20 20 Selectului din »i>edaridele tea- forţele reacţionare yemenile • nin „Pentru întărirea păcii ma oară după războiul civil reuniunile comisiilor munci
culoase ; C.UELAR : Recompensa : ZI.A l NA : Robii : TF.IUS : Relaxr.v irului dr estradă din l'loieţli : 21.'" sînt sprijinite de puterile oc • între popoare", dr. Andrcia din S.U.A. cînd în acest stat toreşti din împrejurimile Ma- le victime. ■
TEL1UC : Procesul de I* Ver • Iilm îulislic : ..l'uMiaii/ a" : "22.('i lele cidentale împotriva regimu II
na ; PETROŞANI : Dragostea unei r.V-lt dragi : H AŢEG : Casa n e lin ijli- jurnalul ne im;i|ile - TUJ0 Tele.s|tort ;
blonde ? Noiembrie") ; Un laxi i l • BRAD ; Subteranul GU ţtAUAR - Indiiderea enii.Miinii lui republican.
44 065
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Gr OM or. 35, teleloo 12 75, ÎS 85. 23 17, - TIPARUL întreprinderea oolizraftcfi Hunedoara—Dova