Page 48 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 48
Miercuri 17 ianuarie 1968
DRUMUL SOCIALISMULUI
2
>&r$pects¥@ n&i
s i
A
iiflorir&a Hunedoar
(Urmare din pag. 1)
vaţâ un număr de peste 13.000
de elevi, ceea ce reprezintă a
proape de două oii mai mult
deci' poptilaţia oraşului din li
nul ÎD-Ifî
Peisajul hunedorean n fost
Sediul comitetului de răşa Todoroiu — vom vinde de la sine, ci slut urmarea fi îmbogăţit şi cu alte construc
partid de la C.A P. Bretea statului o cantitate de lapte rească a preocupării in ca ţii. Amintesc aici Casa de cul
Română a găzduit de curiml mai marc cu 43.000 litri faţă drul căreia hărnicia şi inte tură, cele două cluburi mun
cursanţii cercului de „Econo de anul trecut. Principalul resul au mers nună în mină. citoreşti. complexul sportiv cu
mie agrară", membrii de constă în faptul că ne asu O spun şi scriptele, în care lfi.UOO dc locuri De curbul
partid din sectorul zooteh măm această sarcină nu por s-a consemnat amănuntul că s-au terminat lucrările la com
nic si din brigada I de oimp. nind de la premisa sporirii brigada intîi a obţinut, faţă plexul spitalicesc cu 700 do
Pe propagandistul Anton numărului de animale, ci de de a Il-a şi a 111-a, cu cîte paturi, unul dintre cele mai
Cimpoiesu, l-am întîlnit cu la îmbunătăţirea furajării 'J00 kg ştiuleţi mai mult po mari şi mai moderne unităţi
riteva ore înainte — la se lor. în scopul creşterii pro rumb de pe fiecare hectar. dc atest fel din ţară.
diu — revâzindu-şi planul ducţiei : — De la constituirea coo Şi aspectul cdililar-gospodă-
pe baza căruia urmau să fie „Asigurarea industriei a perativei am ridicat grajduri resc al oraşului este azi altul.
purtate discuţiile Am des limentare cu materii prime. si alte construcţii — a spus S-a extins reţeaua de alimen
prins că, în general, cei 26 de si Eugen Cerbălău. Nu ne tai e tu apă potabilă, ilumina
cursanţi au o frecventă bu vom opri însă la oît am rea tul public, s-au construit bu
nă, că participă In dezbateri lizat. Vom spori averea ob levarde. şosele, parcuri, s-au
si că — în activitatea prac ştească plin construirea în Pc bancul dc probă ăl U.M. Cugir sc pregăteşte un nou amenajat zone verzi, locuri de
tică aplică învăţămintele în Viaţa de partid acest an a unui încăpător Iot dc maşini dc cusut pentru a lua drumul celor care lc agrement in pădurea Chizid.
suşite la ccrc. saivan ; la turma ce numără vor folosi. Foto : V. ONOIU lacul de acumulare de la Cin-
Dezbaterile la care am par 662 de ovine, vom odâugi
ticipat au confinnnt întocmai încă 150 mieluţe ţigăi de
spusele propagandistului. munte ; numărul bovinelor
Cursanţii au discutat a doua crearea unei abundente de il vom spori cu 31 de ca
pele.
temă pe marginea Raportu produse agricole pe piaţă, ca portul la Conferinţa Naţio Folosind eficient tin
lui prezentat de tovarăşul şi sporirea contiouă a valorii Indicaţia cuprinsă în ra
Nicolne Ceauşescu la Confe •/ilei-muncă presupune mai
rinţa Naţională a partidului. mult interes din partea noas nală de a se acorda maxi
După ce a enuntat cîteva tră — n spus şi Armina Luţ. mum de atenţie sporirii şi
din principiile, de bază, ex- brigadieră de cîmp. Coope apărării avutului obştesc, a
plioînd necesitatea perfec ratorii din brigada pe cate fost dezbătută de cursanţi in cr sporim
ţionării conducerii si pla o conduc, vor pune cu toată lumina propriilor sarcini.
nificării economiei naţionale, puterea lor umărul la în Mai mulţi vorbitori nu sub
Olga Todoroiu — brigadieră făptuirea obiectivelor ce ni liniat amănuntul că o în
zootehnică, a spus: „In an le propunem pentru anul n- semnată cantitate de azotat * A • *
samblul economiei noastre ers!n“. Brigadiera a vorbit de amoniu descărcat din va orocinc îvitatea mime
socialiste, industria nu poa cu siguranţa pe care a cîşti- gon în stat ia Bretea Strei, a
te fi despărţită de agricul gnt-o în anul recent încheiat, rămas acolo — şl-n parte se JL
tură. La rezolvarea sarcinilor cînd oamenii din brigada I mai află — încă clin 24 de
pe care le ridică acum in au beneficiat numai ca re cembrie 1967, supusă ploilor In Directivele elaborate de mulţumit pe deplin. In subte rile minelor. Pentru efectua
dustria, trebuie să-.şi aducă tribuţie suplimentară de si zăpezii, care îi deprecia- cel de-al IX-lea Congres al ran se mai pierdea timp pro rea aceslei operaţii era angre
mai mult contribuţia şi a- 16 000 kg cartofi şi 7 400 kg z.ă valoarea. P.C.R. se subliniază, printre ductiv preţios datorită faptu nai un număr de 170 munci
gri cultura" porumb. Numele cooperato In timpul discuţiilor pur alte probleme, necesitatea spo lui că o cantitate mare de ste tori, cate lucrau cu un randa
Referlndu-se la renlabilila- rilor Li via Pascu, Marin Co- tate, cursanţii au dovedit cu ririi productivităţii muncii în ril, rezultat de la lucrările du ment scăzut. In cadrul acţiu
lea sectorului de care răs posesru. SavetR Neamţ.u, noaşterea profundă a rezul ţoale ramurile economiei na înaintare, se încărca manual, nii dc organizare ştiinţifică a
punde, vorbitoarea a relie Cosma Cerbălău. Nica Far- tatelor şi posibilităţilor de ţionale. Pornind de la această şi pentru că baterea găurilor producţie! şi a muncii s-au stu
fat că în 1667 sarcina de li cas. Margareta Copsescu. din viitor, puţind astfel să îm sarcină, conducerea întreprin de mină se făcea cu ajutorul diat, printre alte probleme. îm
vrare a laptelui contractat brigada sa, au fost citate in pletească armonios măreţele derii noastre, îndrumată de unor perforatoare slab produc bunătăţirea transportului şi a
cu statul a fost îndeplinită nodurile celor care au pri obiective stabilite în docu comitetul de partid, a între tive. La indicaţia comitetului provizionării minelor cu ma
cu două luni mai devreme mit o bogată răsplată .pentru mentele partidului nostru, cu prins o sene de măsuri deo de partid, conducerea între terialele ncccsure. Tn urma
Si depăşită pînă la sfîrşilu) munca harnică pe care au propriile lor sarcini. sebit de eficiente. Cum era şi prinderii şi conducerile secţii studiului întreprins, au fost
anului cu 6 500 de litri. „Anul de.ous-o. firesc, atenţia principală □ lor productive, au luat măsuri luate mai multe măsuri. De
acesta — a continuat tova Dar roadele nu se obţin E. PETRACHE fost îndreptată spre extinde pentru extinderea mecanizării pildă, pentru evitarea trans
rea pe scară largă u mecani bordând în depozitul Brad,
zării operaţiilor grele, cu vo acestor operaţiuni. Minerii care transportul materialelor dc
lum marc de muncă, introdu executau lucrări in steril au masă a fost dirijat direct la
cerea şi extinderea metodelor fost dotaţi cu maşini de în depozitele minelor. In scopul
moderne dc cxpioatorc şi u- cărcat. De asemenea, la un creşterii productivităţii mun
tilizarca mai deplină a tim număr destul de mare de lo cii în acelaşi depozit s-a intro
pului efectiv de lucru. Con curi de muncă, perforatoarele dus si exlins utilizarea trac
cret, ce măsuri au fost luate C P. 19. care nu dădeau un ran loarelor la operaţia transport,
in această direcţie ? dament corespunzător, au fos! s-a montat un cînlar basculă
înlocuite cu perforatoare P.R.
Pînă în urmă cu vreo doi lfl şi P.R.-24, care au o viteză lîngă depozitul de concentrate,
ani, majoritatea vagonetclor mare dc perforare. s-nu pus in funcţiune benzi
încărcate cu steril sau mine In afară de cele relatate, tot transportoare de încărcat si o
reu. din galeriile cu profile instalaţie elevatoare pentru
mici, erau transportate pc ori în anul care a trecut, s-a me încărcatul lemnului în vagoa
zontală pe distanţe de cîle canizat aproape integral trans ne. realizată în cadrul între
portul pc orizontală şi verti
600-700 metri manual, de că cală şi s-u extins betonarea prinderii. De asemenea depo
tre vagonetari. Se consuma zitul Brad. a fost dotat cu o
astfel mult efort fizic, se pier galeriilor prin torcrclarc. Fa automacara utilizată in încăr
dea timp productiv, se dezor ţă de 500 metri liniari dc ga carea si descărcarea materia
ganiza munca în cadrul echi lerie cit aveam planificai să lelor grele.
pei, sau brigăzii. Cauza era lorevelăm, am realizat peste Acţiunea de mecanizare a o
una singură : lipsa unor ma 1000 metri liniari. Acest lucru peraţiilor de la suprafaţă a
şini care să transporte vngo- u fost posibil în urma reali permis trecerea a 170 munci
netele din galeriile cu profile zării la întreprinderea noaslră tori auxiliari în subteran, ia
iniei. Avînd în vedere acest a unei maşini de lorcrelat cate operaţii direct productive. .
impediment, un colectiv for dă rezultate foarte bune. Tot în scopul creşterii pro
mat din cadre tchpico-ingine- Măsuri eficiente în domeniu! ductivităţii muncii au fost in
reşti a conceput si realizat, în mecanizării operaţiilor de 'u- troduse şi extinse metode mo
urma unui studiu, locomotive cru au fost luale si la supra derne de extracţie. La mina
cu un gabarit redus, care pot faţă. Rină în primul trimestru Valea Morii s-au aplicat cu bu
îi utilizate în galerii orizon nl anului 1967. materialele erau ne rezultate metodele cu front
tale cu profile mici Ca urma descărcate manual din vagoa lung şî cu aripi de înclinare.
re. efortul fizic al muncito nele C.F.R. în depozitul Brad.
rilor a scăzut, iar timpul pro de unde erau încărcate tot ma Tn acest an. aici, preconizăm
ductiv a crescut simţitor. nual în alte mijloace şi trans să experimentăm, şi în funcţie
Rezultatele însă, nu ne-au portate în depozitele de la gu de rezultatele ce le vom ob-
Sesiune de examene. ..Bobocii" anului I primesc botezul examenelor universitare
Ei s-au pregătit temeinic, complelîndu-şi cunoştinţele In laboratorul de mineralogie al ■ n E o a n n v H m
Institutului de mine Petroşani. Foto : CORNEL DUMITRU
LIPSA D E
Sosi term inala moderai- diţii optime a circulaţiei, s-an
construit pasaje
denivelate
peste trecerile de cale ferată, (Urmare din pag 1)
ia r ca şoselei naţionale printre care cele de la Cara ziua de ele de colo-coio. N-am
făcut nici 1 000 de tone
din
cal, Roşiori de Vede, Mâldă-
eni şi Dunensa, s-au înlăturat planul operativ lunar de 10 700
de lone. Eu am plan, dar dacă
B acarcşli-C ralora curbele şi pantele cu vizibi nu-mi dau maşini. .
litate redusă. De-a lungul în
— După cîte ştiu — replică
A fost terminată moderni liza, de asemenea, legături mai tregului traseu au fost ampla inginerul Pnvel Lâzăruţ — în
zarea şoselei naţionale Bucu- sate indicatoare de orientare această lună vi s-nu trimis ma
reşti-AIexandnn-Roşiori de Ve- lesnicioase cu importante cen şi avertizare. In scopul grăbi şini si le-aţi refuzai.
de-Craiova, in lungime de tre economice, culturale şi rii ritmului de execuţie şi al — Ca să încheiem treaba
în
(discuţia — n n.), loate-s
228 km. Modernizarea aceslei administrative clin Cîmpia Du reducerii cheltuielilor, con regulă la ci (la D.R.T.A. —
artere de circulaţie va duce la nării şi vor fi create condiţii n.n.), totul e-n regulă, n-avem
structorii au aplicat soluţii
descongestionarea traficului în pentru -punerea în valoare a u discuţii. Dar autorizaţie pentril
continuă creştere spre locali nor zone turistice neexplora tehnice avansate şi au folosii o maşină care să meargă după
pe scară largă resursele lo
muncitori de re nu ne-nţi dai?
tăţile din sud-vestul ţării şi te îndeajuns din raionul Gorj cale de materii prune. Am fost nevoit să trimit o ma
către cele clin Europa Centra şi de la Porţile de Fier. şină în Oltenia clandestin, fă
lă şi Occidentală. Se vor rea Pentru desfăşurarea în con (Agerpres) ră autorizaţie..
La C.A.P
bilitatea fermelor
