Page 5 - Drumul_socialismului_1968_01

tipfdcom TO vq

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VĂ t
Plecam spre patrie

a tovarăşului Nicolae Ceauşescu

cu tovărăşii

n tiheurghe Maurer

fSBSS
ANUL XX. NR. 4045 VINERI 5 IANUARIE 1968 4 PAGINI 25 DE BANI
şi Paul Niculescu-Mizil

R I T M I C Comitetul executiv al Sfatului special, Constantin Trimisul manent, secretar al C.C. at KandeJi, membru al Prezidiu­
xecufîv, al Prezidiului Per­
BELGRAD 4 —
lui C.C. al U.C.I., membru al
Mitea
popular al regiunii Hunedoara transmite : Joi seara tovarăşul P C R , a părăsit1' Iugoslavia Consiliului Federaţiei, Mika
Nicolae Ceauşescu, secretai după o vizită prietenească fă­ Şpiliak, membru al Prezidiu­
general al Comitetului Cen­ cută în zilele de 3 şi 4 ianua­ lui C.C. al U.C.I., preşedinte­
In temeiul art. 9 şi Jl din Legea nr. 11/1957 de organiza­
re şi funcţionare a sfaturilor populare, tral al Partidului Comunist rie la invitaţia preşedintelui le Vecei Executive Federale.
Român, preşedintele Consiliu­ R.SF. Iugoslavia, preşedintele Mialko Todorevid, secretar al
DECIDE: lui de Stat al Republicii So­ Uniunii Comuniştilor din Iu­ Comitetului Executiv al C.C,
ARTICOL UMC. — Pentru ziua de 14 ianuarie 1968, cialiste România, împreună cu goslavia, Iosi-p Broz Tito. al U.C.I., membru al Consiliu­
lui Federaţiei, şi de alte per­
La gara oraşului Osiek din
orele 8, sc convoacă Sfatul popular tal regiunii
tovarăşii Ion Gheurghe Maurer,
Hunedoara
■de iei in cea dc a XV-a sesiune, cu următoarea coline de zi : membru al Comitetului Exe­ R S. Croaţia, înalţii oaspeţi soane oficiale iugoslave.
Conducătorii de partid şi de
români au fost conduşi de to­
1. Analiza realizării planului economic şi a bugetului
cutiv, al Prezidiului Perma­
Sfatului popular regional p? anul 1967 şi aprobarea planu­ nent al CC. al P.C.R.. pre­ varăşii Iosip Broz Ti«to, pre­ stat români îşi iau rămas bun
lui economic şi a bugetului local pc anul 19C8. şedintele Consiliului de Mi­ şedintele R.SF. Iugoslavia, de la gazdele lor, răspund cu
Anul pc care l-am încheiat forlurile depuse pentru recu­ niştri al Republicii Socialiste
a însemnat pentru oamenii Ing. ŞTEFAN ALMAŞAN perarea restanţei, suprasolici­ România şi Paul Niculescu-Mi­ preşedintele Uniunii Comuniş­ căldură la aplauzele oamenilor
muncii din toate comparti­ şeful secţiei economice a tările la care au fost supuse zil, membru al Comitetului E- tilor din Iugoslavia, Edvard muncii aflaţi pe peron.
mentele de activitate din le­ Comitetului regional utilajele, atmosfera de tensiu­
giunea noastră un an bogat în Hunedoara a) T.CR. ne în care s-a lucrat. Dacă în
realizări. Spiritul novator al anul 1 f>57 fiecare exploatare
colectivelor, entuziasmul în­ slaba asistenţă 1 elinică şi con­ şi-ar fi realizat la nivelul sar­
trecerii. modernizarea procese­ trolul insuficient de exigent. cinilor planul primei decade, COMUNICAT
lor tehnologice, organizarea La UM.C. pregătirea necores- CC.V.J. ar fi putut înregistra
şl i i n li fi cu a producţiei şi a punzătoarc a producţiei, pro­ la finele anului cu peste 56.000
muncii şi-au pus, mai mult ca de 1one mai mult cărbune ex­
gramarea ei defectuoasă ca şi
in alţi ani, amprenta asupra neasigurarea din timp cu sub- tras. La D R E.T.I .L. nepregă-
realizărilor. Pe această linie, ansamble de la uzinele coope­ lirea temeinică a producţiei Secretarul general al Comi­ Gheorghe Maurer, membru al şedintele Skupştinci Croaţiei,
a realizărilor mari, se înscriu ratoare, au dus în anumite pe­ s-a materializat în insuficien­ tetului Central al Partidului Comitetului Executiv al Pre­ membru al Prezidiului C.C. al
cele 21.000 tone fontă, 25.500 rioade la goluri, iar în altele, tele stocuri tehnologice aflate Comunist Român, preşedinte­ zidiului Permanent al C.C. al U.C.I., Vladimir Popovici,
tone oţel şi 33.000 tone lami­ )a suprasolicitarea maşinilor- în diferite faze de lucru, fapt le Consiliului dc Stat al Re­ P.C.R., preşedintele Consiliu­ membru al Prezidiului C.C. al
nate finite pline obtinule pes­ unelte, soldate cu restanţe faţă ce a făcut ca nici pină la fi­ publicii Socialiste România, lui de Miniştri, Paul Niculcs- U.C.I., membru al Consiliului
te plan la C. S. Hunedoara. de planul de producţie. nele anului să nu poată fi re­ Nicolae Ceauşescu, împreună cu-Mizil, membru al Comite­ Federaţiei, Mirko Tepavaţ,
70.000 lone minereu de fier In unităţile extractive din cuperate restanţele la unele cu Ion Gheorghe Maurer, tului Executiv, al Prezidiului preşedintele Comitetului Re­
sortimente.
marfă livrat în plus de IM. regiune, mai ales în cele ale membru al Comitetului Exe­ Permanent, secretar al C.C. al gional al U.C. din Serbia pen­
Neritmieitatea realizării pla­
Hunedoara, 1.500 lone cără­ C.C.V.J., neritmieitatea s-a nului a produs perturbaţii şi cutiv, ol Prezidiului Perma­ P.C.R., Andrei Păcuraru, mem­ tru Voivodina. Liubo S. Ba­
mizi refractare, 6.000 m p. pla­ manifestat cu deosebită preg­ nent al C.C. al P.C.R., pre­ hici, consilier al secretarului
bru al C.C. al P.C.R., şef de
caje de marmură, mobilă în nanţă. In lot cursul anului tre­ altor întreprindeţi din angre­ şedintele Consiliului de Mi­ secţie la C.C. al P.CR., Vasi- dc stat pentru afaceri exter­
najul economic al regiunii că­
valoare de peste 2.500.000 lei, cut, cu excepţia lunilor febru­ niştri al Republicii Socialiste ne şi Iakşa Pctrici amba­
167.000 perechi ciorapi. 25.000 arie şi martie, Combinatul car- rora nu li s-au onorat la timp. România, şi Paul Niculescu- Ic Şandru, adjunct al minis­ sadorul R.S.F Iugoslavia in
bucăţi tricotaje, 4.200 perechi monifer Valea Jiului a înche­ conform clauzelor, obligaţiile Mizil, membru al Comitetului trului afacerilor externe, şi România.
încălţăminte şi alte produse iat prima decadă cu minusuri contractuale. Datorită nereali- Executiv, al Prezidiului Per­ Aurel Mâlnăşan, ambasadorul In cursul convorbirilor s-a
zării planului de extracţie a
Republicii Socialiste România
realizate peste prevederi. faţă de plan, minusuri care a­ cărbunelui în prima decadă, manent, secretar al C.C, a] in Iugoslavia. făcut un schimb de păreri a­
Anali/.ind' insă rezultatele poi au fost recuperate pînă la P.C.R., au iâcut in zilele de supra unor probleme actuale
înregistrate de unele între­ sfîrşilul lunii. Am cita un sin­ numai in trimestrul IV al anu­ 3 şi 4 ianuarie, la invitaţia Din partea iugostavă : Ed­ ale relaţiilor internaţionale şi
prinderi se constată că activi­ gur exemplu ce caracterizea­ lui trecut au fost anulate din preşedintelui Republicii So­ vard Kardcli, membru al Pre­ ale mişcării comuniste şi
tatea de producţie s-a desfă­ ză această slare de fapt. Pri­ planul de transport peste cialiste Federative Iugoslavia, zidiului C.C. al U.C.I., membru muncitoreşti, precum şi cu
şurat neuniform, că ş-a mizat ma decadă a lunii septembrie 3.300 de vagoane, ecltivalînd preşedintele Uniunii Comu­ al Consiliului Federaţiei, Mi­ privire Ja relaţiile bilaterale.
ka Şpiliak, membru al Pre­
cu mai mult de 63.600 tone
pe „asaltul" de la .sfinţitul-lu­ a fost încheiată cu o restanţă marfă. Aceasta a afectat direct niştilor din Iugoslavia, Jor»ip zidiului C.C. al U.C.I., pre­ Cele două părţi au constatat
nii1 pentru ca planul să fie de 12.561 de tone faţă de pla­ cu satisfacţie că relaţiile de
«ualizat la limită. Edificatoare nul de extixacţie, iar la sfîrşi­ realizarea indicatorilor de plan Broz Tito, o vizită prieteneas­ şedintele Vccci Executive Fe­ prietenie şi colaborare multi­
că In Iugoslavia.
de către unele unităţi din ca­
n. acest sens sint unităţile din lul lunii C.C.V.J. a raportai derale, Mialko Todorovici, se­
adrul Combinatului carboni­ depăşirea planului cu 374 de drul Direcţiei regionale C.F.R., In cursul acestei vizite au cretar al Comitetului Execu­ laterală dintre România şi
fer Valea Jiului, cele ale Di­ lone. O simplă comparare a a condus la ncutilizarca raţio- avut Ioc In localitatea Uelie tiv al C.C. al U.C.I., membru Iugoslavia, dintre P.C.R. şi
recţiei regionale de exploata­ celor două cifre evidenţiază e- (Continuare în pag, a 2-a) convorbiri Intre secretarul ge­ al Consiliului Federaţiei, V)a- U.C.I, sc dezvoltă cu suc­
re, -transport şi industrializare neral al C.C. al P.C.R., pre­ dimir Balcarici, membru al ces şi şi-au exprimat hotă-
a lemnului. Uzinei mecanice şedintele Consiliului de Stal Prezidiului C.C. al U.C.I., pre­ rirea de a întări şi in vii­
Cugir şi altele care au înre­ a1 Republicii Socialiste Româ­ şedintele C.C. nt Uniunii Co­ lor aceste relaţii în interesul
gistrat în anul 1967 rămîneri înainte de a fi expediate nia, Nicolae Ceauşescu, şi pre­ muniştilor din Croaţia, mem­ popoarelor român şi iugosla­
în urmă datorate în mare la beneficiari, ţaglele lami­ şedintele Uniunii Comunişti­ bru al Consiliului Federaţiei, ve, al cauzei socialismului şi
parte neritmicîlătii. producţiei. GRĂBIŢI ADUCEREA norului de 650 mm. rle la lor din Iugoslavia, preşedin­ Kocca Popovici, membru al păcii.
Acest aspect evidenţiază de C. S. Hunedoara fac un po­ tele Republicii Socialiste Fe­ Prezidiului C.C. al U.C I, Convorbirile s-au desfăşurat
fapt carenţele care au existat pas pe paturile de răcire. derative Iugoslavia, Iosip Broz membru al Consiliului Fede­ în spiritul înţelegerii recipro­
în pregătirea -şi.'programarea Tito, la care au participat : ce, intr-o atmosferă cordială,
producţiei, golurile din apro­ Foto : I TEREK Din partea română: Ion raţiei, Iakov Blajcvîci, pre­ tovărăşească.
MATERIALELOR. PE
vizionarea tehnîco-malerfalâ,
produse din alte regiuni, la
un preţ de rost'de 2-3 ori mai de suc
In trimestrul I este necesar ridicat. , ■ < . ' ■ d i m i -
Cu toate posibilităţile natu­
rale existente în regiune, spo­
să se realizeze 25 la sută rul de producţie prevăzut pen­
tru anul viitor este foarte mic.
De aceea consider necesar ca
din planul anual de investiţii T.RC.H., întreprinderile de in­ uc tia de
dustrie locală, şantierele
T.C.M.M., Energoconstrucţ.ia şi
alţi mari consumatori de a­
Printre măsurile luate pen­ lizării a 25 la sută din planul gregate minerale să studieze Principala preocupare a lu­ litri lapte. Cantitatea este în stabilirea regimului de nu­ perativei din Şibot. De altfel,
tru pregătirea producţiei anu­ anual în primul trimestru. .posibilităţile de execuţie, să crătorilor din seotorul zooteh­ foarte mică, revenind pentru triţie Ia tineretul bovin pus la veniturile realizate din secto­
lui 1968 în domeniul investiţi­ Analiza efectuată a scos la organizeze balastiere mecani­ nic este acLim de a hrăni şi în­ fiecare vacă doar cile un litru îngrăşat. Zilnic, fiecărui ani­ rul zootehnic în cursul anului
ilor un loc important îl ocu­ iveală că încă mai sînt uni­ zate proprii, aslfeî îneît să-şi griji cit mai bine animalele lapte. Deci pe bună dreptate mal i s-au dat cîte 2,5 leg u- 1967 sînt mai mici decît cele
pă aprovizionarea tehnico-ma- tăţi cărora nu li s-au oferit re­ poată asigura . în întregime pentru a obţine producţii ri­ mulţi cooperatori din Şibot se ruicli, 5 leg fin de trifoi şi 8 planificate cu circa 200.000 lei.
lerială. partiţii nici pentru celelalte trebuinţele. Secţiunea de in­ dicate şi constante de lapte întreabă : care să fie cauzele leg paie. Suculentele nu au fost Pentru ca in activitatea ce
In consecinţă, pe marea ma­ trimestre aleanului 1968. Trus­ dustrie locală are posibilitatea şi carne. Măre atenţie >se a- cuprinse în raţie. Evident, nu­ se desfăşoară la fennele de
joritate a şantierelor, au so­ tul regional de construcţii organizării producţiei de .mo-, cordâ administrării furajelor acestor rezultate slabe? Adă­ mai cu fîn, paie şi concentrate animale ale cooperatori lor din
posturile sînt corev5.punzât oa­
sit cantităţi însemnate de ma­ n-are repartiţii pentru 13.320 zaic de calcar, piatră'de cari­ pe baza unor raţii judicios în­ s-u realizat doar 75 !a sută Şibot să se producă un re­
teriale necesare producţiei pri­ tone ciment, 8.540 m.c. prefa­ eră cubică pentru pavaj, pen­ tocmite, preparării lor, res­ re, apa a fost asigurată Ia toa­ viriment, este necesar ca de­
te fermele iar despre furaje
din sporul în greutate plani­
mului trimestru. bricate din beton, 55.732 m p tru socluri, praf de piatră pen­ pectării cu stricteţe a progra­ nu se poate spune că au lip­ ficai. Trebuie să amintim însă ficienţele existente pe linia
Analizînd mai detaliat sta­ parchet, circa 8 milioane că­ tru tencuieli care, în momen­ mului de îngrijire etc. Cu alte sit. La sfîrşilul lunii decem­ şi faptul că finul de trifoi a hrânîrij şi îngrijirii animale­
diul actual al aprovizionării rămizi eficiente etc. Intr-o si­ tul de faţă, se procură destul cuvinte, in fermele de anima­ brie mai existau în stoc 405 fost de o calitate mai inferi­ lor să fie grabnic remediate.
cu materiale ies toluşi la ivea­ tuaţie oarecum asemănătoare de anevoios. le se desfăşoară o activitate lone fînuri, 152 lone concen­ oară, iar furajele grosiere nu Tovarăşii din consiliul de con­
lă unele deficienţe a căror e­ se găsesc T.CM.M. Teliuc, Analiza stadiului aprovizio­ susţinută care se maleroalizea- trate, 102 tone coceni, paie de se prepară. Cocenii şi paiele ducere al cooperativei ar tre­
fect se va resimţi din plin a­ I.C.F. Deva, C.C.V.J., I.C.S.H. nării cu materiale pentru noul ză pe zi ce trece în producţii­ grîu, pleavă de trifoi şi altele. se dau în hrana vacilor şi a bui să se preocupe cu mai
supra ritmicităţii lucrului. Re­ şi altele, care sînt încă „des­ an de execuţie scoate la ivea­ le animaliere realizate. Multe Silozurile conţin 438 tone de tineretului fără a fi in prea­ multă răspundere de proble­
partiţiile emise de Ministerul coperite" cu cantităţi impor­ lă o seamă de „goluri" care, clin problemele amintite au nutreţ murat şi nu au fost labil tocate şi tratate cu sara­ mele legale dc creşterea ani­
Industriei Construcţiilor încă tante de diverse materiale. vot duce, inevitabil la stag­ stat in centrul atenţiei coope­ deschise nici pînă la sfîrşîtu! mură, urce sau melasă. Nu­ malelor. sector care este pre­
nu acoperă integral necesarul O situaţie neeorespunzăloa- nări. De aceea este imperios ratorilor din Şibot, dar cu toa­ lunii decembrie. De aici se mai cele 100 tone de coceni, văzut să aducă an de a-n circa
cîtorva întreprinderi pe tri­ re există în ceea ce priveşte necesar ca conducerile între­ te acestea, rezultatele consem­ poate vedea cum au fost ad­ care mai există in stoc, prin jumătate din venit urile uni­
Vasile Trifan de la Fa­ mestrul I. Principalii benefi­ asigurarea cu materiale nedi­ prinderilor să facă cit mai nate Ja sfârşitul anului 1967 nu ministrate furajele în hrana tocare şi tratare cu saramură tăţii.
brica „Ardeleana11 din Alba ciari, dintre care amintim rijate ca: balast şi nisip. reflectă nici pe departe po- animalelor. şi-ar dubla aproape valoarea
lulia are o carte de vizi­ T.R C.H, I.C.F., T C M M. Tc- Deşi în regiunea noastră grabnic intervenţii la foruri­ sibilitâţile existente în uni­ nutritivă, ceea ce ar echivala A. POTOPEA
tă mai mult decit recoman­ liuc şi Petroşani, I M. Barza, sînt foarte multe cursuri dc le centrale pentru obţinerea tate. De la fiecare din • cele In raţia fiecărei vaci de lap­ cu 10 tone de porumb boabe
dabilă : de trei ori frun­ şantierul Valea cu Peşti, nu apă şi depuneri de balast, to­ de repartiţii, să stabilească le­ 120 de vaci, s-au obţinut cîtc te s-au asigurat zilnic 6,57 uni­ în plus. Pentru acea.sta con­
taş in întrecerea socialistă, dispun de repartiţii pentru a­ tuşi nu sînt organizate balas­ gături imediate cu furnizorii, 1.400 litri lapte. Deşi produc­ tăţi nutritive şi 524 grame al­ diţiile necesare sînt asigurate.
muncitor conştiincios şi har­ proximativ 9.000 tone ciment tiere corespunzătoare, care să pentru ca materialele necesa­ ţia planificată a fost depăşită bum in ă digestibilâ, corespun­ Tocăloaiea, cablul de forţă, In curind va în­
nic. Iată numoi citcva din şi 4.5 milioane bucăţi de cără­ asigure necesarul de agregate re să sosească cil. mai grabnic cu 100 Jitii, totuşi ea este mi­ zător cărora se pot realiza cel sarea şi circa 100 Ug de uree
calităţile carc-1 situează midă. Întruni la aceste unităţi minerale. De pildă, şantierul pe şantiere. Volumul mare de că Din cantitatea de 780 hec­ puţin 5 litri de laplc de Ja fie­ au stat în conservare pînă la
printre cei mai stimaţi stocurile aclualc dc ciment şi T.C.MM. Teliuc, cu ioale că lucrări prevăzute a se exccu- tolitri lapte, cit se con livret a­ care vacă. Au lipsit însă su­ sfîrşilul anului trecut. cepe construcţia
muncitori din fabrică, cărămizi sint minime, ncaco- arc o situaţie financiară neco­ 1a reclamă opernlivitale şi ini­ se pentru anul 1967 cu r.C.I.L. culentele. In hrana vacilor nu
ţiativă.
perirca întregului necesar va respunzătoare, preferă să se Simeria, s-a predat mai puţin s-a dat nici un kg de siloz, în l/n toate acestea se mai a- aerogării
Falo: V. ONOIU crea greutăţi în privinţa rea­ aprovizioneze cu aslfcl de Inc. N. /AVOLAND cu circa 170 hl. Situaţia crea­ scopul de a se face economic daugâ lipsa de interes a în­
pentru
sporirea
grijitorilor
la aoest nutreţ, şi a fi rezer­
tă sc datoreşte în mare parte vat penlru anul 1968. Dacă producţiilor. Indiferent de
faptului că o dată cu trecerea sub aspectul valorii nutritive cantita-lea de lapte muls sau Bucureşti
t
vacilor Ia stabulaţie, produc­ raţiile au corespuns, sub oet de sporul în greutate al vi­ Ministerul Tranis port uri­
ţeilor. ei primesc o retribuţie
al procentului de participare
FEMEUI FAMILIEI ţia de lapte a scăzut. De la în­ a nutreţurilor ele s-au întoc­ de ce se obţin rezultate slabe ne, Comitelui de Stat pen­
lor Auto, Navale si Aerie­
fixă. Atunci nu este de mirare
tregul efectiv s-au realizat zil­
mit defectuos. Aspecte de a­
nic în medie numai cile 120 cest fel au fost semnalate şi în sectorul zootehnic al coo­ tru Construcţii, Arhitectură
şi Sistematizare şi Comite­
tul de Stat al Planificării
Cu citeva zile în urmă, zia­ ei ţinută morală, dclerminind tripla sa calitate: de soţie, soţiile sînt sfătuite să nu-şi au avizat proiectul dc exe­
rul nostru a publicai un arti­ ridicarea acestora pe cele mai mamă şi salariată, trebuie să manifeste sentimentul de dra­ cuţie al aerogării interna­
cole cu titlul de mai sus, invi- înalte trepte ale personalităţii le depună zi de zi în cadrul goste ce-1 nutresc faţă de soţi. ţionale Bucureşti — Oto-
tind cititorii ziarului, colabo­ umane. social în care îşi duce existen­ cu motivarea că acest fapt ar peni, a cărei construcţie
ratorii şi corespondenţii noş­ Un rol deosebii de însemnat ţa. Dimpotrivă, ea este pusă in putea îndepărta, ar crea un va începe in curînd.
tri de orice virstă şi profesie, revine femeii în aşezarea căs­ faţa unor sarcini sporite care sentiment de îndoială asupra
soţii şi soţiile cu experienţă in niciei pe relaţii de caldă prie­ îi cer eforturi permanente mulţumirilor ei. Aşa se poate Conform acestui proiect,
viaţa de familie ca şi cei care tenie şî afeclivilate, în f*eopul pentru a păstra căsnicia pe transforma femeia într-o fiin­ clădirea va fi amplasată în
se află în pragul întemeierii realizării unui cămin fericit. coordonatele armoniei şi în­ ţă rece, distantă, care nu chea­ apropierea şoselei naţiona­
unui cămin, să-şi spună păre­ Prin înţelepciunea comportării ţelegerii Ea trebuie să dove­ mă la prietenie şi afectivitate le care leagă Capitala cu
rile lor despre rolul deosebit sale, prin puterea propriului dească un tact deosebit in a- ci estompează sentimentele, oraşul Ploieşti. Aerogara
de important ce-i revine fe­ li ansloi mînd căsnicia într-o va fi formală din patru
meii în familie şi societate, in banală relaţie de convenţie, in­ corpuri destinate deservi­
asigurarea unei atmosfere tre cei doi soţi aruneîndu-se rii pasagerilor, precum şi
prielnice creşterii şi educării E C O U R I un paravan opac, pentru învin­ serviciilor dc dirijare a na­
copiilor. gerea căruia de cele mai mul­ vigaţiei aeriene şi dc asis­
Publicăm in rîndurile de te ori soţii nu voi- găsi resur­ tenţă tehnică. La parter,
fată primele ecouri ale acestui sele sufleteşti trebuitoare. etajul I şi II din corpul cen­
articol. exemplu, ea trebuie să de­ tragerea soţului la rezolvarea După părerea mea, această tral se vor afla agenţiile
Doina Vanca, profesoară la termine schimbări calitative unor treburi casnice, să fie o optică este dăunătoare şi pe­ dc bilete, vama, holurile dc
Liceul „Avram Iancu“ din în viata partenerului de viaţă, interlocutoare plăcută, spiri­ riculoasă. Consider că fiecare primire, restaurante, ba­
Brad să oblige la atenţie şi recipro­ tuală şi cu umor, să ştie evita femeie este datoare a nu-şi ruri, toncte, o florărie, far­
— După părerea mea, în fami­ citate. violenţele şi învinuirile re­ crea obstacole artificiale în macie, frizerie, magazine cu
lie, femeia deţine un rol prin­ Cunoaştem insă destule ca­ ciproce. faţa propriului destin. In via­ articole dc artizanat etc. O
cipal. In jurul ei se polarizea­ zuri — nu vreau să nominali­ Atmosfera de linişte şi bu­ tă se intră cu capul sus, cu altă noutate : in afară dc
ză toate preocupările legate de zez aici — eînd anumite femei nă înţelegere îşi are izvorul în convingerea că reuşita e un informarea prin interfon,
căsnicie ; ea constituie cen­ căsătorite sau necăsătorite, eforturile bilaterale ale celor fapt la îndemina oricui, a ce­ călătorii vor fi incunoştin-
trul universului familiar. Ei îi pretind bărbaţilor să fie atenţi doi soţi, e căutarea febrilă a lor caic înţeleg să-şi acorde ţaţi asupra orelor de ple­
revine datoria de a menţine în eu ele, dar ele nu dau dovadă melodelor şi mijloacelor celor stima şi încrederea reciprocă. care, sosire şî a legături­
raza orbitei sale pe toţi mem­ de aceeaşi ateuţie, ba dimpo­ mai potrivite pentru asigurarea Noi, femeile, avem datoria să lor so/?îci(alc, şi printr-un
brii familiei, să contribuie trivă îi' .jignesc. fericirii căminului. E într-o facem înlîiul pas in înlîmpi- sistem dc televiziune inte­
substanţial la crearea clima­ Egalitatea în dreplini a fe­ foarte mare măsură meritul rioară, comandat dc la un
tului de armonie deplină. meii cu bărbatul, a fost în­ femeii de a şli întinde o mină narea acestui ideal ! centru electronic. Vor fi a­
Pentru realizarea acestor de­ ţeleasă uneori greşit de către prietenească, de a schiţa un Dr. Mcilă Duru, Spitalul uni­ menajate spaţii speciale dc
ziderate importante, femeia anumite femei Această egali­ ficat Hunedoara. unde sc va putea privi pa­
trebuie să influenţeze pe toţi tate nu «1 redus eu nimic din zîmbet la momentul potrivit. Doctor ing. Dumitru Ilica, şefut laboratorului dc la I M Barza, urmăreşte procesul de norama Întregii activităţi
membrii familiei prin propria eforturile pe care femeia, în Sînt numeroase situaţii cînd (Continuare In pag. a 3-a) electroliză a metalelor din mi ncreurile complexe. ~ aeroportuare.