Page 44 - Drumul_socialismului_1968_01

ORUMUl SOCIALISMULUI Mai ţi 16 ianuarie 1968
2

Consider că, în acest trimes­ fundamentare teoretică a ce- i
tru, învăţătorul are datoria să lor acumulate practic. Condu­
pună un mare accent pe ma­ cerea şcolii a luat toate mă­
teriile de bază, sâ pregătească surile pentru a oferi elevilor
elevul pentru clasa a V-a, cînd »ondiţii optime de învăţătură.
După o vacanţă destul nică a consultaţiilor. Acesto­ capitularea materiei în vede­ Mim că se înlîmpinâ greutăţi — ALelierul-şcoală pentru
de lungă. după o reconfor- ra li se acordă acelaşi interes rea bacalaureatului. Pentru a­ !a trecerea de la învăţătorul clasa instalaţii lehni< o-sanila-
tare fizică şi intelectua­ ca şi orelor dc curs. Am cerut nul V se cere un efort in plus. cu care s-a obişnuit, la mai re va fi înzestrat, în acest tri­
lă, elevii şi-nu reluat activitatea profesorilor să găsească forme deoarece în acest trimestru mulţi profesori. La limba ro­ mestru, cu un strung, o maşi­
în cel de-al doilea trimestru cît mai active muncii indepen­ între 7 şi 21 martie, are lo mână trebuie să stăruim asu­ nă do găurit cu coloană, un Tn activitatea dc populari­ raională de răspindire a cu­
şcolar, cel mai scurt ca dura­ dente şi studiului individual practica continuă pc rare vi­ pra exprimării corecte, aiit in polizor, un cheping şi opt zare şi explicare a documen­ noştinţelor cultural-ştiinţifice
tei, clar important în procesul Eliminarea tuturor cauzelor ca­ itorii învăţători o fac la cla­ scriere cît şi în vorbire. E obli­ bancuri de lucru —ne spu­ telor Conferinţei Naţionale a a limitat la expuneri ac­
instructiv-educatîv. Noul tri­ re duc la supraîncărcarea ele­ sele mici. Noi, profesorii ne gaţia noastră de a nu lăsa co­ ne maistrul instructor Abel P.C.R , aşczâmintele cultura­ tivitatea dc popularizare şi
mestru şcolar pune în faţa vilor este un alt aspect al cunoaşlem răspunderea mare pilul să păşească în clasa n Sirbn Mnreşan. La instruirea le, prin metodele specifice explicare a documentelor
cadrelor didactice, a elevilor, pracl.ieă, în trimestrul II elevii muncii lor, dispun de posibi­ Conferinţei Naţionale. Cele
sarcini de răspundere, a căror au posibilitatea să continue o­ litatea organizării unor ma­ două teme : „Hotăririle Con­
realizare reclamă o organizare peraţiile învăţate în pri­ nifestări variate, menite să ferinţei Naţionale a l’CH."
judicioasă, efort, strădanie, mul trimestru. Tot acum contribuie la înţelegerea şi şi „Conferinţa Naţională a
pasiune. vom deprinde elevii să lucre­ însuşirea de către cetăţeni a P.C.R. — eveniment de im­
La liceul pedagogic, acolo ze după norma de timp, principiilor teoretice şi mă­ portanţă istorică în viaţa în­
tregului popor", expuse
în
unde peste 1.100 de copii şi-au astfel că ei îşi ver putea pro­ surilor praelice cuprinse în
reînceput munca, tovară­ grama lucrul pe carc-l au de
şul profesor GVt. A. Chitei, di­ efectuat în aşa fel ca, în final
rectorul liceului — ne-a încu- să se apropie de norma reală Acţiuni pentru popularizarea
noştiinţat că încă „în consiliul ele lucru Aş dori să fac o re­
pedagogic din 22 decembrie marcă : Pasiunea cu care ele­
s-a cerut, cadrelor didactice vii lucrează în orele de prac­
sâ-şi revizuiască planurile de tică, obiectele pe caro le rea­
activitate, Întocmite la înce­ lizează, ne dau convingerea că
putul anului şcolar, pentru ca au pornit hotărît pe drumul
acestea să refleclc linia dată muncii care ne preocupa in n- pe care o avem şi ne străduim V-a fără a stâpîni gramatica meseriei alese Avem bucuria
de Conferinţa Naţională a ccsl trimestru In clasa a VIM-a. să dăm elevilor tot ceea ce primilor ani. Lectura particu­ de a avea în mijlocul nostru
partidului, în privinţa educă­ unde se desfăşoară o întrecere poate contribui la buna lor lară, compunerea — pc caic adevărate talente în arta
rii comuniste a şcolarilor tn stimulatoare, şl im că nu vom pregătire. Depinde si dc ei, de eu o promovez mai ales în a­ meseriei. documentele adoptate aproape ţoale salcie şi comu­
consiliul pedagogic din G ia­ o von probleme. Cit priveşte felul iu care vor înţelege stră­ cest trimeslru — e încă o mă­ Aici, ca şi la liceul pedago­ In raionul Haţeg, acţiunea nele raionului, au fost fără
nuarie. planurile au fost stu­ anii V' A şi B. pentru a preîn- dania noastră. Ei vor trebui să sură ce merge mină în mină gic. interesul profesorilor şi de popularizare şi explicare îndoială necesare, şi-au atins
diate, iar cele mai bune gene­ timpinn surprizele neplăcute, desfăşoare o muncă conştien­ eu exprimarea corectă. elevilor pentru ca trimestru! a măsurilor stabilite de că­ scopul propus, dar ele au a­
ralizate Cum se poate realiza s-au luat toate măsurile dc tă de pregătire, să nu înveţe Pentru elevii anului 11 — şcolar în (are s-a intrat să se tre Conferinţă a ineeput în­ vut un caracter general, moi
însuşirea conş'.ienlâ şi activă pregătire sj recapitulare". numai de teama că sînt con­ zidari, ai anului III — instala­ soldeze cu rezultatele sconta­ că din zilele desfăşurării a- puţin legat dc realităţile .spe­
a cunoştinţelor de către elevi — Chiar ieri. la prima oră trolaţi. tori şi mozaicari-faianţari, tri­ te. c evident. Râmîne ca do­ eesicia. La căminele cultura­ cifice ale localităţilor unde
in procesul de predare, este o de dirigenţie — ne relatează — Aş dori sâ adaug cîteva mestrul 11 înseamnă dc fapt rinţa si interesul să se mate­ le din Unirea, Pui, Toteşti. au fost prezenlale, fiind ela­
temă pe care profesorii o stu­ prof. loan Muntcanu, dirigin­ cuvinte referitoare la clasele încheierea anului teoretic — rializeze în rezultate care să Inleniu in faţa oglin­ Bo.şorod, Sîntâmărin, Densuş borai!» de la centru, iar sim­
diază si ea va fi analizată in tele anului V B învăţători — mici — intervine învăţătorul ne relatează tov. prof. Elena deschidă, cu actualul trimestru şi altele, activişti ai comite­ pla lor expediere la unităţi
viitoarea şedinţă a consiliului am făcut o analiză la învăţă­ fruntaş Eugen Voieu, de la Hudiţă, director adjunct la taica spre încheierea unui an zii tului raional pentru cultură nu ponte fi considerată cn o
pedagogic Deoarece elevii cla­ tură pentru fiecare elev în clasa a IV-a (clasă ce l-a reţi­ Grupul şcolar de construcţii şcolar, ce va putea oferi pro­ activitate propriu-zisâ a co­
sei a VlU-a absolvă, mi cei porte. împreună cu clasa am nut în invâţămînt si în acest Deva. Pentru aceştia, trimes­ fesorilor şi elevilor mulţumi­ I-olo : V. ONOlU şi artă, cadre didactice locale misiei respective.
din anul V ai liceului nu in trele I şi III sînt perioade de rea muncii împlinite. ou organizat audiţii şi vizio­ Modul defectuos de lucru
faţă şi bacalaureatul, am tre­ stabilit un grafic privind or­ an, eu toţi cei 10 pe care-i are practică pe diferite şantiere, nări colective ale emisiunilor se reflectă şi în următoarea
cut la orgazinarea mai temei- ganizarea timpului pentru re- Ia catedră). iar trimestrul II e timpul de LUCIA LICIU consacrate Conferinţei, citi­ situaţie: aceeaşi expunere
rea în grup a documentelor
publicate în presă, convor­ caic a fost trimisa căminelor
biri şi simpozioane în cadrul culturale a fost susţinută şi
cărora s-n răspuns întrebări­ la casa de cult ură. Este un
lor formulate dc către cetă­ mod adecvat de a ne adre*a
ţeni. Manifestări similare au diferitelor categorii de audi­
avut loc în majoritatea cămi­ tori ? Considerăm oare că ei
nelor culturale din raion. isi pun aceleaşi întrebări, do­
resc să aprofundeze aceleaşi
Satele mai îndepărtate au probleme, fără nici o deose­
fost vizitate de către colecti­ bite de la o localitate la al­
ve de popularizare, care au ta. de la sat Ia oraş ?
explicat, principalele preve­ fn acţiunea de populariza­
deri ale documentelor. La re şi explicare a măsurilor
Rîu Mic, Coroeşli, Chitici, adoptate de Conferinţa Na­
Uoşorod. Balomir, Bucium ţională a P.C.R. este necesa­
ctc. aceste colective, formate ră, poate mai mult ca în alto
din cadre didactice, au venit domenii, abordarea unor for­
în mijlocul sătenilor cu dis­ me variate, interesante, care
cuţii ample, bazate pc exem­ să răspundă interesului cetă­
Furnaliştiî Hunedoarei şi-au tă binecunoscută iniţiativă să Furnalîştii s-au oprit în cu- zoxidarc), a ţinerii operative, ple concrete din viaţa comu­
făcut un binemeritat renume fie îmbrăţişată de lucrătorii iIntui lor sj asupra unei alic Ia zi. a graficelor întrecerii so­ nelor şi satelor. ţenilor. dorinţei de înţelegere
prin hărnicia. priceperea şi întregului sector. rezerve — reducerea timpului cialiste, astfel ca ele să fie Dacă acest mod ele lucru si însuşire a bogatului con­
spiritul de iniţiativă dc care Şi alţi vorbitori au susţinut de staţionare a agregatelor — mobilizatoare etc. promitea o abordare comple­ ţinut. du idei al documentelor.
au dat dovadă, mai cu seamă necesitatea continuării valo­ menită să ducă la creşterea Cele mai multe dintre pro­ xă a acţiunii de populariza­ Comisia raională de răspîn-
în ultimii ani, în scopul creş­ roasei iniţiative, venind cu producţiei. Inginerul Olcg Un- punerile amintite au fost cu­ re. ccca cc a urmat a fost dirc a cunoştinţelor cultura 1-
terii continue a producţiei do propuneri concrete în scopul blic a arătat că reducind pc prinse în planul M.T.O., adop­ sub nivelul începutului. Toc­ stiinţifiec. cu ajutorul co-
fontă şi reducerii preţului de înfăptuirii prevederilor ei. Ast­ sector acest timp cu un sin­ tat cu prilejul adunărilor ge­ mai cînd apăreau cn nece­ mitc'.uiui raional de par id.
cost. In anul trecut, ci au a­ fel. inginerul loan Borza a sub­ gur procent, sc pot cîştiga nerale ale salariaţilor de la sare o seamă dc manifestări va trebui sâ-şi îndrepte aten­
juns să elaboreze 1.(>70 000 to­ liniat că trebuie menţinută 10.000 tone de fontă. Ca re­ furnale. O parte dintre ele cu un caracter complex (seri ţia spre forme eficiente de
ne dc fontă, din care 15.000 strict corelaţia prescrisă între paraţiile să fie făcute la ter­ însă, revin conducerii combi­ dc întrebări şi răspunsuri, popularizare, interesante si
tone peste prevederile planu­ temperatura aerului insuflat si menele optime şi de calitate, natului. care urmează să le instructive, să dea dovadă de
lui. Cu toate acestea, cu pri­ cantitatea de gaz metan ce-se maistrul Mihaî Cicnnncl a pro­ studieze şi traducă fn viaţă simpozioane, jurnale vorbite, mai multă iniţiativă în atest
călătorii pe hartă etc). dind
lejul recentelor adunări gene­ foloseşte în furnal, pentru re­ pus ca toate agregatele să fie dovadă de un pronunţai de­ important domeniu al activi­
rale. salariaţii din cele două ducerea consumului (le cocs oprite pentru reparaţii la ter­ E. RERGHIAN ficit dc iniţiativă, comisia tăţii ei.
secţii de furnale ale combina­ Referindu-se Ia importanţa res­ menul prevăzut în grafice, ex­ T. ISTRATE
tului s-au ocupat îndeosebi de pectării reţetei de încărcare cepţiile pulînd (la loc unor
unele deficiente caro. preveni­ pentru mersul uniform al fur­ defecţiuni accidentale. ICI a
te din timp, le-ar fi adus re- nalelor, în scopul folosirii u­ propus, dc asemenea, comple­
z.ultnlr mult mni bune. In dis­ nui minim de combustibil si tarea efectivelor la atelierul
cuţiile mutate, mulţi dintre ei a evitării deranjamentelor, mecanic si cel electric. In ace­
au arătat că procentul declaT maistrul loan iUihalache a pro­ laşi scop. inginerul loan l’o-
satelor la fontă a fost încă pus repararea silozurilor dc povioî s: alţii au propus să se
destul dc mare. fapt ce a creat la furnalele 2, 8 si 4 pentru a studieze posibilitatea mecani­
greutăţi oîelarilor şi că limpid nu se mai amesteca diferite zării unor operaţii dificile la
de staţionare accidentală a a- materii primo. reparaţiile efectuate în secto­
grrgnlolor a depăsd pe cel pre­ Tot în sprijinul iniţiative» rul întreţinere, cum ar fi cea
văzut. Pentru a preîntîmpina furnaliştilor. maistrul Ştefan de schimbare a gurilor de vînî.
în viitor aceslc neajunsuri, nu­ Itircnş, inginerii Alexc Dobolv Desigur, propunerile furna­ In complexul de factori ee
meroşi muncitori, maiştri sj si Teodor Lupu au cerut lu­ liştilor. orin rare şi-au ma­ influenţează nivelul recoltelor, vară cînd se aglomerează lu­ cum vă preocupaţi dc folosim
ingineri, ţinînd seama că anul crătorilor de la aglomerare G nifestat dorinţa fierbinte de a folosirea îngrăşămintelor arc crările în cimp şi fertilizarea eficientă a îngrăşămintelor or­
terenului râmîne tot o proble­
Operaţia de gâurirc aste executată cu multă atenţie dc acesta sarcinile le sini sporite rocserie eforturi sporite, pen­ contribui la înfăptuirea cu un rol hotârîlor. Rezultatele mă nerezolvată. Sini suficien­ ganice. La cooperativele a N-
i-ole din llîul Alb, Sîmpek i.
către elevul PTancisc Spalier, aflat în ora de practică la cu 7.8 la sută fată de 1PG7. au tru a le furniza aglomerat cu succes a sarcinilor sporite ce cercetăriloY ştiinţifice şi ex­ te exemple negative în aceaslâ Livaden, Bâieşti. Pui, Sînt;>
Grupul şcolar din Barza — Brad. făcut numeroase propuneri, indici de bazicitale cuprinşi le revin, nu se opresc aici. perienţa de producţie a fiecă­ direcţie, care au tăcut obiectul
nedezniintind nici de astă dală între 1.10—1,28 si cocs cu re­ Mulţi s-au referit la necesita­ rei unităţi au dovedit că spo­ măria şi in alte unităţi, ingi i-
spiritul de iniţiativă ce-i ca­ zistentă consfantă de 74 la su­ tea îmbunătăţirii aprovizionă­ rurile de recoltă ce se reali­ a numeroase analize si critici. jiioni de animale işi exprima i
racterizează Prim - topitorii) tă la toba Micum. De aseme­ rii m diferite materii prime si Mii de tone de gunoi de nemulţumirea faţă de lipsa rle
Alexandru Hăidâtcanu, dc pil­ nea. au solicitat repararea la materiale, a retopirii lauf-uri- zează pe scama administrării grajd au stat şi probabil so interes ce există (lin pârlea
a îngrăşămintelor
judicioase
găsesc şi acum ncfolosile de
conducerilor uni lăţi lor pndru
In în v ă |ă m i n i i a s r qzoote i t n i c dă. vorbind despre experienţa lunp si de calitate a unor cau- lor. stropilor si scurgerilor de pot ajunge chiar piuă la 50 la cile 0-4-5 ani la cooperativele a le crea condiţii cît mai bu­
u
fonL'i în scopul reducerii pier­
acumulată do furnalisli.
s-a
perc, astfel ca temperatura
angajat să elaboreze o impor­ medie a aerului insuflat să derilor de metal, a efectuării sulă din cantitatea de produse agricole din Gusu, [toscani, ne de lucru, descongesiionînd
obţinută la hectar. In faţa u­
tantă cantitate dc fontă peste la timp a unor pregătiri în ve. nui asemenea argument nu Nâdăşlia Superioară, in timp termele de cantităţile nuni de
sarcinile ce-i revin, cu cocs c- crească pe sector cu cel puţin dorea producerii de feromnn- mai este nevoie de nici o de­ ce nivelul recoltelor în unită­ gunoi ce s-au adunai, in jurul
conomisit, propunind ca aceas­ 50 grade Celsius. can (folosit în oţelărîi la de- ţile respective se menţine des­ grajdurilor.
monstraţie pentru a eviden­ tul de scăzut, făcîndu-se toto­ Deoarece această creştere se
ţia necesitatea şi importanţa dată investiţii de zeci de mii realizează cu ihelluieli mini­
întreprinderii de acţiuni efici­ de Ici pentru procurarea de me. apare firesc şi necesar ca
ente în scopul ridicării poten­ îngrăşăminte chimice. în fiecare cooperativă agrico­
ţialului productiv al pămînlu- agricole, deşi există create toa­ lă, în perioada actuală, să t
Intr-o serie de cooperative
lui prin încorporarea în sol a
si aplc unor cantităţi cît mai mari de te condiţiile pentru ca stocu­ toate atelajele, camioanele sî
mobilizaic importante forţe,
îngrăşăminte organice şi mi­
la n ţiunea
de
rile de gunoi aflate la ferme­
traclonrelc
nerale.
transport în limp a stocanii■. r
le de animale să fie transpor­
Perioada aclualâ, cînd alte
lucrări nu se pot executa, iar tate în cîmp, nu se schiţează de îngrăşăminte adunate la lei -
mele zootehnice. In organiza­
nici un gest in această direc­
Ridicarea nivelului de cu­ la ferma do vaci. Dar, de la mijloacele de transport şi for­ ţie. In schimb se aşteaptă ca rea şî desfăşurarea acestei a- -
noştinţe a lucrătorilor din a- teoria ce sc face la cursuri ţa de muncă nu-şi găsesc alin solul să răsplătească, înzecit tivit ci ţi se impune «ă se fa »
grieullură este una din con­ si pînă la practică sc vede că utilizare, este cea mai potrivi­ dacă se poate, tărăgănarea mai mult simţiţi» puvenţa
diţiile esenţiale pentru apli­ este un drum cam greu de tă pentru a transporta în cimp manifcsialâ în aceste zile de intervenţia uniunilor coopera*
carea pe scară tot mai largă parcurs. Pentru argumentare gunoiul de grajd care să fie consiliile de conducere ale co­ lude. raiv piuă n». vi in N-nu
a cuceririlor ştiinţei. De a­ arătăm că producţia realizată incorporat în primăvară sub operativelor in privinţa mobi­ mulţumit, doar să consemn u
cest lucru s-au convins şi co­ în medie de la fiecare vacă brazdă. De altfel există şi o lizării cooperatorilor şi mij­ realizările sau uerealiznrilu în­
operatorii din unităţile siluale nu depăşeşte 1 114 litri, fiind tradiţie conform căreia bunii loacelor de transport la acţiu­ registrate de unii.Vi. Eiuicnli
pe raza oraşului Hunedoara. sub media realizată în majo­ gospodari folosesc zilele do nea de pregătire temeinică a masurilor pe circ le im.iv-
Mulţi dintre ei au absolvit ritatea unităţilor. Atunci ee (Urmare din pag. !) cărcărilor pe rampe, voi con­ rului tehnic, cu asigurările date iarnă pentru a asigura o te­ recoltei vii foaie. pruul în perioada aclualâ con­
cursurile agrozootehnice iar folos eă se face multă teorie tribui la creşterea simţitoare privind constanţa si ritmicita- melie trainică recoltei de ce­ — Ne-am gîndit să facem un ducerile cooperativelor si uni­
alţii le frecventează, în aces­ la cursuri dacă rezultatele Spre deosebire de alţi ani. a productivităţii muncii şi, pe rea realizării planului ? reale, legume sau plante teh­ plan de fertilizare. unilor cooperatiste in vederea
te zile de iarnă. Circa -100 co­ din zootehnie se menţin slabe s-a trecut la o mai judicioasă această cale, la realizarea pro­ La T. C. M M. trebuie să nice. Din păcate se înlîlnesc ridicării fertilităţii solului
operatori au fost antrenaţi la in continuare ? organizare a muncii. Cîteva centului stabilit...". semnalăm o stare de lucruri însă şi cazuri, nu puţine Ia — Aşlepîăm greiforul ele In va putea d va fi apreciată d ■­
cercurile de aprofundare a Destul de slabă activitate măsuri luate în acest sens sînt In concluzia declaraţiilor care, in eventualitatea perpe­ număr, cind astfel de preocu­ TAS. sigur prin prisma revoltelor i e­
cunoştinţelor. Din discuţiile are şi cercul de creşterea a- concludente : repartizarea o­ consemnate aici se poate spu­ tuării, ar diminua şi mai mult pări nu dau prea multă bă­ — încă n-a trecut vtemea. se voi obţine de pc fie -
purtate cu tovarăşul inginer nimalclor de la Dumbrava, biectivelor pe maiştri şi şef) ne că la ambele unităţi există randamentul şi capacitatea a- Tată cîteva din răspunsurile hectar cultivat cu pjruu, >.
Gheorghe Vifă. preşedintele care a fost deschis destul de de loturi nu s-a mai făcut la preocupări teoretice pentru ccstei undaţi de construcţii. laie de cap, fiind amînate de care ne-au fost dale în cîteva cartofi, legume sau alte mi­
consiliului agricol orăşenesc, tîrziu. Aici calitatea expune­ Intîmplare, ci în funcţie de ca­ realizarea sarcinii trasate de Nici la data de 12 ianuarie la o zi la alta pînâ în primă­ cooperative la întrebarea: turi.
am reţinut că in general te­ rilor şi a aplicaţiilor practi­ pacitatea şi calificarea fiecă­ Comitetul regional de partid. pregătirile rle iarnă — facto­
matica cursurilor a fost sln- ce nu este pe măsura ce­ rui cadru tehnic. In ultima Dar practic? rul sine qun non al produc­
biliiă în funcţie de specificul rinţelor. Consemnam apoi vreme s-au completat posturi­ Ulterior discuţiei purtate cu ţiei în trimestrul T — nu sînt
producţiei din fiecare coope­ faptul că deşi unele certuri le de maiştri, prin recrutarea cei doi tovarăşi ingineri ne-am corespunzătoare. O bună par­
rativa. lecţiile sînt prezentate şi-au început binişor activi­ unor cadre bine pregătite pro­ informat asupra situaţiei rea­ te din lucrări, cum sînt com­
in zilele stabilite, frecvenţa tatea, nu mai merg în acelaşi fesional. După definitivarea n- lizărilor operative consemnate plexul administrativ Uricani,
este satisfăcătoare, im cursan­ rilm. Bunăoară, la Boj s-a eestor probleme, s-a trecut la după prima decadă. Cifrele în­ lămpâna, birourile şi atelie­
ţii acumulează un bogat vo­ organizat un cerc pomicol de studierea documentaţiei fiecă­ scrise în graficele de produc­ rele de la Vulcan. Livczeni
lum de cunoştinţe. aprofundare a cunoştinţelor. rui obiectiv, în urma căreia ţie pun in lumină o cu totul est si Livczeni-centi a!, unde
Inlr-adevăr. fâcîml o privi­ La ineeput au fost făcute a- maiştrii si şefii de loturi, con- altă situaţie decît ar fi fost de s-ar fi putut lucra uşor în con­
re de ansamblu asupra acti­ plicnţii practice. Cei 25 de sultîndu-se cu şefii de şantie­ aşteptat, dacă judecăm după diţii de (iarna, sînt neprote­
vităţii cercurilor se poale n- cursanţi au participat la re, au stabilit tehnologii opti­ afirmaţiile şi intenţiile gene­ jate împotriva frigului. Moti­
prccin că la majoritatea din plantatul pomilor, dai numai me de lucru pe fiecare lucra­ roase situate în balanţa preo­ vul. pc cît de banal, pe atit de
rle lecţiile sînt prezentate in cu alît s-au ales deoarece re în parte. Pe baza lor s-au cupărilor etalate La C.C.V..J. iresponsabil, este următorul :
datele stabilite, lectorii se alte lucrări privind întreţine­ întocmit grafice cantitative sj n-au fost realizaţi 207,2 metri din neglijenţa serviciilor de
preocupă de a expune în fnţn rea noilor plantaţii cît şi valorice. în care s-au prevăzut liniari înaintări (săpări si be- aprovizionare dc la grup M
cursanţilor teme interesante. combaterea bolilor şi dăună­ necesarul de utilaje, forţa de tonări), iar la lucrările geo­ trust nu s-a asigurat sticla ne­
Astfel dc preocupări există torilor nu s-au mai făcut. muncă, materialele eîc logice sc stă şi mai slab. Sin­ cesară închiderii golurilor!
la cercul de creşterea anima­ Teorie se face însă in conti­ După definitivarea pregătirii gură Exploatarea minieră din Lipsa de cărămidă, frecvent
lelor anul I, ele la cooperati­ nuare, iar aplicaţiile practice lucrului, s-au operat citevu Lupcni s i - q realizat integral resimtită la lucrările de la
va agricolă din Zlaşli. Lecto­ sint neglijate. Aspecte asemă­ măsuri menite să contribuie sarcinile primei decade. Gru­ SC.SM. Petroşani, baia şî
rul Vrroitira Moruni, ingine­ nătoare se înlîlnesc şi In li­ Ia creşterea productivităţii pul de şantiere al TC.M M. a lămpăria dc la Uricani. com­
rul agronom al cooperativei, nele cercuri de aprofundarea muncii. O bună parte din per­ realizat o producţie care re­ plexul administrativ din Vul­
spunea că act ivi! mea cercu­ cunoştinţelor, fapt pentru ca­ sonalul auxiliar si de schemă prezintă abia GO la sută din can. determină inactivitatea
lui esie destul de bună. rîtuî re a scăzut şi participarea co­ a fost trecut în producţie, s-au planul aferent perioadei Mo­ multor muncitori. Intr-o ase­
la 12 ianuarie au fost preda­ operatorilor la lecţii, la G5 întreprins acţiuni în vederea tivele. imblăcînd haina unor menea situaţie, cînd nu sînt
te 8 lecţii la care au pari n i­ la sulă. Lectorii ar trebui să reducerii transportului de deficienţe proprii cunoscute sj asigurate nici măcar condiţiile
pru. in medie 14 cursanţi din ţină seama pe viilor ca teo­ muncitori de la un punct de din alţi ani, au găsit un teren elementare de lucru, e greu
cei ’2l) înscrişi. Aproape toţi ria cc o prezintă la cercuri sâ lucru la altul. In prezent, des­ de manifestare nesperat la de oresiious că măsurile n-
au manuali', la prezentarea fie sirius legată de activita­ făşurăm o campanie de reno­ C.C.V.J. Circulaţia vagonete- mintite (le tovarăşul director
lecţiilor s-au folosit planşe, tea practică din unitate, să vare a spaţiilor de' cazare, de lor se face anevoios, locomo­ vor aven ofertele scontate. Dc
mostrr şi alte materiale di­ fie făcute cît mai nu iile lu­ apropiere a acestora de punc­ tivele de mină nu dese defec­ aceea, paralel uu aplicarea ce­
dactico Există si diafilme. crări de aplicate a acesteia tele de luciu, pentru a nu mai ţiuni. o parte din efectivele lor preconizate, conducerea
Dar. ele nu se pot folosi din in practică. Numai pe aceas­ fi nevoiţi să pierdem tinip sectoarelor de investiţii sînt crupului ar trebui să vadă şi
lipsa unei prize pentru apara­ tă calc invăţămînlul agrozo­ preţios cu transportul munci­ frecvent trambalate pentru e- că «ăs?as<ă modul practic (Ic
tul de proiecţie. Sa fie oare otehnic organizat în coopera­ torilor. fectuaren unor lucrări de su­ rezolvare a rîtoiva probleme
o problemă chiar atil de greu tivele agricole dc pe raza mi­ Măsurile amintite, cit si colo prafaţă (inhaldări, încărcări
dc rezolvat ? rosului Hunedoara îşi va în­ destinate reducerii numărului ci descărcări de vagoane), a- de „bucătărie", ca să zicem
Activitatea cercului ar tre­ tinge scopul şi va contribui de magazii mici ren'.rali/ăi î> provîzionnrea echipelor cu ma­ asn. Numai in acest Ic! efor­
eficient la sporirea producţiei
bui sâ-şi găsească un cores­ agricole vegetale si animale. depozitării materialelor. înfiin­ teriale decurge nerilmic etc. turile. dirijate după spusele Printre maşinile moderne de încurcat folosite în minele nonsfre, este şi „Atlaskop-
ţarea unei staţii centralizate
pondent şi în rezultatele de A POTOPEA de preparare a beloanolor. me­ Oare cum se Impar.» toate directorului in planuri majore, l;o“. La efectuează încărcatul şi transportul minereului in limp record, înlocuind efortul
isi vor atinge cu eficienţă şi
canizarea încărcărilor şi des­ acestea cu declaraţiile directo­ siguranţă ţinta. mai multor oameni de In E.iYI Tcliuc.
IN KOTOGi: A Fii: : Şeful de brigadă Victor Marincaş Iucrînd cu maşina „Atlasrtopko".