Page 51 - Drumul_socialismului_1968_01

j papion"**

, H ur.edow 6^ ^ ; - ; ,
^
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢl-VĂl'
Convorbiri între delegaţia
Un succes
Partidului Comunist Român
de prestigiu
şi delegaţia Partidului ai ştiinţei

Comunist Mexican româneşti
Cel niai marc laser cu
bioxid de carbon din ţara
noastră a fost realizat re­
In ziua de 17 ianuarie au a­ P.C.R., Mihai Dalea. secretar cent de colectivul laborato­
vut Ioc convorbiri între o de­ al C C. al P C R , Ghizela Vass. rului de metode optice în
legaţie a Partidului Comunist membru al C.C. al P.C.R., şef fizica nucleară dc la Insti­
Român şi delegaţia Partidu­ de secţie la C C al P.C.R. tutul de fizică atomică Bucu­
lui Comunist Mexican care fa­ Delegaţia P. C. Mexican es­ reşti. Noul laser cu bioxid de
ce o vizita in ţara noastră. te formată din tovarăşii Ar- carbon are circa 100 de
Din delegaţia Partidului Co­ noldo Mai tinez Verdugo, prim- waţi cu posibilităţi de du­
munist Român au făcut parte secretar al C C. al PC.M., An­ blare imediată a puterii.
tovarăşii Nicolae Ceauşescu, tonio Morin. membru al Pre­ El arc o lungime de 5 m
ANUL XX. NR. 4056 JOI 18 IANUARIE 1968 4 PAGINI 25 DE BANI secretar general al Comitetu­ zidiului C.C. al P.C.M. şi Jo­ cu un diametru al oglinzi­
lui Central al Partidului Co­ se Luna, membru al C.C al lor rezonatorului de 60 mm.
munist Român, Paul Nicules- PC.M Tutcrea obţinută de insta­
cu-Mizil, membru al Comite­ Convorbirile s-au desfăşurat laţie permite efectuarea u­
tului Executiv, al Prezidiului intr-o atmosferă caldă, tovă­ nei vaste game do opera­
Permanent, secretar al C C. al răşească ţiuni cu aplicaţii în dife­
Toate sortimentele rite domenii ale tehnicii.
Printre acestea se numără
tăierea fină a lamelor de
oţel pină la 0.5 mm, perfo­
sînt importante. Alumina îşi găseşte Micro-autovehicu! rarea in numai cîtcva se­
cunde şi cu mare precizie
noi întrebuinţări pentru transportul a unor materiale refracta­
re, prelucrări pe cuarţ (tă-
icre, sudură), topirea unor
de materiale
De ce unele sînt găseşte noi întrebuinţări. materiale cum ar fi oxi­
Alumina de Oradea îşi
dul dc magneziu sau oxi­
Uzina mecanică dc ma­
Folosind caracteristicile ci şini şi utilaj minier din o­ dul de aluminiu, al căror
punct de topire este în jur
tehnice, un colectiv de spe­ raşul Baia IVlarc a realizat dc 3.000 grade.
date uitării ? chimic din Tirnăveni a de­ prima seric de dumpcrc pi­ conceput şi realizat mai
cialişti de la Combinatuf
Pină acum, specialiştii au
tice, fabricate în ţară. Acest
finitivat un procedeu teh­
nologie îmbunătăţit dc fa­ micro-autovcliicui — cel mult de 10 variante de la­
familia
mai „mare" din
sere cu heliu-neon, bioxid
La finele anului trecut, con­ lunii a fost depăşit doar Ia bricarea sulfoalumtnalului dumpcrelor pc care le va de carbon, argon ionizant şi
ducerea Întreprinderii foresti­ două r la buşteni de răşinoase de calciu, produs cu largi asimila uzina băimăreană sticlă cu ncodim — pămînt
ere Sebeş nc-a asigurat că au cu 300 m.c., iar la buşteni de utilizări în industrio hir- în actualul cincinal — va rar.
fost luate toate măsurile pen­ fag cu 154 m.c. La multe sor­ tici. Culoarea sa albă este servi mecanizării transpor­
tru realizarea ritmică, zi de timente nu numai că nu s-a aproape pură, fapt rare turilor de materiale în in­ Pe agenda preocupărilor
zi, a sarcinilor de plan aferen­ îndeplinit planul, dar restan­ contribuie la realizare:) u­ cinta marilor şantiere de actuale ale colectivului lo-
boratorului figurează rea­
te anului curent. Producţia a­ tele sînt destul de mari : 150 construcţie. lizarea, încă in acest an a
nului 19G8 este temeinic pre­ mc la lemn de mină râşinoa- nei hîrtii de calitate supe­ Echipai cu motor dc 35
gătita — nc-a relatat alunei se, 250 mc de lemn celuloză rioară. Sulfoaluminatul dc CP, dumpcrul are o cupă unei producţii dc mică se­
inginerul loan Romcea, direc­ de răsinoasc, 300 mc la cheres­ ralciu realizat la Tirnăveni basculantă dc 1.5 t şi sc ric de lasere cu gaze, mă­
torul întreprinderii. Parchete­ tea. 100 mc la lemn celuloză atinge nivelul celor mai poâle deplasa cu o viteză rirea puterii instalaţiilor dc
le planificate a inira în ex­ fag, 120 mc la lemn de fag bune produse similare exis­ de 4,3 — 20,G Icni/orâ. FI acest fel cu bioxid dc car­
ploatare au fost eşalonate in pentru eonslrucţii rurale bon la peste 1.000 de waţi
mod judicios, în funcţie dc ş.a.m.d. Aceste sortimente nu tente pe piaţa externă. poale fi utilizat pe dru­ şi diversificarea domeniilor
sarcinile dc plan ce ne revin, sînt importante ? Fără nici o muri cu pante pînă Ia 37 dc aplicaţii ale laserelor.
de cantitatea şi calitatea ar­ excepţie, ţoale sortimentele (Agcrpres) de grade.
boretului, perioadele dc res­ sînt destinate utilizării indus­ Din poisojul minei Ltipeni. v________________________ -z
tricţii. dotarea lclinică, mijloa­ triale. Lemnul pentru celuloza
cele de trans­ se foloseşte la
port şa. Pen­ fabricarea lur-
tru fiecare pa ­ tiei, lemnul de
chet s-au sla- mină se utili­
bilit procese zează la susţi­
tehnologice c- nerea lucrărilor
ficiente, care miniere. che­ DISCREPANTE INTRE
aplicate vor resteaua şi lem­
duce la ridi­ nul C.R. sînt
carea indicilor destinate dife­ In trimestrul I
de utilizare a ritelor lucrări
masei lemnoa­ de construcţie.. AFIRMAŢII Şl REALIZĂRI
se, la valorifi- Atunci de ce este necesar
ca rea superioa­ sînt date uită­
ră şi complexă a rii ? Îndeplinirea ritmică a pla­ de construcţii, au evidenţiat cîte o singură brigadă mare
pentru fiecare meserie. Şefii
lemnului. In scopul îndeplini­ Tovarăşul Eugen Felea, in- nului de investiţii presupune intenţiile de a realiza şi ra­ acestora vor fi recrutaţi din­
rii ritmice a prevederilor pc ginerul şef al întreprinderii, să se reali­ o dinamică corespunzătoare a porta un volum de producţie tre cei mai buni muncitori.
perioada de iarnă, cînd condi­ ne spunea că „nu s-a realizat producţiei, obţinerea unor echivalent sarcinilor trasate. Serviciul organizării muncii
ţiile atmosferice sînt foarte planul integral la toate sorti­ realizări valorice şi fizice care Iată ce ne-au declarat inter­ va reanaliza normele compu­
grele, in parchetele uşor acce­ mentele. datoriiă unor cauze să ridice întreaga activitate locutorii noştri : se pentru unele meserii, pro-
sibile. am creat suficiente sto­ independente de noi întreprin­ a trimestrului I la un nivel Ing. loan Sitescu, inginer cedîndu-se la o aşezare a aces­
curi de rezervă. Au fost luate derea de mecanizări şi trans­ zeze 25 la apropiat celorlalte perioade de sef al grupului de şantiere tora pe baze raţionale Conco­
măsuri pentru înzestrai ea par­ porturi forestiere Sebeş nu ne-a timp de peste an Posibilităţi T R C.H. din Valea Jiului : mitent vor fi amenajate ate­
chetelor. cu1 mecanisme, extin­ asigurat suficiente maşini pen­ menite să atenueze efectele u­ „Puma noastră grijă a fost să liere pentru confecţionarea u­
derea metodelor moderne de tru transportul râşinoaselor Ia nui climat rece sini : nivelul ne asigurăm un front dc lucru nor elemente prefabricate din
exploatare a lemnului si de depozitul final I R Haţeg. l.R sută din de dezvoltare a actualelor ca­ corespunzător. Pînâ In această beton, mozaic şi dc tîmplârîe.
orgdnixare a muncii in brigăzi Orâşlie şi I.F. Petroşani; rin* pacităţi dC producţie, aplicarea dată. s-au atacat. 592 aparta­ Pcnlru o mai temeinică fo­
mente. ceea ce reprezintă n­
complexe... ne-au livrat ritmic cantităţile unor măsuri organizatorice şi . proapc 60 la sută din planul losire a utilajelor se va ex­
Ne-nu fost relatate şi ~a‘Ae‘ planificate de buşteni Au fost- tehnice specifice, mecaniza­ fizic anual. Pentru ca activita­ tinde mecanizarea lucrăplor
rea intensivă ele Avîndu-lc
măsuri luate în toamna trecu­ zile cînd gerul şi zăpada abun­ la îndcmînă, constructorii au tea să se desfăşoare în bune cu volum mare de muncă, iar
tă. Cum era şi firesc, ne-am d a tă ne-au adus unele ştran­ planul anual sarcina să realizeze. în primul conditiuni, am căutat ca struc­ mişcarea acestora de la un o­
aşteptat ca ele să conducă la gulări". trimestru. 25 la sulă din pla­ tura frontului de lucru să fie biectiv la altul va fi dirijata
îndeplinirea ritmică, şi depă­ Nu ne îndoim de cele afir­ nul anual de investiţii • echilibrată, să cuprindă etape piin intermediul unui grafic.
şirea sarcinilor de plan la toţi mate de tovarăşul inginer Fe­ şi operaţiuni diferite de exc-, Urmărind zilnic producţia,
indicatorii. Bilanţul primelor de investiţii Discuţiile purtate cu cadrele cuţio, spre a folosi" mai b::ic atît din punct de vedere va­
15 zile din luna ianuarie a.c, lea. Dar mai e şi altceva Sec­ de conducere de la grupul de forţa de muncă, fn curînd vom loric. cît şi cantitativ, voni a­
nu este însă mulţumitor. Din­ toarele de exploatare Zlatna şantiere dîn Petroşani şi şan­ mai ataca trei blocuri din Ur- sigura realizarea ritmică a sar­
tre sortimentele de bază, pla­ tierul nr. 5 din Alba Iulin, can». un liceu cu 20 de clase cinilor încredinţate".
nul aferent primei jumătăţi a (Continuare în pag. a 2-a) ambele ale Trustului regional la Vulcan,, un siloz de legume fng. Gelu Conslantinescu.
şl fructe şi un nou corp >a şeful şantierului nr. 5 Alba
complexul comercal din car­ lulia : ..Pentru acest an. sar­
tierul Aeroport. Concomitent, cinile noastre sînt mai dificil
am desfăşurat acţiuni de pre­ de realizat, dată fiind răspân­
gătire pentru iarnă a acestor direa geografică a obiectivelor
obiective şi ne-am aprovizionat pe care le construim. Cu toi­
cu agregate minerale, fier-be- le acestea, am asigurat un
ton si ciment pentru perioade front coiespunzâtor de lucru,
L O R mai lungi dc execuţie.
Pe fundalul acestor masuri reuşind să menţinem constan­
te efectivele de muncitori si
de bază se va trece la organi­ La şcoala baletului.
sau conservarea unei zarea mai temein’că a muncii. A. OARGA
lucru
Actualele formalii de
vor fi comasate, rcalizîndu-se (Continuare Vn pag. a 2-a) Foto : V. ONOIU ! România
practici dăunătoare II
Plivită prin prisma reali­ cu multă uşurinţă şi de către ioase. balotat, împrăştiat în­ Pregătiri penti'u ! prezentă activă
zării sarcinilor ele plan, acti­ cooperatori, pentru a executa grăşăminte chimice şi discuit „M irtirii
vitatea desfăşurată in anul cu mijloacele S.M.T. un volum s-a depăşit cu 46—150 la sută i în schimbul
trecut de către mecanizatorii cît mai mare dc lucrări, intr-un volumul de lucrări planificat, despre recolta viitoare
dc la S.M.T. Alba poate fi a- timp scurt şi de calitate supe­ alte operaţiuni ca : desfundat,
precialâ ca pozitivă, fiind e- rioară. La prăşit mecanic şî prăşit mecanic, recoltat car­ |; internaţional de
xeculate peste prevederi lu­ recoltat cu combina, lucrări tofi. cosit, greblat, sapa rota­ Unire"
cruri echivalente cu aproape de foarte bună calitate s-au tivă şa. s-au efectuat de-abia In aceste zile, in plină iarnă, legumicultorii fac pregătiri
9.000 hectare de arătură nor­ efectuat doar în proporţie de in proporţie de 20—85 la sută. pentru recolta viitoare. r valori culturale
mală Şi sub aspectul înca­ 75 şi respectiv 95 la sută. De Realizările slabe înregistra­ Concomitent cu aprovizionarea cu materiale şi amenaja­
drării în cheltuielile stabilite aici se desprinde necesitatea te îndeosebi Ia aplicarea sapei Au începui manifestările rea răsadniţelor, procurarea seminţelor şi a îngrăşămintelor,
rezultatele sînt satisfăcătoare. ca în viilor sâ se pună un ac­ rotative şi a prăşi lei. s-au râs- culturale închinate eveni­ s-a început semănatul pentru răsadurile necesare plantări­ l în 1988
Fără îndoială cu preocuparea cent mai mare pe calitatea lu­ • frînt desigur negativ asupra mentului re va marca, la 24 lor în solarii. Se insâminţează mai ales roşii pentru producţii
conducerii unităţii, a fiecărui crărilor ca o calc importantă lecoltei dc porumb şi cartofi. ianuarie. 109 ani de la U­ timpurii, care se desfac pc pieţe ineepînd din primele zile I' In marea competiţie mon-
tractorist de a spori randa­ de sporire a recoltelor. Puţin interes din partea con­ nirea Ţărilor Române. O ale lunii iunie, mai ales în bazinele legumicole Alexandria J! dială a valorilor culturale.
mentul utilajelor se oglindeşte Principala rezerva de creş­ ducerii .S.M.T. a existat şi în primă' manifestare de acest şi Zimnicea, mult dczvoltotc in ultimii ani. tara noastră este din ce in
favorabil în ridicarea gradu­ tere a producţiei la hectar şi privinţa mecanizării altor lu­ fel a fost realizată în comu­ Cooperativele agricole şi întreprinderile agricole dc «dat li ce mai prezentă, mai activă.
lui de mecanizare a lucrărilor de ridicare a eficienţei activi­ crări cum sînt : selectatul, ni- na Toteşli, raionul Haţeg. au prevăzut pentru acest an extinderea solariilor de la 110 •• Expresie a prestigiului me-
dc la 5.4 hanlri pc lieclar, cît tăţii mecanizatorilor o con­ velalul. încărcatul îngrăşămin­ Colectivul bibliotecii de aici hectare, cit au avui in anul precedent, la R70 hectare. Sc fo­ ren crescînd a! artei şi cui-
a fost planificat, la 6,15 stituie folosirea cu maximum telor organice etc., unde s-a a orgonizal, cu sprijinul ca­ loseşte în special noul tip dc solar experimentat cu bune re­ turii româneşti, relaţiile cul-
Dar, după cum este cunos­ de randament a fiecărui trac­ rămas în restanţă cu peste drelor didactice din locali­ ' turale pc care România le
lYIalriţcrul loan ftu, dc cut. unul din criteriile de a- tor şi maşină. AnaPza modu­ 10.000 liantri faţă de sarcina tate şi al bibliotecii raiona­ zultate şi recomandat unităţilor cultivatoare de Consiliul Su­ 1 întreţine cu aproape 100 de
Ia Fabrica chimică Orâşlie, precierc a eficienţei activită­ lui cum s-au îndeplinit pre­ stabilită Practica de a tine o le, simpozionul „Mărturii perior al Agriculturii şi Uniunea Naţională a Cooperative­ 1 ţărj de pe toate continentele.
pregăteşte spre asamblare ţii mecanizatorilor îl constitu e vederile planului pe feluri de despre Unire", care s-a bu­ lor Agricole. FI se poate confertiona uşor, din material lem­ ‘ sînt tot atîtea „punţi" spre
o nouă matriţă pentru in­ şi nivelul recoltelor obţinule lucrări denotă că unele ulilaje parle din utilaje în „conser­ curat dc aprecierea unui nos şi folii de polietilenă, in blocuri dc 2 500 m.p. In aseme­ I cunoaştere şi apropiere intre
jectat produse dc masă de către unităţile cooperatiste s:au în fiecare an nefolosîte. vare" nu face altceva decît să mare număr dc auditori. 1 popoare O confruntare şl
plastică. deservite. La acest capitol, nu sau sînt utilizate înlr-o pro­ diminueze veniturile unităţii. nea solarii se pot obţine 2—3 vagoane roşii timpurii la hectar. ' mai fructuoasă în domeniul
s-a făcut încă lot ceea ce era porţie.-dcstuL de redusă.' Ast­ FIM I LI A CHIRIŢA (Agcrpres) 1 schimburilor culturale şi ar­
posibil şi necesar, ru excepţia corespondentă tistice cu celelalte ţâri este
griului, neicălizîndu-se la nici fel, in timp ce.la recoltat pâ- (Continuare In pag. a 2-a) 1 de prevăzut pentru anul în
In Editura Politică a o altă cultură sarcinile cc au I curs. Se evidenţiază, ca trâ-
apărut în colecţia „Mate­ revenit cooperativelor agricole I saturi semnificative, o creş-
rialismul dialectic şi şti­ din raionul Alba. Deşi mecani­ a 1 tere continuă şi complexă a
producţiei agricole la lieclar. Femeia si
inţele moderne”, volumul zarea eslc una din verigile colaborării cu ţările socialis­
al XH-lca cheie in complexul de măsuri te. o intensificare a raportu-
ce se iau în vederea cro-lerii universul familiei iilor cu Europa occidentală.
DETERMINISM ŞI CU ’! precum şi o însemnată extin-
NOASTERE nu a existat suficient interes 9 I dere a relaţiilor culturale cu
336 p. 10 Ici dîn partea mecanizatorilor, si­ popoarele din Asia. Africa.
tuaţie caic a fost acceptată La redacţie continuă însăşi societatea, prin o fac mai mult decît u­ treburile casei, este as­ roi de înţelegere în fa­ In ce mă priveşte, sînt I America de Nord şi America
sâ sosească scrisori în faptul că va trebui să nii bărbaţi. cultător şi respectuos cu milie. 1 Latină Fn lunile următoare,
caic cititorii noştri îşi dea acesteia oameni bine Ne întrebăm cum poa­ cei mari. întruneşte, mama unui copil, pri­ vor fi încheiate primele a-
exprimă gîndurile şi pă­ formaţi, atît sub aspect te găsi o mamă timp cum s-ar zice. premisele Din păcate, cunoaştem mul venit în familia ’ll corduri şi convenţii specîa-
rerile. punctele de vede­ fizic, cît şi moral. pentru rezolvarea tutu- că va deveni un om cin- şi exemple contrarii. Li­ noastră. Deci, acasă am lizate cu Algeria, Chile. Con-
unu), aici la liceu eî-
nii bărbaţi sînt bucuroşi
Sistem de construcţie în cofraje re pe marginea artico­ Cunosc nenumărate cînd femeia este mai le­ îeva sute Strădaniile I viile. Pakistan, precum şi cele
go-Kinshasa. Congo-Brazza-
lului : Femeia şi univer­
sul familiei. exemple de mame. în­ gată dc casă. De aceea, mele de solie, mamă. I dintîi Drograme de aplicare
deosebi cu mai mulţi co­
profesoară şi gospodină
metalice tip „Tunel" Prof. Sleia Slănescu, pii, ale căror eforturi şi zăbovesc mai mult la un sînt de la o zi la alia I a acordurilor recent semnate
Liceul „Avram Inncu" sacrificii sînt de-a drep­ păhărel, la discuţii in­ mai intense. Am nevoie II cu Iran. Irak. Siria, Sudan şi
terminabile cu prietenii
Constructorii de pc şan­ ei : pereţi despărţitori şi Brad : tul pilduitoare şi impre­ Nu se gîndesc că acasă, să studiez, să mă pun ii Tunisia.
tierele Trustului regional dc pereţi exteriori, casa scări­ — Aş vrea sâ mă o- sionante La liceul la ca­ singură sau cu copiii la curent cu tot ce apare Interesului mereu mai viu
eonslrucţii Banul aplică. în lor ele. Acest sistem con­ prcsc asupra unei laturi re predau, vin zilnic ma­ femeia-mamâ îşi pvine nou in specialitatea mea. I al opiniei publice de peste
acest an. pc şantierul nou­ tribuie la ridicarea gradu- pe care o consider cea me care se interesează fel de fel de întrebări. să mă perfecţionez. A­ I hotare fată de România i se
înmulţirea
răspunde prin
lui oraş Orşova sistemul de Iui dc mecanizare a lucră­ maî importantă — fe­ de soarta copiilor lor, ror atribuţiilor ei ? Răs­ stit, folositor societăţii N'u trebuie să se uite ceasta, fără să-mi negli­
construcţie in cofraje spa­ rilor, extinderea folosirii meia-mamâ înzestrată se sfătuiesc cu noi. pro­ punsul nu poate fi dc- Aceasta es(e suprem:' că in contextul general jez îndatoririle dc solie prezentelor artistice româ­
ţiale mclalicc tip „Tunel". prefabricatelor, creşterea vi­ cu darul procreării, fe­ fesorii. asupra aptitudi­ cît unul singur : prin e­ satisfacţie a mamei I contemporan. femeia- si mamă sau să le las neşti pe meridianele lumii
Folosii pentru prima dală tezei de lucru (ritmul me­ meia-mamâ reprezintă nilor şi înclinaţiilor co­ forturi deosebite, duse După părerea mea mamâ este in acelaşi pe plan secundar Totul i Astfel. în curbul acestui an.
in ţara noastră, noul sistem diu dc cxcriiţie puţind a­ celula prin care se rea­ piilor. asupra compor­ de multe ori pînă în cea­ bărbaţii au obligaţia limp muncitoare, ingi­ I formaţii româneşti de frun-
ronstă în combinarea ope­ junge Ia 2 apartamente pc lizează continuitatea vie­ tării lor în şcoală şi în surile tîrzii ale nopţii. morală de a-şi ajuta so neră. profesoară, medic, se cere făcut la timpul I te — Filarmonica de sbat
raţiunilor dc turnare zi) şi reducerea consumului ţii. Devenind mama, fe­ afara ei Ne dăm scama Sînt eforturi fizice, dar tia în orice împrejurare. funcţionară, cercetătoare potrivit, cu mare chib­ I „Ge orge Enesru". orchestra
structurii (Ic rezistenţă a de oţel-bcton cu 15 pină la meia se vn găsi în faţa de cîte sacrificii este în şi morale, al căror echi­ Soţul trebuie sâ fie în­ etc. Este şi gospodină, zuinţă şi atenţie. Bucu­ I simfonică a Radîoteleviziu-
valent şi răsplată este
blocului cu prefabricarea şi 35 la sută. unor sarcini deosebite, a stare o mama ! Cit se nemărginita bucurie cînd ţelegător şi bun, sâ dea dar este şi om. căruia riile împlinirilor vor îi I nli. baletul Operei Române.
■ corul ,Mnr!rfpai" ansamblul
montarea ailor clemente căror sferă şi importan­ gîndeşte la viitorul ce­ vezi copilul sănătos şi dovadă dc o deosebită SANDA IONESCU
componente ale construcţi­ (Agcrpres) ţă vor depăşi cadrul lor cărora le-a dat viaţă. voinic, că învaţă bine sensibilitate. Sâ o încu­ nu-i sînt străine cinema­ (Continuare redactor Ia Agerores
rajeze, să contribuie din
tograful, teatrul, plim­
strict particular, vizînd N-aş vrea să greşesc, dar şt caută sâ te ajute la plin la crearea alniosfc- barea în aer liber. fn pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 4-o).