Page 49 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 49
DRUMUL SOCIALISMULUI 3
Miercuri 17 ianuarie 1963
CONGRESUL
MOTIVE DL. PUI
a plantaţiilor, condiţiile pen
LA BUCUREŞTI tru obţinerea de vinuri su
perioare. calitatea vinurilor
în raport cu noile tehnologii
de vinificaţie — domenii în Unde' mai pui, că un pui picior ! Ceva modern.
Să fi văzut atunci ce-a fost
începută in 1028 îa Bor gătirea diferitelor lucrări care ţara noastră şi-a clştl- poate să iasă şl din altceva la Pui I Ce să fie ? zise u
decît din banalul ou. Dacă
deaux, continuată din trei ştiinţifice, studii, cursuri dc gat o experienţă binecunos doriţi, de exemplu, puteţi să nul, un pul de osteneală şi-i
in trei ani in mari ţări vili- specializare şl documentaţii cută şi apreciată. vedeţi că şi la Pui, în ra dăm aspect. Mai pui nişte
colo ale lumii, seria congre tehnice, la dezvoltarea coo Congresul va fi precedat
selor internaţionale ale viei perării internaţionale în a de un concurs internaţional ionul Haţeg, daca pui un pui bănuţi colea, ceva miişoare,
de osteneală poate să se fa
şi vinului ajunge în acest an cest vast domeniu in care de vinuri organizat pentru că ceva frumos. Să zicem, da' ştii că face !
prima dată dc România. Pre
— la a Xll-a sa ediţie — la îşi desfăşoară activitatea o gătirea concursului, la care Şi trece iar autobuzul prin
Bucureşti, jManifestarea va a parte însemnată din popula şi-au anunţat pinâ acum un cămin cultural. Te duci Pui. Ei vezi, aşa da ! Stă mo-
vea loc între 2 şi 12 septem ţia globului. participarea aproape 20 de la oamenii din comună, le toru-n loc cind vede la Pui
brie, sub egida Oficiului in Iniilnirca la Bucureşti a ţări, a început o dată cu a spui : „Pui şi tu de la mină. o aşa frumuseţe. S-au re-
ternaţional al viei şi vinului. uimi marc număr de delegaţi ceea a Congresului şi este in
organism de specialitate al ai ţărilor membre şi nemem plină desfăşurare. Vor avea
O N U., care grupeazii 25 de bre ale O.I.V.V., de repre loc apoi excursii în podgorii
ţări membre ce deţin o ma zentanţi ai unor organizaţii din regiunile Argeş. Dobro-
re pondere in viticultura internaţionale, institute şi a gea. Ploieşti, Braşov şi alte
mondială. sociaţii naţionale, ca şi va le, care vor oferi participan F O IL E T O IM
Alegerea României ca ţară loarea ştiinţifică a comuni ţilor prilejul de a cunoaşte In sala clubului muncitoresc din Gurabarza, tinerii mineri găsesc condiţii pentru o
gazdă a acestui important cărilor ce vor fi prezentate va potenţialul viticol al ţării, şi plăcută destindere.
Congres se explică nu numai oferi ocazia cunoaşterii pro diferite alte realizări din a-
prin faptul că, în ce priveşte blemelor majore ale cercetă gricullură. industrie, viaţa
suprafaţa cu viţă de vie ea rilor ştiinţifice, a preocupă culturală şi artistică, turism.
este a 10-a ţară din. lume, ci rilor şi rezultatelor din cul Pe adresa Comitetului de „O noapte
şi datorită prestigiului do- tura viţei de vie şi valorifi organizare continuă să so
bindit prin dezvoltarea viti carea produselor ei, a stabi sească înscrieri la acest în Aspiraţii realizabile
culturii, a cercetării ştiinţi lirii unor noi relaţii dc coo semnat eveniment. Comite furtunoasă11
fice în acest domeniu, ca şi perare între specialiştii de pe tul a înregistrat pînă acum Noul spectacol din cadrul 1
aprecierii vinurilor româ cele cinci continente. Specia circa 200 dc înscrieri de spe- ' stagiunii permanente in ora- Zilele îşi urmau cursul lor.
neşti la diferite concursuri liştii români vor prezenta la cialişti din 25 dc ţări, printre şui Deva a Teatrului de stat
internaţionale România, Congres cele mai noi rezulta care Bulgaria, Cehoslovacia, „Valea Jiului" din Petroşani ' Cu fiecare dintre ele însă
bucuria lui Costică Mocanu
fiind membră din 1927 a te ale cercetării ştiinţifice şi Franţa, R F. a Germaniei, are loc astăzi, în sala .Arta". se amplifica. In curînd va
O.I.V..V,, la numai 3 ani de practicii privind genetica şi Italia, Portugalia, Spania şi Este vorba de premiera „O absolvi şcoala de mecanici
la înfiinţarea acestei organi ameliorarea viţei de vie, nu U R S.S. noapte furtunoasă" de Ion agricoli din Alba. De multă
zaţii in te/guvernamentale, triţia generală a viţei de vie, EMIL MAKINKSCI» Luca Caragiale, pusa în sce- ] vreme îşi dorea să devină
şi-a adus contribuţia la pre tăierea şi conducerea înaltă redactor la Acerpres nă în regia lui Alexandru- mecanizator, să brăzdeze o
Miculescu. goarele cooperativei agricole
din satul natal şi să contri
buie cu toată priceperea lui
la sporirea belşugului cimpii-
ORE DE R A G A Z \ D e ic i, d e c o l o lor. De aceea, in anii de pî
| II nă acum a depus multă stră
danie pe băncile şcolii.
| Intervenţie promptă lor, că este aşteptată la bi 10 In vara anului trecut, cind
bliotecă.
Seri de plăcută Expoziţie de artă In dimineaţa zilei de 12 ia „La gura sobei" încheia cursurile anului II
de studii, in. catalog la ro
nuarie a.c., locatarii de pe mână, mecanică, desen, agro-
fitotehnie şi alte materii a
destindere industrială scara I, blocul nr. 4. bd. Dr. acesta o seară de lectură „la vea numai note de 9 şi 10.
Orice s-ar spune, pe gerul
Petru Groza din Deva s-au gura sobei”, este mai mult de Devenise astfel fruntaşul cla
trezit cu un nor gros de va- cît reconfortantă. Oriunde este sei. Primul trimestru al ul
In şalele de munte ale ra O sală a Grupului şcolar si 41 pori de apă pe casa scărilor. posibil acest lucru, numai la timului an de studii şi l-a
ioanelor Sebeş şi Alba. serile derurgic din Hunedoara a de Se spărsese o conductă în us- biblioteca din Cimpa (Petrila) început cu practica în pro
i'ie* iarnă au prins să-şi împli venit o autentică expoziţie de câtorie, iar apa fierbinte inun nu. Şî din motive foarte „se ducţie la S.M.T. Dobra. Des
nească frumuseţea. datorită artă industrială, prezenlînd dase demisolul, apropiindu-se rioase". Lipseşte o uşă la sobă, pre acest fapt ne-a relatat
manifestărilor culturale orga machete, piese lucrate cu ta de parter. şi e pericol să citeşti la gura plin de emoţie: „Cînd am
nizate la biblioteci, cinemn- lent de către elevi Peste 300 S-a dat un telefon In cen- sobei fără uşă ! Lipseşte un pătruns pe poarta staţiunii
.o^rafe. cămine La noi. la Po de piese stau mărturie pasiu y trala de termoficare Patria. La bec, şi c greu să citeşti seara deşi eram stâpin pe noţiu
iana — ne scrie Aron Dobro- nii pentru meseria aleasă şi numai 3 minute, o echipă de fără bec. Poate Sfatul popular nile teoretice, contactul cu
lă — dascălii din sal ne-au vor constitui modele pentru muncitori calificaţi s-a prezen al oraşului Petrila nu este de adevărata practică îmi dădea
pregătit un monlaj mu/iral-li- viitorii şcolari. Machete, prin tat Ia fata locului. După p r acord cu această lipsă, pentru impresia unei dezorientări
‘ cr;ir prin care ne-am regăsit tre care „Inversarea automa ii mele constatări se credea că că plăteşte anual circa 00 lei Acesta era să fie greul Ine
;ara cu toate izbinzile şi fru tă a focului in cuploarele Sie remedierea defecţiunii va dura pentru un bec care nu face lu rent începutului, pe care ţi
museţile ei. Asemenea seri. mens Martin1', „Sisteme opti 3—4 zile, timp în care loca- mină la biblioteca căminului nând Mocanu l-o învins cu
rare să ne umple inimile de ce şi acustice de semnalizare t tarii urmau să stea în frig. cultural din Cimpa. Dacă mai destulă uşurinţă. Cuprins de
mulţumire şi mîndrie, ne do automată a proceselor de pro Conştiinciozitatea şi inven luăm în considerare lipsa mi dorinţa cunoaşterii cit mai
ducţie'* sau aparate electrice tivitatea de care au dat dova profunde, s-a străduit să
rim cît mai des dc măsură, transformatoare, dă instalatorul de termoficare nerului de la uşă, constatăm intre in tainele meseriei, A
că accesul în sală este destul
Montaje muzj< al-litcrare pe etaje electronice de amplifica Toan Alba şi ucenicul Szflcsy de anevoios. lucrat mult la centricubatul
aceeaşi temă au fost oferile re. aparate pentru determina Ion, au dus la repararea con
ductei în numai cîteva ore.
cooperatorilor din Zlalna. de rea parametrilor termolehnici,
făt re artiştii amatori ai coo se înscriu printre exponatele LUDOVIC A TITRON
perativei „Mureşul1* din Alba cele mai valoroase Prezenta secretara comitetului de bloc
UiIia. precum şi sătenilor din expoziţie' de artă industriala
Sâseiori, unde manifestările — ne scrie Ioan Cosa — va
din zilele iernii se împletesc
ru rele pregătite' şi prezenta- deveni unul din cele mai do A dispărut...
ie de formaţiile artistice lo tate şi atractive laboratoare
cale*. ale şcolii.
o bibliotecară
j C O N C U R S U L : caută elevii Şcolii generale din
Se caută o bibliotecară. O
comuna Apoldul de Sus. Nu
| „Mărturii ale năzuinţei de pace“ e vorba de o ofertă de servi
ciu. Pe statul de salarii figu
Dc la începutul lui ianuarie şi pinâ Ia sfirşitul lui apri rează bibliotecara E. Pilier,
lie se desfăşoară, in întreaga tară, concursul „MĂRTURII dar numai atît, pentru că la
ALE NA/UINŢEI DE PACE ŞI PROGRES A POPORULUI bibliotecă nu prea există. Măr
ROMÂN", organizat de Comitetul Naţional pentru Apărarea turie — scrisoarea elevilor în
Păcii. O înlrecere la care participanţii vor avea de răspuns care se spune că în loc de bi
Ia cilevn întrebări frumoase, luate din viaţa politică şi so- bliotecară cititorii găsesc pe
ciol-cullurotă a ţării, întrebări care Ic va solicita cunoştin uşă bileţele : „Sînt la C.A.P."
ţe şi din domeniul istorici, literaturii, artei. sau „Sînt la sfat". O fi la sfat,
Premii valoroase (printre care amintim un CEC cu va dar nu la cel popular a) co
loarea unui aulolurism „Fiat R50*\ cinci premii a cîte un munei, ci la sfat (in poveşti)
televizor „Rallet*', 10 premii a cîte o maşină de cusut „Ro- pe la neamuri sau în .drume
dica", 25 premii a cile o excursie de 7 zile în R. S. Ceho ţie" cu maşina, după cum măr
slovacia ele.), vor răsplăti pe acei care, întrunind răspun turisesc autorii scrisorii primi
surile exacte, se vor număra printre ciştigătoriî tragerii la te la redacţie. Dacă cineva o
sorţi. Buletinele de concurs te oferă comitetele de luptă pen întîlncşte pe drumuri e rugat
tru pp.ee, precum şi difuzorîi voluntari din întreprinderi şi să o anunţe. în numele elevi-
instituţii.
