Page 43 - Drumul_socialismului_1968_01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ t
v a l o r i $i s e u m n c a t ii

SUPERIOARE

Zilele trecule au fost publi­ Ca cetăţean al patriei noas­
cate propunerile Comisiei cen­ Dr. docent tre, şi ca cercetător al trecu­
trale de partid şi de stal cu OCTAVIAN FLOCA tului istoric al poporului ro­
privire la organizarea judeţe­ mân, analizir.d semnificaţiile
lor şi municipiilor. Noua har­ majore cuprinse în elaborarea
tă a ţării, pe care o conside­ noii hărţi a patriei, în special
răm un important document factori de natură economică şî a celor două judeţe, aş dori să
istoric al zilelor noastre, a socială, cît şi unele constituiri relatez cîteva considerente de
suscilal un deosebit interes în teritorial-administrative mai ordin istoric ce rezultă din a­
rîndul tuturor oamenilor mun­ vechi şi terminologii de uz cest important document şi
cii din patria noastră. Rod al străvechi, care au o adîncă prezintă un deosebit interes,
unor îndelungi cercetări ştiin­ semnificaţie pentru noi ca chiar dacă factorii de ordin e­
ţifice. pentru a găsi forma îm­ popor, locuitor al acestor me­ conomic şi social sînt cei ho-
părţiţii adminislraliv — teri­ leaguri : uneori ca băştinaşi târilori în stabilirea noilor u-
toriale cea mai potrivită cu de totdeauna, alteori în ce pri­ nitâţi administrative. MARTI 16 IANUARIE 19G8 PAGINI 25 DE BANI
stadiul actual al construcţiei veşte originea noastră etnică, Judeţele, aşezate pe vatra
socialiste, cu dezvoltarea pre­ Cele două judeţe, păstrătoa­ primelor cnezate plămădite pe
zentă şi viitoare a vieţii eco­ re ale unor mărturii milenare acest teritoriu, cu „juzij" şi,
nomice şi social-culturale a pa­ cu privire la existenţa prime­ mai tîrzîu, cu „primarii" sa­
triei. noua hartă întruneşte lor formaţiuni politieo-admi- telor şi tîrgurilor, constituie
armonios concepţiile actuale nistrative româneşti, sint e­ noţiuni tradiţionale deosebit Primirea de către tovarăşul
despre dezvoltare cu experien­ chilibrat constituite, dispunind de semnificative, aparţinînd
ţe tradiţionale mai vechi, a­ de un teritoriu geografic va­ primelor formaţii politieo-ad-
firmate in evoluţia istorică a riat, cu importante bogăţii ale ministrative româneşti. Încă Mcohe Ceauşescu a tovarăşului
pâmînlului românesc. solului şi subsolului, o indus­ din secolele al Xllf-ica sau al
In constituirea celor două trie avansată, cu un just ra­ XlV-lea. dc pildă, românii ce­
judeţe situate in valea de port numeric între populaţie şi lor patru scaune ale districtu­ Oeorges Marchais
mijloc a Mureşului — Alba şi potenţialul economic şi social- lui Deva, dar şi din Haţeg, Hu­
Hunedoara — ca şi a tuturor cultural. In acelaşi timp ele nedoara sau chiar Alba. aveau
celorlalte judeţe ale ţârii, au sint constituite pe un puternic cnejii, juzii, sau voievozii lor, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Georges Marchais, membru al
fost luaţi in considerare atit fundament istoric. care se conduceau după acel secretar general al Comitet u­ Biroului Politic, secretar al
jus valachicum'1, după cum lui Central al Partidului Co­ Comitetului Central al Parti­
judeţele din Tara Românească munist Român, împreună cu dului Comunist Francez, care
— nu fără legătură directă cu tovarăşii Paul Niculescu Mizil. la invitaţia C.C. al PC.R, fa­
ţinuturile de dincoace de Car- membru al Comitetului Execu­ ce o vizită în ţara noastră.
paţi — îşi aveau adînci rădă­ tiv. al Prezidiului Permanent, întrevederea s-a desfăşurat
cini in epoca feudalităţii. Dar, secretar al C.C. al P.C.R., Mî- intr-o atmosferă caldă, tovă­
socotim că toi atît de impor­ hai Dalea. secretar al C.C. al răşească.
tantă ca sensul adminislraliv- P.C.R, a primit duminică dimi­
teritorial, care stă la baza no­ neaţa la Predeal pe tovarăşul I Agcrpre* *)
ţiunii de judeţ sau de primar,
este şi originea etimologică a
celor două noţiuni, care, ală­
turi de atitea altele, ne leagă
atît de originea noaslrâ stră­
veche pe aceste meleaguri, cit
şi de fizionomia etnică a po­
porului român E un sentiment
de mulţumite, atît pentru Tovarăşului TODOR JIVKOV,
scrutătorul trecutului de luptă prim-secretar al Comitetului Central al
al poporului, ca şi pentru ori­ Partidului Comunist Bulgar
care cetăţean al patriei noas­ Preşedintele Consiliului de Miniştri al
tre, că aceşti termeni, de obîr- Republicii Populare Bulgaria
şie latină — care fac dovada
existenţei şi persistenţei noas­ Tovarăşului GHEORGHI TRAIKOV
tre din totdeauna pc meleagu­ Preşedintele Prezidiului Adunării Populare a
rile pe care trăim şi muncim Republicii Populare Bulgaria
— au fost introduşi în noua SO FIA
nomenclatură a administraţiei Dragi tovarăşi,
româneşti F.i vor fi ridicaţi Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a semnării Tratatu­
din nou la semnificaţia şi va­ lui de prietenie, colaborare şi asistentă mutuală între Repu­
loarea pe care o deţin din blica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria —
vechime, dobîndind in cadrul important document al prieteniei frăţeşti româno-bulgare —
Oamenii muncii din re­ dezvoltării contemporane va­ vă transmitem dv. şi prin dv. poporului bulgar, salutul cor­
giunea noastră au primit lori şi semnificaţii superioare, dial al Comitetului Central al Partidului Comunist Român,
al Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri, al întregu­
S-a cu mult interes Propuneri­ întărite prin faptele şi realiză­ lui popor român, împreună cu cele mai călduroase urări de
rile măreţe ale societăţii socia­
centrale de
le Comisiei
noi succese in construcţia socialismului.
partid şi de stat cu privire
liste, prin înfăptuirile grandi­
Ia organizarea judeţelor şi oase ale întregului nostru Constatăm cu adîncă satisfacţie că. în anii care au tre­
a municipiilor. popor. cut de la semnarea Tratatului, legăturile tradiţionale dintre
popoarele noastre, făurite în lupta comună pentru eliberarea
întîmplat tăm un aspect de la O.S.M. 2 vă, aşa cum este preconizată naţională şi socială au dobîndit un conţinut nou. Colabora­
Noua împărţire administrati­
In fotografic, vă prezen­
rea româno-bulgarâ în domeniile politic, economic, ştiinţific
de la C. S. Hunedoara, un­
do un grup de oţelari stu­ in harta elaborată de Comisia şi cultural, a cunoscut o dezvoltare continuă pe baza princi­
piilor marxism-leninismului. ale internaţionalismului socia­
centrală de partid şi de stat,
diază harta administrativă
pe a Republicii Socialiste Româ­ oferă cadrul cel mai prielnic Peisaj de la poalele Jieţului, văzut de la înălţime. list. Poporul român se bucură din inimă de succesele remar­
nia.
de dezvoltare a României so­
cialiste. cabile obţinute în aceşti ani de poporul bulgar, sub condu­
cerea Partidului său Comunist, în dezvoltarea multilaterală
a Bulgariei socialiste.
Căpăfîna nist Român şi Partidul Comunist Bulgar, dintre Republica So­
Sîntem convinşi că relaţiile frăţeşti dintre Partidul Comu­
cialistă România şi Republica Populară Bulgaria, care vor
Pluguri româneşti IN CURINO PREGĂTIREA TEMEINICA - dobîndi o nouă expresie prin reînnoirea apropiată a Tratatu­
Mercurul lermomeioiliil ro- lui de prieleni.e, colaborare şi asistenţă mutuală, se vor dez­
boriic sub 2j de frade. Prin volta cu succes şi in viitor spre binele popoarelor noastre, în
faţa geamurilor îngheţate ale interesul cauzei socialismului, a unităţii ţărilor socialiste,
autobuiului alergau case, . po­ cu patru corpuri
mi, stiipi.de telegraf încărcaţi- Cartea unirii tuturor forţelor antiinvpei ialiste în lupta pentru pro­
de promoVoaca. Cînd a înce­ gres social şi pace în lume.
put urcujnl spre Munrelul Mie, La Uzinele mecanice din NICOLAE CEAUŞESCU
peisajul părea rupt din basm. Plopeni, regiunea Ploieşti, IZVORUL BUNELOR REZULTATE
In lumina farurilor seînteiau „Circulaţia"
miliarde de cristale. Victor au fost omologate pentru Secretar general al
Kafâilâ no le vedea. Asculta a ­ producţia de serie primele Comitetului Central al
tent pulsul motorului, urmarea pluguri româneşti cu patru Partidului Comunist Român
I urcuiul drumului, alegind locul corpuri, destinate lucrării In Editura Ştiinţifică se Teodor Pag, inginerul şef al cost şi 700.000 lei beneficii plan. Am aflat că, încă din Preşedintele Consiliului de Stat al
unde cauciucurile autobusului găseşte sub tipar prima lu­
n-ar fi putut aluneca. La Mun- lor de irigaţii în legumicul­ întreprinderii miniere din Te- peste plan. toamna anului trecut, condu­ Republicii Socialiste România
cel, gerul era mai năprarnic. tura. Creaţii ale specialiş­ crare care explică detaliat bea, răsfoieşte filele unui ca­ — Cum aţi „păşit" in acest cerea întreprinderii miniere
Ţi se lipea mina de clanţa u- practica aplicării regulilor Ţebea a întreprins o serie de ION GJIEORGHE MAURER
jii, iar faţa ţi se părea înţepa­ tilor de la Institutul de pro­ de circulaţie, redactată de iet. Aşterne pe o coală de hir- an ? Preşedintele Consiliului de Miniştri
tă de sute de aee. RafâilS nu iectări maşini agricole — Haralanibie Vlâsceanu si tie cifre. Face adunări, înmul­ — Deşi trebuie sâ extragem măsuri pentru pregătirea te­ al Republicii Socialiste România
opri motorul. Trebuia să trans­ Bucureşti — noile pluguri ţiri, împărţiri. Profităm de a- meinică a producţiei curente.
porte la Deva muncitorii iejift sînt echipate cu dispoziti­ Victor Beda, ofiţeri supe­ ceaslâ ocazie pentru a-i adre­ La toate sectoarele productive
din schimbul de noapte. riori in Direcţia Generală
ve acţionate de tractorul pe sa cîteva întrebări. s->a asigurat un număr cores­
Motorul biiîia monoton. ..ro­ senile de care este tras. a Miliţiei. In peste 300 de — Lucraţi la vreun bilanţ ? punzător de fronturi de lucru
tund'. Indicatoarele de bord pagini, însoţite de 250 schi­ prin pregătirea din vreme a
mi arătau nimic deosebit. Ve­ La Uzina din Plopeni a ţe, ilustraţii color şi foto­ — Verificăm încă o dată rea­ Şedinţa consiliului învăţămîntului de
niri minerii fi Răfâilă le răs­ fost realizată si o instalaţie lizările din anul trecut. Am abatajelor. Galeriile şi căile
punse, ca de nbicei, la bineţe hidraulică cu mecanisme de grafii alb-negru, autorii avut impresia că s-a strecurat de acces au fost revizuite şi
Totul părea obijuuit. Numai prezintă celor interesaţi întreţinute bine, pentru a se cultura generală
gerul . ji drumul ... I.a urcuj ai legare, pentru presele de particularităţile diferitelor o greşeală în .calcul.
siguranţă, motorul trage. La balotat paie. Experimentă­ — Şi? putea efectua un transport de
cobori}, însă, panta e mare, rile au demonstrat că a­ reguli de circulaţie rutieră. — Realizările sînt bune. La calitate. La galeria principală Luni a început In Capi­ ce din invă(ămîntul supe­
Noua lucrare intitulată
cest mecanism dublează „Circulaţia", va apare în’ ! producţia globală planul a fost din stratul 1, unde presiunea tală şedinţa lărgită a con­ rior, academicieni şi alţi oa­
productivitatea preselor iar cursul lunii viitoare, intr-un îndeplinit in proporţie de 101 rocilor înconjurătoare este ma­ siliului învăfămintului de meni de ştiinţă. In cadrul
coeficientul de siguranţă in tiraj de aproximativ 100.000 la sută, la producţia marfă re, s-a verificat starea armă­ cultură generală. Participă, şedinţei vor fi dezbătută
exploatare creşte cu 20 de de exemplare. 101,2 Ja sutăf iar la producli-. turilor, cele uzate fiind înlo­ in afara membrilor consiliu­ măsurile preconizate în stu­
procente. cuite. S-au executat lucrări de lui. şefii secţiilor de invâlă- diul elaborat de Ministerul
vitatea muncii 103,2 la sută. Întreţinere şi reparare a pla­ mînt ale sfaturilor popu­ învăţămîntului privind dez­
(Agerprcs) (Agerpres)
c Z f u e m n â r i Am realizat 450.000 lei econo­ nului înclinat nr. 2. De aseme­ lare regionale, directori şi voltarea învăţămîntului de
mii suplimentare la preţul de cu 3 000 tone mai mult cărbu­ nea. s-au revizuit şi pus în sta­ profesori din şcoli generale cultură generală.
ne decit in 1967, startul în re de funcţionare maşinile şi şi licee, pedagogi, psihologi
1968 este cel scontat. Pînâ In utilajele din subteran şi su­ şi sociologi, cadre didacti­ (Agerpres)
14 ianuarie a.c., in fiecare zi prafaţă. In scopul debitării
ne-am realizat sarcinile de ritmice a producţiei de cărbu­
maşina grea, multe curbe ne extrasă din subteran, acum.
,,strînse". alunecujul... A u to ­ Inginerii Gheorghe Davidescu şi loan Lăsat ne-au declarat că la C .C. V. J. plan. Dacă Ja mina Mesteacăn,
buzul 31— HD-332.Î avea înain­ planificată sâ intre în produc­ în perioada de iarnă, cînd
te 2* de kilom etri de drum în ţie anul viitor, nu treceam condiţiile atmosferice sînt gre­ Un prefios materiei de construcţii
pantă }i 2*4 de metri diferen­ le, s-a trecut la utilizarea fu-
ţă de altitudine Prin fata gea­ şi T.C.M.M. s-au luat măsuri pentru îndeplinirea planului de investiţii prin zone faliate, puteam să
m urilor îngheţate a început să ne depăşim şi aici sarcinile de nicularului în trei schimburi, In nordul Dobrogci, la
defileze iar pădurea. La curbe. producţie. Cînd afirm aceasta, fiecare schimb fiind asigurat crărilor dc cercelare şi pu­
Râfăila combina sigur viteia Atmagea, a fost descoperit nere in valoare a zăcămin-
reousă de la moţor cu frine- am în vedere faptul că la mi­ cu numărul necesar de munci­ un preţios material pentru tului, care poate asigura
!c- Drumul şerpuia pe coasta nele Marta şi Ţebea depăşim tori. construcţii : granitul roşu
C ip â tîn ii. eoborind metru cu Cum se explică atunci nerea- cu regularitate planul zilnic. şantierelor de construcţii
metru. Apăsă din nou pedala L. DEMETEK Oficiul regional de control din ţară importante canti­
frîn ii. Har nu simţi arca u- Ne-am interesat care au fost geologic minier a luat mă­ tăţi do granit de valoare.
$oarâ tresărire a autobuzului factorii care au condus la rea­ suri pentru începerea lu­ (Agorprcs)
strunit. Iţi aruncă privirea pe lizarea ritmică a sarcinilor de
indicatorul de bord. Presiunea (Continuare fn pag. a 3-a)
aerului — zero. Autobuzul a
rămas fără frîne (!). In plină lizările din prima decadă ?
pantă. Te drum alunecos. Orice
încercare de a l opri putea
costa viaţa oamenilor. Unica
posibilitate : continuarea dru­
mului p în î la V<t«l. | După cum se ştie, planul de investiţii afe­ Pentru ca munca să decurgă în cît mai bune
V ictor R i f i i l I ee ajer.o mai rent regiunii noastre a cunoscut in acest an condiţiuni, ne-am aprovizionat cu agregate
bine pe scaun. Broboane ile su­ o creştere cu 33,4 la sută faţă de 1967. minerale, bolţari şj ciment în cantităţi îndes­
rioare ti încercară fa(a. Se Realizarea întocmai a volumului de in­ tulătoare. In sectoarele de investiţii s-a pro­
• lene fara sâ ridice mina de vestiţii planificat — lucru de care va depinde cedat la completarea efectivelor de muncitori
pe volan. Nu «puse o vorba. în măsură hotărîtoare creşterea potenţialului la nivelul sarcinilor de plan. Concomitent s-a
M ine rii din autobue nu bănu­ de producţie în toate sectoarele de activitate făcut o selecţie atentă a lucrărilor miniere,
iau situaţia tn care se găseau. economică — depinde, în cel mai înalt grad, care oferă posibilităţi reale de organizare a
Prin fata geam urilor pădurea de ritmicitatea lucrului pe şantiere, de obţi­ unor brigăzi puternice, bine dotate tehnic, ca­
i)i etnia frum useţile-! rotun­ nerea unor succese oît mai pabile sâ realizeze înain­
jite de omăt. M otorul sforăia mari în trimestrul I. Pornind tări de 80 — 100 ml pe lu­
nervos, supus la mari eforturi. de la această cerinţă, Comi­ nă. Aceste formaţii ur­
Joi, în s-ale, Răfâilă vâio lu ­ tetul regional de partid a In trimestrul I este mează să-şi înceapă ac­
m ini urciuo. Semnalinâ cu fa ­ trasat sarcina realizării, în tivitatea în luna februa­
rurile. apăsa lung cloionul primul trimestru, a 25 ia necesar să se rie.
Clipele păreau de plumb, k i­ sută din planul anual de in­ Tn scopul creşterii pro­
lom etrii — in fin iţi... vestiţii. îndeplinirea întoc­ realizeze 25 la sută ductivităţii muncii s-a trecut
mai a acestui procent impli­
In Veţel oprî. Cu frîna de la urmărirea atentă, exerci­
că aplicarea unor măsuri e­
mină opri autobusul. Avea sen- din planul anual tată de serviciul recepţie-ur-
r.aţia cS-l dor oebii, m iioile. ficiente, bine gîndite, care mărire a C.C.V.J., a modului
să anihileze intemperiile ier­
fiecare m ujclii. Io urma Iui ră­ în care sînt folosite maşini­
mase Muncelu! M ic, aus la nii, sâ permită desfăşurarea de investiţii le de încărcat repartizate în
274 de m etri. $i dealul Că- lucrului pe fronturi dt mai fronturi. Intr-un viitor apro­
pâţiua. Nu l va uita... largi. piat vom dola sectorul do
U)a se deschise ji tn biroul Ce măsuri au întreprins conducerile unor la mina Bărbâ leni cu o locomotivă Diesel, iar
jetu lu i autobaeei Deva intră unităţi din Valea Jiului pentru traducerea în pe cele de la Paroşeni, Vulcan şi Dilja, cu oi­
V ictor Răfâilă. Ţinea in mină viaţă a sarcinilor stabilite? ţe o maşină d? încărcat.
trei furtu n u ri de frtna. Ing. Gheorghe Davidascu, director tehnic cu Prin organizarea care s-a făcut, prin măsu­
probleme de investiţii la C.C.V.J. : „Şi în a­ rile ce s-au întreprins, consider că s-au creat
— Au plesnit a ii dim inea|I.
cest an combinatului nostru i s-au alocat im­ baze reale realizării cifrelor planificate in pri­
As vrea să le schimb, să nu In-
( In ii tn cursă... V 8 rog un portante fonduri de investiţii destinate exe­ mul trimestru".
cutării unor lucrări miniere şi geologice, me­ Ing. I04m Lăsat, directorul gYufîidtft'de şan­
bon...
nite sâ contribuie la sporirea capacităţii de tiere T.C.M.M. Valea Jiului: „Conforirv i'plţt-
Despre cele întim plate Râfăi- producţie a minelor. Pentru a asigura o rea­ nificâhi interne, ne-am propus roalizaroîi
IS n a mai vorbii. S-a vorbit
lizare ritmică a planului, paralel cu asigu­ unui volum de producţie care sâ se situeze
fnsă m ult, ţi nu numai Ia D e­ rarea în întregime a documentaţiilor nece­
va. A fost propus m inisterului la nivelul sarcinilor trasate. Cum. pe ce căi,
pentru premiere eiceptională. sare trimestrului I, s-au stabilit sarcinile de care vor fi mijloacele prin care această cifră
execuţie -pentru lucrări miniere şi geologice. se va transforma intr-o realitate concretă ? Programarea activităţii de construcţii după metoda drumului critic asigură colectivului de muncă de Ja I.C.S, Hu­
După definitivarea acestora, s-au întocmit
S. POP nedoara organizarea judicioasă a muncii. Graficul linear întocmit este studiat cu deosebită atentie de un grup de ingi­
grafice de execuţie. Atacarea lucrărilor s-a AUREL OARGA neri din cadrul colectivului de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, In vederea asigurării dotării cu utilaje şi
făcut numai pe baza documentaţiilor avizate materiale care creează premisele realizării avansului de trei luni faţă de termenul de punere In funcţiune a laminorului
şi aprobate. (Continuare în pag. a 2-a) de 1.300 mm. ‘ Foto I. TEREK