Page 46 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 46
DRUMUL SOCIALISMULUI Marti 16 ianuaria 1968
§§3 :
ţ VV i
INTERNAŢIONALA A
Lucrurile Rezoluţia Birou Convorbiri
Politic al Â. K. E. L sovieto—polone Agenda economica
P J J . 0 .
VARŞOVIA 15 (Agerpres).
NICOSIA 15 (Agerpres). — demilitarizat şi democratic. — După cum anunţă agenţia
Biroul Rolitic al Partidului Pentru a atinge acest ţel. TASS. la invitaţia CC a! SOFIA. — In capitala cut in economia Suediei
Intervenţia reprezen progresist al oamenilor muncii AKEL cheamă întregul popor P M U.P., inlre 12 .şi 14 ianua n P Bulgaria şi in împre s-au reflectat asupra pro
din Cipru (AKEL) a adoptat să-şi strîngâ mai mult ca ori- rie a.c. in R. r. Polonă s-au jurimile ei sc află '-14 în ducţiei. In 1967, producţia
o rezoluţie in care subliniază cîml nndurile. aflat într-o vizită neoficială treprinderi industriale care internă a Suediei a înregis
tantului roman că succesul luptei pentru in Partidul declară că sprijină L. I Brejnev. N. V. Podgornii dau 17 la sută din produc trat in comparaţie cu annl
tegritatea teritorială a Cipru în viiloarele alegeri preziden şi A. N. Kosighin. La convor ţia industrială o ţării In trecut o creştere dc numai
lui şi împotriva planurilor im ţiale pe arhiepiscopul Maka- birile care au avui loc ru a numai 24 de zile întreprin .1 la sulă. Institutul de cer
NEW YORK 15 (Agerpres) perialiste depinde de unitatea rios Considcrînd că această cest prilej, din partea polonă derile din Sofia produc a- cetări economice din Stoc-
— La New York au continuat poporului Rezoluţia sublinia atitudine corespunde interese- au participat W. Gomulka. II. til cit producea intcrapi in kdiotm apreciază că econo
lucrările Consiliului de admi ză că problema cipriotă se 1 or superioare ale naţiunii, Bi Ochab. J. Cyrankievvicz si 7. dustrie bulgară iu anul mia suedeză va r.unnaştr o
nistraţie al Programului Na află in prezent într-o fază cri Kliszko. 19.19 Anul trecut, volumul creştere lentă şi in anul
ţiunilor Uniie pentru dezvol tică Soluţionarea ci trebuie să roul 1 'ol il ic cheamă poporul Ali fost dezbătute relaţiile producţiei industriale a ca 1968. S-a prevăzut, pentru
tare (P N U D ) Luind cuvîn- dură la constiluirra unui stat cipriot să-) aleagă clin noii pe sovielo-polone. exprimindu-se pitalei bulgare a crescut cu 1968 o creştere de 4,2 la
tul în cadrul dczbalei ilor, şe cipriot independent, neangajat, Makarios in fruntea slatulir. satisfacţia penlru extinderea 12 la sută faţă de 1966, far sută.
ful delegaţiei române, amba şi adincuea conlinuâ a cola anul acesta se preconizea G
sadorul Gheorgne Diaconescu, borării economice si cultura ză o creştere de 10 la ~ută. BONN. — La Bonn. anun
reprezentant permanent al Reuniunea cabinetului britanic R 5» CEHOSI-OVACA. — Vedere exterioară a noii cli le dintre U R S S. şi R. I’. Po O ţă agenţia Taniug, au în
României la OX.U.. s-a refe nici stomatologice din Brno. lonă in interesul ambelor po ceput tratativele iugaslavo-
COPENHAGA. — Produ
rit la deosebita importanţă a LOM Dl LA 15 (Agerpres). — observatorilor politici din ca poare .şi întăririi unităţii ţâri sul social iotaI al Danemar vcsl-germanc cu privire la
cooperării economice interna La Di/Wnin? Street a avut loc pitala Angliei consideră că gu lor socialiste. S-a efectuat, de cei a fost in J9G7 cu .1 la ‘schimbul dc mărfuri şi fn-
ţionale, subliniind în acelaşi la 15 ianuarie o nouă reuniu vernul englez, va renunţa. în asemenea, un schimb ele pă sulă mai mare decit in a- cheierea noului acord co
timp rolul determinant al c- ne a cabinetului britanic con cele din urmă. la această co HflVflWfl Cuvîntarea lui Fidel Castro reri cu privire la un cerc larg mercial. Delegafia iugo
forturilor proprii ale diferite sacrată punerii la punct a ul mandă evaluată la 425 milioa de probleme internaţionale şi nnl precedent. Preturile la slavă cslc condusă dc Boris
bunurile (Ir
consum cu
lor ţări in procesul lor dc dez timelor detalii ale programului ne lue sterline la situaţia din mişcarea comu sporit in arest timp cu 10 Şnuderl, adjunct al secre
voltare El a evidenţiat în a guvernamental de reduceri bu Primul ministru britanic Ha la Congresul internaţional nistă şi muncitorească mon In s]ită, fiind superioare ra tarului dc stat pentru co
cest context unele din prin getare Discuţiile dc luni au rnici Wilson urmează să pre dială. tei de sporire a salariilor merţul exterior, iar dele
cipalele mijloace de acţiune foM consacrate. în special, pro zinte marţi după-nmiază Ca Deficitul in balanţa dr plăti gaţia vest-germană de f*n-
prin care Naţiunile Unite put blemei celor 50 de avioane merei Comunelor noile mă al intelectualilor a crescut la 1.8 miliarde co mel, ambasador in Minis
sprijini în cele mai bune con ..F IU" cu geometrie variabi roane daneze, duhlindu-se terul Afacerilor Externe.
diţii aceste eforturi. lă comandate de Anglia in suri ele reducere a choltuiel\lor HAVANA 15 — Corespon agresiunii din Vietnam. fată dc annl 1906 După cum s-a mai anun
In ceea ce priveşte activi Sl'.A. Cea mai mate parte a cuvernamentale. dentul Agerpres. Victor Sta- In domeniul cuTlmii, a spus ALGERIA ţat. pină acum schimhul de
tatea de vntor a I’N.U D, du mate. transmite: In cuvântarea vorbitorul, sint incâ multe pro G mărfuri intre cele două ţări
că ce a formulat unele suges iostilă la ultima şeClntă ple bleme de rezolvat, dc elucidat. OSLO — Dintre fările s-a efectuat în baza acor
tii concrete pentru evoluţia sa. O R IE N T U L AB’ R O P llT nară a Congresului internaţio Congresul de la Havana, de Recomandările nordice, Norvegia este sin dului comercial din 1952, fa
reprezentantul român a susţi nal a) intelectualilor din Ha parte de a fi soluţionai toate gura ţara a cărei economie rore au fost semnate ullc-
nut cerinţa ca pentru raţiuni vana. Fidel Caslro. prim-secre- problemele, a constituit totuşi s-a dezvoltat favorabil anul rior cffrra protocoale A
Unind de o maximă efioen'ă izraelian şi în primul n'nd a- tur al CC. al PC din Cuba, un pas înainte, o contribuţie Conftrmţei cadrelor trecut. Creşterea produsu
a programului, precum şi de Comunicat comun signrării retragem trupelor iz- primul ministru al guvernului pentru mişcarea revoluţionară. lui sociol total a fost de 5 nul trecui, precizează a-
necesitatea adaptării la diver rncliene dc pe lr>alc teritoriile revoluţionar al Cubei, a decla Rcfei indu-sc la moartea lui de partid şi de stat la sulă, procent depăşit in gruţia. in schimbul de măr
furi dintre cclc două (ări
sitatea şi complexitatea preo arabe ocupate Se menţionea rat că dezbaterile din comi Che Guevara. Castro a decla Europa occidentală numai
cupărilor diferitelor ţâri anga sovieto—egiptean ză că convorbirile dintre mem sii. documentele adoptate în* rat că este dispus să pună în de Italia. Pentru 1968 este s-a produs o scădere re
jate în procesul dezvoltării, ad bru delegaţiei sovietice .şi o- unanimitate, spiritul revohi- libertate o sută de căpetenii ALGER 15 Corespondentul prevăzută o creştere a pro marcabilă a exportului de
mărfuri iugoslave pe. pini a
ministraţia PN.U.D. să con- CAIRO 15 (Agerpres). — Ki- firialilâţilr egiptene au reafir ţionar şi dc responsabilitate contrarevoluţionare. în schim Agerpres, C’. Benga, transmi ducţiei intre 4-4,0 la sută. vesl-germană care, în ra-
timic să dea dovadă dc flexi ril! Maz.urov, prim-vicepre- mat deplina înţelegere reci care avi dominat lucrările de- bul rămăşiţelor pâmintesti ale te : Au fost date publicităţii O pnrt. cu J9G6. a. fost de 20 la
bilitate. cvil.înd să aplice cri şedinte al Consiliului de Mi- procă, identitatea sau apropie monslreazâ succesul deplin al lui Guevara, şi că acelaşi lu recomandările Conferinţei ca fJONN. — Potrivit date sută In schimb, importul
terii rigide de înfiinţare şi e- nişlri al U.RSS, a avut cu rea poziţiilor părţilor in pro acestui congres Vorbitorul a cru 1 -ar face şi pentru elibe drelor de partid şi de stat ale lor oficiale, product ia de dr mărfuri vest-germane >n
xecLilarc a proiectelor, care preşedintele Nasser convor blemele discutate. arăta? apni că în nnchil inte rarea lui Regis Debray. cărei lucrări s-au desfăşurat oţel a RE. a Germaniei a Iugoslavia a crescut simţi
răspund unor cerinţe majore biri in cadrul cărora au fost lectualilor este tot mai prezen In încheiere. conducătorul în prezenţa preşedintelui Con fost in anul 1967 de .16 746 000 tor Aceasta a dus In un de
ale ţărilor membre discutate problemele dezvoltă Interviul premierului tă preocuparea pentru -proble cuban a subliniat necesitatea siliului Naţional al Revoluţiei tone. Deşi a crescut fată de ficit de aproximaţii' 680
In încheiere, ambasadorul rii şi întăririi relaţiilor sovie- mele fundamentale ale con- analizării fenomenelor noi ca Houari Boumedienne. şi a lui anul precedent, producţia- milioane mărci in bofaufo
C.h. Diaconescu a arătat că ţa lo-egiptene, se arată în comu Iordaniei 1 emporaneitâţii, înţelegerea tot re apar. In complexitatea lu Kaid Ahmed, noul responsa de oţel a rămas sub nive iugnslai ă. Dacă se ţine sea
ra noastră, ataşată principii nicatul privind vizita dele^i- mai largă a pericolelor injus mii de azi — a spus el — ni bil al F.L.N. Conferinţa a a lul record din annl 1964 ma de faptul ră fn 1966, de
lor unei largi şi variate coo- ţiei guvernamentale sovietice CAIRO 15 (Agerpres). — In tiţiei exploatării şi agresiunii meni nu poate pretinde că de les o serie de comisii de lu cînd au fost produse ficitul Iugoslaviei fu scliim-
oerârî economice internaţiona în R A U Părţile au căzut de tr-un inlerviu acordat •ziaru generate de imperialism, colo ţine întregul adevăr. Noi de am care au elaborat propu ■17.340 000 tone oţel. hu.l ru R.F, a Germanici a
le. va continua, pc măsura acord să organizeze cu regu lui „Al Aluam". înainte de a nialism şi neocolonialism. FI ţinem adevărurile noastre iz- neri privind organizarea parti G fost dc numai 104 milioane.
condiţiilor sale spccificp. a re laritate schimburi de informa se întoarce din vizita în R. A.U., s-a referit în continuare la po vorîte din experienţa noastră, dului şi activitatea politică ge STOCKHOLNl. — Feno aceasta înseamnă că anul
surselor si posibilităţilor de ţii .şi consultări in probleme unde l-a însoţii pe regele Hus- litica şi actele agresive ale im aplicabile Ia condiţiile noastre, nerală ..Comisia organizatori menele inflaţioniste care trecut el a sporit de peste ]
care diSDiine, să participe la de interes comun. O deosebită scin, prein ierul iordanian perialismului în diferite re dar niciodată nu am pretins că a făcLit o serie de recoman s-nu făcut simţite anul tre şase ori.
activităţile P.N.U.D., dedicate atenţie, arată comunicatul, s-a Talhouni a declarat că ţara sa giuni ale Înmii şi îndeosebi în câ sîntem dascăli monopoliza dări privind condiţiile de pri
sprijinirii eforturilor naţiona acordat problemelor lichidării ,.nu va proceda la negocieri bi sud-cstul Asiei Condamnînd tori ai adevărurilor revoluţio mire Fn partid, structura F.L.N..
le de accelerare a dezvoltă consecinţelor războiului arabo- laterale cu Izraelul, indiferent cu asprime războiul dus de nare. Am constatat însă câ a alegerea cadrelor si organelor
rii economice şi sociale. de împrejurări". „Iordania, a S.U A. în Vietnam, calificîn- devărurile revoluţionare apar de conducere ale partiduhii şi
subliniat Talhouni, nu se va du-1 ca cea mai mare crimă ra rezultat al anali>.ei. al efor rolul organizaţiilor acestuia in
desprinde de linia comună a de genocid din istoria omeni turilor mai multor inteligente diverse sectoare de activitate.
Luptele rabă ; ca va merge alături de rii. el a reliefai, atitudinea ş:
restul naţiunilor arabe spre acţiunile de protest ale oame
ţelul lor comun". nilor de artă, cultura şi şti Australia
DechrafieEe din Yemen In legătură cu misiunea lui inţă împotriva imperialismu
Gunnar Janing. trimisul se lui. eroul pe care îl stîrnesc Lucrătorii de la poştă sînt în grevă
în rîndul acestora faptele si
cretarului general al O.N.U.,
SANAA 15 (Agerpres) —
regelui Ministrul de .interne al Repu U Thanl. în Orientul Apro ideile generoase de luptă pen
piat. premierul iordanian a
blicii Arabe Yemen,' citat de precizat că .La Amman i s-pu tru libertate şi independenţă generală
naţională, menţior.înd prezenta
Greeces agenţia1 MEW a declarat că prezentat puncte de vedere' urmi număr fot mai mare de CANBERRA 15 (Agerpres) — şimle poştale din Sydney. Mel-
forţele armate republicane au
respins Lin atac iniţial de cle identice cu cele de la Cairo intelectuali din Statele Unite Declanşată cu trei zile în ur botirne. Perth şi Canberra s-a
NEW YORK 15 (Agerpres) mentele regaliste asupra aero şi Beirut". Ia acţiunile de iuptă împotriva mă. greva .şoferilor de pc ma transformat luni dimineaţa în
Regele Constantin al Greciei portului Rahba din apropierea tr-o grevă generală a lucrăto
a declarat că promulgarea capitalei Potrivit declaraţiei rilor de la poşta avistralianâ.
constituţiei promise, ţinerea sale. 20U de regalist! au fost ne ,.B-52“ au efectuat raiduri Ei revendică majorarea sala
unui referendum asupra aces ucişi, un mare număr ră V I E T N A M în regiunea Khe Sang, în a- riilor si îmbunătăţirea condi
teia şi garantarea alegerilor niţi. peste 20 capturaţi. Tot propicre de zona demilitariza ţiilor de muncă. Greviştii au
pentru formarea unui nou odată. unităţi ale armatei re tă, unde se află o importantă refuzat ultimatumul autorită
parlament constituie condiţii publicane au capturat însem Forţele patriotice îşi intensifică acţiunile bază americană. ţilor care le cer să-şi reia lu
le primordiale pentru reîn nate cantităţi de muniţie şi crul. Consecinţele grevei sînt R. S. CEHOSLOVACĂ. — Linia de asamblare a rabotc-
toarcerea sa in ţară. armament. Ministrul de inter îngrijorătoare. Duminică sea zelor produse de întreprinderea Tos Varnsdorf.
Intr-un interviu acordat cu ne yemenit a declarat că for SATC.ON 15 (Agerpres) împrejurimile colinei 881 au HANOI 15 (Agerpres) ra, numai la oficiile poştale
noscutului ziarist. american ţele republicane respectă *- Corespondenţii agenţiilor avut loc cunoscutele atacuri Forţele armate ale Republi din Sydney se adunaseră 13
C L. SuIzbergeV de la ,.Ncw pelul de încetare a focLilui occidentale de presă semna ale patrioţilor, a căror am cii Democrate Vietnam au do- milioane de scrisori .şi aţte do
York Times", regele Constan lansat de Comitetul arab tri lează că. începînd de sîmbâ- ploare şi ingeniozitate avi fost borît duminică trei avioane a cumente nedifuzate destinata
tin a menţionat ră a adus la partit dar nu va ezita să răs tâ. pe înălţimile acoperite dc comentate nu fără îngrijo mericane care pătrunseseră In rilor. VESTUL SICILIEI
cunoştinţă Alenei şi alte trei pundă în cazul în care trupele junglă din apropierea localită rare de oficialităţile şi presa spaţiul aerian al provinciilor încercând să pună capăt gre
condiţii : demisia din for republicane vor fi atacate. A- ţii Khe Sang, în regiunile de americană. Şi în aceste zile. Tuycn Quang. Thanli Hoa şi vei, premierul australian, John
ţele armalc a luliuor ofiţe genlia MEX precizează că. nord-vesl ale Vietnamului dc remarcă agenţia France Pre- Son La. anunţă agenţia^ dc Gorton. a adresat sindicatului D EVASTAT DE CUTREMURE
rilor care fac pailc clin gu potrivit declaraţiei sale, foi SLid. a fost înregistrată o in sse, patrioţii au devenii din ce presă VNA. Printre avioanele lucrătorilor de la poştă o te
vern. numirea unei Comisii tele armate republicane şi tri tensificare a acţiunilor forţelor, în ce mai activi în această re doborîte se numără vin avion legramă în care promite câ PALERMO 15 (Agerpres).— materiale considerabile. Poln-
pentru anchetarea situaţiei burile loiale guvernului de la de eliberare naţională. Este giune. Un convoi de puşcaşi R-66 electronic de recunoaşte vor fi începute negocieri cu In noaptea de duminică spre vit datelor provizorii, trans-
prizonierilor polilicî, liberta Sanan „deţin în întregime con vorba de regiunea în care a marini americani a căzut du re şi un avion cu reacţie condiţia ca înainte să fie re luni, vestul Sicîliei a fost de muie de radio-televiziunea ita
tea presei. trolul asupra situaţiei". nul trecut, in primăvară, în minică într-o ambuscadă or „F-40". Alte două avioane a luat lucrul. Lucrătorii de la vastat de o serie de cutremure liană, numărul morţilor se ri
ganizată de detaşamentul de mericane fuseseră doborîte cu poştă au răspuns însă că este
patrioţi din apropiere de Khe o zi înainte în provinciile necesar mai întîi să aibă loc violente care au cuprins nu dică la aproximativ 600, din
Sang. Din surse militare ame Quang Binh si Nghe An. Cu a- negocierile şi în funcţie de re meroase localităţi, într-un tri tre care aproape 200 numai in
unghi format de
localităţile
comuna Monlevado, unde alte
re a potenţialului hidroener ricane se anunţă că 15 puşcaşi acestca. numărul avioanelor a- zultatele lor se va hotărî re Salemi, Poggioreale şi Santa sute de persoane se află incâ
getic al ţării, guvernul a ela
L E S O T H O borai un proiect rare prevede răniţi. mericanc doborîte deasiipra luarea lucrului sau contimia- Margherita Belice, provocînd îngropate sub ruinele celor a
americani au fost ucişi, iar 49
spaţîuUii aerian al Republicii
rea grevei.
numeroase victime .şi pierderi
proximativ 800 de case prâ-
consti Liirea unui sistem de ba
Luni dimineaţa, bombardie
raje şi hidrocentrale pe flu rele strategice grele america- Democrate Vietnam se ridică buşite. Atît Monlevado. cît si
la 2.717.
viul Orange Acest proiect in orăşelul Gibcllina au fost dis
clude şi captarea resurselor truse în întregime. Pretutin
La începutul secolului tre iar mai mult de 75 la sulă din excedentare dc apă din regiu Conferinţa de presă a prinţului deni. spitalele au fost evacua
cut, în regiunea munţilor Dra- populaţia ţării era analfabe nile muntoase, pentru irigaţii. te. iar locLiitorii au petrecut o
ken, exista un stat puternic. tă. Mizeria şi ignoranţa dom Faptul că Lesotho este unul noapte de groază sub cerul li
Lesotho, cate işi apăra cu suc neai: ncstinghei ilc. Acestea din puţinele stale africane ai Norodom Sianuk ber, in ploaie şi sub un frig
ces independenţa în faţa ten au fost ..binefacerile" acţiu căror locuitori aparţin acelu intens. Numeroase linii tele
dinţelor expansioniste ale co nii „civilizatoare" a colonia iaşi trib exclude ciocnirile PNOM PENH 15 (Agerpres). din nou în discuţie". El a afir fonice a li fost întrerupte, iar
loniştilor buri In cea de-a liştilor englezi. între diferitele grupuri ale într-o conferinţă de presă mai. de asemenea, câ relaţiile ruinele podurilor şi caselor
doua jumâlate a secolului in^ă Dintre greutăţile ivite în populaţiei, îi asigură liniştea ţinută duminică, prinţul No- diplomatice ale Cambodgiei prăbuşite au blocat căile de
triburile lesotho. conduse de calea dezvoltării sale econo- internă, unitaiea, lucru care rodom Sianuk. şeful statului vor deveni reci cu puterile ca comunicaţie. Autorităţile au
Moshoeshoc I. n-au mai putut în unele ţâri africane nu c- cambodgian, a precizat câ re nu vor recunoaşte frontie luat măsuri excepţionale de
rezista infiltrării Angliei, tare xistă şi care constituie o pie „ambasadorul Chester Bowles rele actuale ale Cambodgiei ajutor pentru sinistraţi. Au
in anul 1868 a luat sub ,,pro dică în calea dezvoltării lor i-a dat asigurări, cu prilejul şi nu vor proclama inviolabili- fost mobilizate unităţi milita
tecţia" sa Lesotho. DOCUMENTAR economice şi culLiralc. Mai recentelor negocieri, că State talea lor. re pentru deblocarea drumuri
Situat in interiorul Republi mult, basutolezii au o puter le Unite nu vor proceda ia ur Postul de radio Pnom Pcnh, le»' $i transportarea răniţilor
cii Sud-Africane, acest pro nică conştiinţă şi demnitate măriri pe teritoriul cambod recepţionat la Bangkok, a fă cu ajutorul elicopterelor. Mi
tectorat britanic, cunoscut sub mice, după liştigarca inde naţională, ceea ce îi va ajuta gian". Comentînd anumite in cut cunoscut câ guvernul cam nistrul italian al afacerilor in
numele de Uasutoland. obţinc pendenţei. cea mai importantă să găsească o soluţie pentru a formaţii provenind de In bodgian a adresat Comisiei terne. Paolo Emilio Taviani. a
in aprilie J%5 autonomia in constă in însuşi faptul că teri învinge actualele greutăţi şi a Washington cum că Statele internaţionale de supraveghe plecat în Sicii ia cu un avion
ternă. iar la 4 octombrie 1%6 toriul său se află înconjurat păşi înainte pe calea progre- Unite nu ar fi renunţat la re si control din Indochina o militar, pentru a inspecta ope
devine stat independent svib de Republica Sud-Afncanâ. SLlIlli. „dreptul de urmărire", prinţul cerere formală de a-şi Întări raţiunile de salvare sî ajutor,
numele străvechi dc Lesotho. Ca urmare, Lesotho nu poate In fotografie, vâ prezentăm Norodom Sianuk, a declarat supravegherea la frontiera
Acest stal. african are o supra avea legal uri economice direc un giuip de studenţi în faţa Locuitori ai Hanouilui transportă obuze pentru o bate Cambodgiei, pentru a preveni
faţă de .10 344 km p şi o popLi- te CLi alle ţări. Toate mărfuri Colegiului „Roma" din capi rie antiaeriană carmiflatâ, in timpul unei alarme, date cu câ „nu va accepta ca aranja si elimina orice infiltrare stră ROMA 15 (Agerpres). — în
laţie <lc 030 000 locuitori. le trebLiie să tranziteze pe te tala ţării, Maseru. ocazia unui raid a! aviaţiei americane. mentele intervenite să fie puse ină. treaga Italie s-a mobilizat pen
Limba oficială din această ţa ritoriul Republicii Sud-Africa- tru a veni în ajutoi-ul victi
ră este engleza In cci 97 ani nc, care şî-a exprimai mi oda melor cutremurelor care au
de dominaţie britanică nu s-a tă intenţia de a anexa acest provocat pagube serioase in
făcut aproape nimic pentru teritoriu şi care se amestecă sităţii Hosei din Tokio au avut loc lupte între vestul Sicilieî. Cu ajutorul u
dezvollatca acestui teritoriu in treburile sale interne. Pe aceştia şi politie no-americane. Se apreciază că in prezent 6 mi nor avioane militare, între
pe calea progresului. In aceas de altă parte, subsolul ţării nu embrii Partidului Comunist din Peru, ares lioane de muncitori latino-amerieani sînt şomeri. Trapani şi Roma a fost asi
tă ţară. care este tot aşa de a fost suficient prospectat şi M taţi cu clteva zile în urmă in timpul des In fruntea listei ţărilor cu cel mai mare număr gurat un pod aerian pentru
mare ca şi Elveţia, exista nu există nici un fel de indus CVRIER de şomeri se află Brazilia, urmată de Columbia, transportarea alimentelor, pă
înainte de obţinerea indepen trie. Economia ţârii se bazează cinderii efectuate dc poliţie la redacţia ziarului Ecuador. LTuguay şi Argentina. turilor, corturilor, spitalelor de
denţei doar o milă de sosea numai pe o agricultură rudi „Unidad", au fost puşi în libertate. L a Essen a avut loc o conferinţă a organi campanie necesare sinistraţi
otrivit relalărilor presei vieneze. remanie
zaţiei vest-germane „Campania
pentru
mentară, deşi dispLine de re
pavată si 26 km de cale fera P rea guvernamentală, care urmează să aibă lor. La Roma. toate manie
surse minerale şi energetice. democraţie şi dezarmare". Participanţii s-nu pro spitale au adresat un apel do
tă. Nu exisla nici o librărie. Urmărind punerea în valoa- loc in cursul acestei săplămîni în Austria, va nunţat împotriva legislaţiei excepţionale şi a re natorilor de singe. Pentru
L a Meinv. şi-a încheiat lucrările cel de-al cuprinde postul de vicecancelar, precum şi titu naşterii neonazismului Li au cerut normaliza transportarea plasmei, vacci
rea relaţiilor intre cele două state germane.
larii ministerelor dc externe, interne, comerţ şi
K-lea Congres al „Uniunii germanilor care
luptă pentru unitate, pace şi libertate" după finanţe. Ziarul „Kurier" (Independent) scrie că C omitetul Apărării Naţionale din Guyana nurilor şi antibioticelor, avioa
nele particulare au fost puse
două zile de dezbateri In declaraţia programati vor fi, de asemenea, suprimate două posturi dc fostă britanică, prezidai de primul minis la dispoziţia Crucii Roşii ita
că aprobată de Congres, sînt cuprinse princi secretari de stat la externe şi interne. tru Forbes Burniţam, a anunţat după o şedinţă liene. Papa Paul al Vî-lea a
piile politice ale Uniunii privind întărirea cola I ntr-o declaraţie pe care a făcut-o în ora extraordinară, care a durat 4 orc. că Guyana donat o sumă de bani penlru
borării cu toate forţele democratice şi socialiste şul Dcnver (Colorado), episcopul metodist este pregătită să facă faţă oricărei ameninţări primele măsuri de ajutor, iar
ale opoziţiei din K F. a Germaniei. Congresul a al Rliodesici dc sud. Kalpli Dodge, a arătat că care ar veni din partea Surinamului (fostă colo serviciile de asistenţă ale Va
adoptat o rezoluţie specială cu privire la colabo „dolarii americani sint piedica cea mai mare în nie britanică) ticanului au expediat pături si
rarea cu „Uniunea germană a păcii". calea dezvoltării poporului african din Mozam- Această hotârire a fost luată in urma unor in îmbrăcăminte. In Sicîlia. un
P oliţia din Tokio q arestat luni dimineaţă, bic şi Angola“. formaţii difuzate de postul de radio Surinam po spital de campanie a fost in
Episcopul Dodgc a fost expulzat din Rhodcsia
aproximativ 1IX) de studenţi, participanţi
la demonstraţia împotriva apropiatei vizite in în 1964 din cauză că susţinea dreptul majorităţii trivit cărora primul ministru a( Surinamului, Jo- stalat în apropiere de Gibel-
lina, iar
militare
convoaie
portul Sasebo a portavionului american „Enter africane la conducerea ţârii. El locuieşte in pre- han Pcngel, a dat ordin ca toţi cetăţenii guya- transportă spre zonele sinis
prise". anunţată pentru joi. Studenţii, membri ccnt în S.U.A. nezi să părăsească Surinanuil. trate cantine dc campanie si
ai organizaţiei „Zengakurcn“. au fost arestaţi în B ilanţurile întocmite de economiştii latino- camioane cisternă pentru as:-
momentul în care se pregăteau să plece spre americani Ia sfir$itu! anului trecut indică De asemenea. Pengcl ar fi chemat sub arme pc giuaiea aprovizionării cu apă
baza americană de la Sasebo In incinta Univer o creştere a şomajului în majoritatea ţârilor latî- toţi rezerviştii în virslă de ia 18 la 35 dc ani potabilă Detaşamente militare
distribuie sinistraţilor lapte
cald.
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Groza or. 35, telefon 12,75, 15 85, 23 17, — TIPARUL întreprinderea poligrafica Hunedoara—Deva 44.065