Page 52 - Drumul_socialismului_1968_01

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 18 Ianuarie 1968

Mnaârile tCBeralc Jla coeperaglgclc agricole Discrepante iintre

„c o m p îx m s iî a slabei afirmaţii şi realizări

repartizarea la timp a supra­
O M A N IZ A M A P IE M I feţelor pe familii. (Urmare din pag. 1) decadă, realizîud doar 30 la şi trecerea neintîrziatâ la apli­
— Ca să ne dăm seama de
lipsurile pe care le avem, re­
marca în discuţie cooperatorul sâ le creăm condiţii bune de sută din planul aferent peri­ carea măsurilor preconizate —
iată calea logică pe care tre­
oadei. Roze nu sînt nici rea­
A obţine 1.700 kg grîu, 2.200 Factorii care au contribuit Bacheş, Petru Işfan, Zaharîe Gheorghe Lup, trebuie sâ ne lucru. In continuare ne preo­ lizările şantierului din Alba buie sâ o urmeze conducerea
kg porumb. 0.000 kg cartofi, la scăderea producţiei şi veni­ Florinea şi alţi participanţi la uităm şi în ograda vecinilor. cupăm îndeosebi de creşterea lulia : abia 60 la sută din sar­ grupului pentru a putea rea­
600 kg fasole şi 19.944 kg sfe­ turilor sint de ordin subiectiv. discuţii, complctînd probleme­ Avem ce învăţa. La vecinii productivităţii muncii. Şaizeci cina preconizată. Rezultă clar liza întocmai sarcinile încre­
clă la hectar, cit au avut pla­ In acest caz ei puteau fi diri­ le analizate în darea de sea­ noştri, cooperatorii din Rapolt, ia sută din sporul productivi­ că o bună parte din spusele dinţate. Aşa ceva nu se poate
nificat să realizeze în anul jaţi în sensul de a ridica gra­ mă, spuneau că lipsurile care deşi pe un braţ de muncă re­ tăţii se va realiza pe seama interlocutorilor noştri sînt mă­ realiza lăsînd totul pe seama
1967 cooperatorii din Bobilna, dul de rentabilitate al culturi­ s-au manifesţat nu se datoresc vine o suprafaţă arabilă de 2-3 mecanizării intensive a lucră­ suri ale căror efecte întîrzie scurgerii timpului, a venirii zi­
în condiţiile de sol şi climă de lor şi de a spori sursele dc numai slabei activităţi desfă­ ori mai mare, nu am văzut te­ rilor ; se va deschide un ate­ să apară, activitatea pornind lelor pline de soare. Trebuie
caic dispune unitatea nu este ciştîg ale cooperativei. Dovada şurate de unii membri ai con­ renuri nelucrate sau culturi lier mecanic al I P.I P. şi se prîntr-un demaraj slab. iniţiativă şi maximă preocu­
un lucru ieşit din comun. Au cea mai convingătoare o con­ siliului de conducere, ci şi compromise ca la noi. va înfiinţa o coloană de ma­ Se vor auzi cu siguranţă gla­ pare.
fost si ani cî*nd producţiile res­ stituie cîteva exemple practi­ contribuţiei insuficiente aduse Semnificaţia comparaţiei au şini. Astfel, deservirea va fi suri. care în dorinţa unei mo­
pective s-au depăşit cu pînâ la ce întîlnile în cadrul unităţii. dc fiecare cooperator la conso­ înţeles-o toţi ţ.âranii coopera­ mai promptă, iar ritmul de e­ tivaţii obiective a râmîneni in La Alba lulia, printre alte
50 procente, deşi factorii na­ Numai de pc cele 30 hectare lidarea unităţii. tori din Bobilna prezenţi la a­ xecuţie va cunoaşte o îmbu­ urmă, vor invoca vitregia ier­ probleme, se semnalează lipsa
turali care uneori pot influen­ cultivate cu griu şi 27 cu po­ A lăsa neîngrijite sau a în­ dunarea generală de dare de nătăţire simţitoare. Apreciez nii. Cu asemenea argumente unor amplasamente şi docu­
ţa în mare măsură nivelul re­ rumb, unde recolta s-a com­ treţine superficial culturile seamă şi alegeri, care a avut că avem condiţii pentru rea­ mentaţii pentru lucrări in va­
coltelor nu s-au deosebit faţă promis din cauza nccxeculârii repartizate, aşa cum au proce­ loc dc curînd. Angajamentul lizarea ritmică a sarcinilor în­ nu putem fi de acord pentru loare dc 11.200.000 lei. Dintre
de anul trecut. Dar. cu toate că unor acţiuni simple de îmbu­ dat Viorel Sîrbovici, Dionisie lor de a pune în valoare po­ credinţate". că în spatele lor, la adăpost acestea, o bună parte, dacă nu
baza tehnico-anaterială s-a per­ nătăţiri funciare privind înlă­ Bucur. Olivia Săbâu, Gheorghe tenţialul productiv al coopera­ O verificare practică a spu­ călduţ şi fetite de prima ve­ chiar toate, puteau fi atacate
fecţionat corrtinuu, rezultatele turarea excesului dc umidita­ Marian, Adam Mihni şi alţi tivei este concretizat in cifrele selor interlocutorilor noştri ni dere, se ascund motive mult în primul trimestru, ceea ce
cu care cooperatorii din Bo­ te şi a neaplicării măsurilor a­ cooperatori, nu înseamnă alt­ înscrise în programul de ac­ Miron Biscăreanu, şef dc s-a părut oportună pentru a mai grave: netemeinicia sau ar fi înlesnit creşterea volu­
bilna au încheiat bilanţul ac- grotehnice corespunzătoare, sc ceva decit o pagubă pentru ţiune aprobat pentru acest an formaţie la secţia produse die­ vedea măsura în care cele pre­ lipsa aproape totală a pregă­ mului de producţie în prima
livităţii pe 196? sint departe de puteau obţine în plus cel pu­ cooperativă. Atunci pc bună care. fiind îndeplinit în mod tetice de la I.C.I.L Simeria, conizate prind viaţă. Din pă­ tirii de iarnă. La Petroşani sint parte a anului. Din spusele şe­
a oglindi potenţialul productiv ţin 75.000 kg cereale. Astfel sc dreptate s-a ridicat problema exemplar, va însemna un nou controlează temperatura unei cate, pentru început există o obiective neprotejale împotri­ fului de şantier, beneficiarii —
al cooperativei. La principale­ crea posibilitatea repartizării ca pe viitor consiliul de con­ şi important pas pe calea noi culturi de bacterii selec­ discrepantă prea mare. o calc va fvigului, nu există front de secţiunile de investiţii şi in­
le culturi, griu si porumb, pro­ a încă 3 kg la ziua-muncâ. Da­ ducere să urmărească cu ma­ consolidării economico-organi­ ţionate pentru producerea prea lungă între afirmaţii şi lucru pentru meseriile de fi­ dustrie locală ale Sfatului
ducţia este mai mică decit cea că mai adăugăm veniturile ce ximum de răspundere ca pre­ zatorice a cooperativei. . iaurtului. realizări. Grupul de şantiere nisaj. unele utilaje nu funcţio­ popular regional. Direcţia co­
prevăzută cu 180 şi respectiv trebuiau încasate din vinzarea judiciile aduse avutului ob­ Foto : I. TEREK din Petroşani a încheiat prima nează normal. Din asemenea mercială regională şi alţii —
471 kg la hectar. La cartofi nu legumelor şi fasolei, ce s-ar fi ştesc să fie recuperate pe sea­ NICOLAE TlRCOB cauze, la care am mai adăuga
s-a realizat nici cantitatea de putut obţine de pc 8 hectare ma persoanelor vinovate. În­ partea de „contribuţie" a anu­ nu dau nici un semn de viaţă,
sămînţâ folosită, iar la fasole cultivate dar care s-au com­ găduinţa largă faţă de unele lui 1968 la realizarea planului de grăbire a furnizării daru-
în cultură pură s-au recoltai promis total, reiese eă va Ion­ abaleri de la democraţia co­ de predări pe 1967 (remedieri mentaţiei. Reamintim condu­
abia 2 620 kg faţă de 12.000 ica z.ilei-muncă era mai ridi­ operatistă. faţă dc slăbirea gri­ şi completări), forţele de lu­ cerilor acestor instituţii, care
cit s-a planificat. Neîndeplîni- cată cu cel puţin 3 iei. jii pentru păstrarea avuţiei Vechi cunoştinţe cru n-au fost folosite judicios. cu siguranţă, la sfîrşitul anu­
rea în totalitate a obiectivelor Init-o asemenea situaţie, vi­ obşteşti nu poate avea deeît Iată aşadar, câ numai sim­ lui îşi vor reclama drepturi
stabilite cu un an dc 2jJe In na pentru net ealiz.arca pro­ efecte negative asupra activi­ pla enunţare a unor măsuri, depline, câ pentru construirea
urmă de către adunarea gene­ ducţiilor planificate nu se mai tăţii eeonomico-organizatoriec afumaţii trecute cam transpa­ propriilor lor obiective nu sînt
rală a cooperatorilor, concreti­ poate da pe factorii naturali, rent peste cortegiul multor de­ suficiente numai lamentaţie
zată în propriul program de ci cauzele trebuie căutate în a cooperativei. ficienţe existente încă, nu poa­ şi zbaterile platonice ale con­
activitate — planul dc produc­ modul defectuos de organiza­ Este adevărat că o serie de DERANJAMENTELE PE RE- te constitui o premisă sigură structorului. E nevoie, şi asta
ţie si financiar — a influenţat re a muncii în cadrul unităţii, deficienţe (-are au favorizat necesară unui start sănătos în primul rînd, de contnbu'ia
negativ asupra veniturilor uni­ în participarea slabă a coope­ compromiterea unor culturi al producţiei. Desţelenirea cu lor nemijlocită, de asigurarea
tăţii şi a dus la diminuarea răspundere şi operativitate a «acestor proiecte şî documenta­
valorii zilei-muncă cu peste 00 ratorilor la muncă. Gheorghe s-au dalorat consiliului de con­ acestui teren al deficienţelor ţii în timp cît mai scurt.
TEAUA ELECTRICA Ş l FRIGUL
la sută. Filip, Ion Simerîan, Antoniu ducere care nu s-a îngrijit de

Noi utilaje agricole

Despre electrocutare se cu­ mică B 200, Galfi Francisc. Ştiţi cum ne-am deplasat pî­
nosc multe : cauzele care o In această situaţie, pompele nâ aici ? Pe jos. Ca materi­
provoacă, formele de mani­ nu maî funcţionează, sîntem ale am adus ce am putut pu­ In vederea diversificării lucrărilor mecanizate în uni­
festare imediată, măsuri de derulaţi în dirijarea focului ne prin buzunare. Cînd am tăţile agricole, sarcină deosebit dc importantă stabilită de
acordare a primului ajutor la cazane, iar apa rămasă pe pornit in această direcţie, Congresul al IX-lea al P.C.R. pentru sporirea producţiei, Ofi­
cît şi de prevenire a feno­ conducte îngheaţă în anumi­ nici nu bănuiam despre ce ciul de aprovizionare al Uniunii regionale a cooperativelor
menului respectiv. Dacă toa­ te locuri (mai ales la calori­ defecţiune ar putea fi vor­ agricole a procurat un nou tip de tractoare, „BoIgar-3", care
te acestea se cunosc, se naşte ferele din holurile de la in­ ba... au şi fost repartizate cooperativelor agricole din Galda de
întrebarea de ce, totuşi, trare, atunci cînd locatarii Iată „rapiditatea" cu care Jos, Gcoagiu, Apoldul dc Jos şi altora.
căldura din unele blocuri ale „uitâ“ uşa deschisă). Poate se deplasează şi acţionează La acest tractor de 12 C.l*. se pot ataşa remorci mo-
Lupeniului este adesea... elec­ să apară de aici un şir în­ la faţa locului echipele de noax, cositori şi greble mecanice, pluguri balansicre şi alte
trocutată ? treg de neplăceri, efectul lor intervenţii (formate din cîte utilaje care permit executarea unei variate game dc lucrări
în grădinile dc legume, la strinsul furajelor,
in 200tchnir
...In ziua cînd termometre­ coneretizîndu^se, în cele din doi oameni) ale centrului de ctc.
le înregistrau cel mai scăzut urmă, în lipsa căldurii din reţele din Lupeni. Şi condu­
nivel de temperatură (10 ia­ apartamente. cerea întreprinderii regiona­
nuarie a c.), eram printre lo­ Mergeam spre centrala din le de electricitate spunea cu
luni în urmă eâ toate aceste
catarii blocurilor D, B şi C, cartierul Braia II. Aflasem echipe sînt dotate cu mijloa­
din Lupeni. întrebarea „a­ câ în blocurile Bl, B2, B3, ce rapide şi moderne de de­ „Conservarea"
veţi căldură ?“ nu-şi mai a­ CI, C2, C3, caloriferele erau plasare. Aşa ar trebui sâ fie
vea rostul din moment ee se pe la ora 10, tot alit de reci A crescut
înregistraseră deranjamente cum fuseseră în cursul nopţii. şi cele din Lupeni, dar de la utilajelor sau
pe reţeaua electrică. Se sub­ Cauzele ? Aceleaşi: deranja­ „ar trebui" şi pînâ la reali­
tate este încă o cale destul
înţelege eâ în aceste condiţii, mente pe reţeaua electrică şî de lungă Conducerea I.R.E.H,
înlirzierea în remedierea lor.
căldura se... electrocutase. După ce a coborît de pe un trebuie sâ intervină grabnic parcul auto conservarea
Râmînea de aflat dacă feno­ stilp din apropierea centralei pentru a înlătura această a­
menul era o raritate şi cum nomalie. Locatarii îşi vor
unde înlăturase defecţiunea,
se acţionează împotriva lui. II i riştoiu Drâghici ne-a căldura (radiată de calorife­ In acest an, unităţile unei practici
— întreruperile de curent spus: re) ferită de pericolul elec­ D.R.T.A. Hunedoara vor fi
Secţia de maşini-unelte a U.M. Cugir. Lăcătuşii Gavrilă Sandor şi Nicolac Tănasc fac sînt foarte dese — spunea — Avem un sector prea în­ trocutării Mai bine sâ fie e-
ultimele verificări unui lot de maşini ce urmează să ia drumul beneficiarilor. fochistul de la centrala ter- tins, de la Paroşeni la Va­ lectYoeutate cauzele care- îl înzestrate cu noi maşini în dăunătoare
lea de Brazi şi Cîmpul lui determină lipsa, fiindcă de­ scopul îmbunătăţirii trans­
Neag. Inehtpuiţi-vâ şi dum­ ranjamentele pe reţea şi, în portului dc călători şi măr­
neavoastră cît de „operativi" mod direct, absenţa căldurii furi. Primele maşini care (Urmare din pag. 1)
putem fi cînd ni se semna­
Livada cooperatorilor din Peşteana lează un deranjament la Pa- în apartamente, au devenit vor intra in dotarea auto­ nilor stabilite de Conferinţa
Traducerea în viaţă a sarci­
bazelor au şî sosit Este vor­
deja o obişnuinţă în toate
roseni şi altul, sâ zicem, la
Uricani aproape
în acelaşi
cerea staţiunilor de maşini şi
timp. La intervenţii sîntem cartierele oraşului. ba de 10 autobasculante, Naţională a P.C.R privind tre­
care urmează să fie repar­
darea economică a cooperati- doar doi oameni pe schimb. N OLTEANU tizate autobazelor. tractoare la aplicarea princi­
va ocupa 300 de hectare vei Calculele sumare ne arată prii impune ca întregul colec­
piului gestiunii economice pro­
mecanizatori
de la
tiv de
că pe terenul unde pînâ acum
se produceau doar cîte 1.000 S.M.T. Alba sâ depună efor­
turi susţinute pentru ca fie­
Cultura pomilor fructiferi vezi s-a făcut cu mult discer- mînlului, ne-am orientat sâ kg cereale la hectar. prin care utilaj sâ fie folosit cu
valorifică cel mai bine tere­ nâmînt, avîndu-se în vedere înfiinţăm în continuare noi plantarea lor cu pomi fructi­
nurile situate in pantă şi pe faptul că pomii sînt o cultură livezi. In următorii trei am feri, după sistemul livezilor maximum de randament. In
cele improprii cerealelor sau care durează zeci de ani. Am vom planta 30 de hectare cu intensive, pot aduce venituri această direcţie sînt suficiente
plantelor tehnice. De acest lu­ asigurat totodată un materia! livezi intensive, iar în 197u înzecite, lată de ce cooperato­ rezerve nevalorificate încă. O
cru s-au convins tot mai mult săditor viguros şi sănătos, ceea vom deţine în total 183 de hec­ rii din Peşteana sînt hotârîţi simplă analiză a modului ele
şi cooperatorii din Peşteana, ce a pennis o bună creştere a tare ocupate cu pomi. După sâ amplifice activitatea în ra­ utilizare a timpului de lucru
evidenţiază câ nici 60 la suta
unde s-a creat un adevărat pomilor încă din primii am studiile orientative întreprinse mura pomicolă, folosind din din numărul orelor realizate
bazin pomicol. Pe lingă tere­ de la plantare. avem posibilitatea ca pînâ în plin rezervele însemnate de nu s-a lucrat efectiv în brazdă.
nurile propice extinderii plan­ Alături de preocupările ma­ 1975 să sporim suprafaţa plan­ rare dispune unitatea pentru Numai în cclc peste 14 000 ore
taţiilor, pomii intilnesc în uni­ nifestate pentru extinderea taţiilor intensive cu incă 120 sporirea suprafeţelor ocupate întrebuinţate pentru repari-
tatea noastră un reg’m clima­ plantaţiilor am acordat mare hectare. ■ Atunci se va putea cu livezi şi mai cu seamă a ţii accidentale şi nelucratc din
tic deosebit de prielnic. Ţi- grijă întreţinerii corespunză­ vorbi cu adevărat de o specia­ producţiei de fructe. cauza lipsei dc la lucru a me­
nînd .seama de condiţiile exis­ toare a livezilor pe rod. Da­ lizare a unităţii tnoastre. Po­ canizatorilor sc puteau realiza
micultura va aduce venituri
tente şi de cerinţele mereu torită măsurilor aplicate în în valoare de mai bine de un EUFROSINA BUFNEA în plus circa 4 G00 hantri, ceea
descinde de aprovizionare a anul trecut, ' prin fertilizarea inginer agronom 1a ce echivalează cu aproape 5
populaţiei cu fructe, am sta­ terenului, combaterea bolilor milion şi jumătate Ici, contri­ cooperativa agricolă din procente din planul anual.
bilit înfiinţarea de noi plan­ si dăunătorilor. întreţinerea buind substanţial la consoli­ Peşteana Aceasta este una din impor­
taţii şi aplicarea la t'mp şi solului etc., de pe cele 95 de tantele pîrghii asupra cărora
în cele mai bune condiţiuni a hectare ocupate cu pomi pe va trebui acţionat cu mai min­
lucrărilor de îngrijire a po­ rod au fost recoltate 410 tone^ tă răspundere în acest an, pu-
milor. de fructe. Avind în vedere sta-* N IC I 0 Z I CU P L A N U L nînd accentul pe ridicarea ca­
Avînd sprijinul organizaţiei rea acestor livezi, considerăm lificării mecanizatorilor pentru
că producţia realizată este nu­
de partid, consiliul de condu­ a executa reparaţii de calita­
cere al cooperativei a desfă­ mai satisfăcătoare, rezervele te corespunzătoare şi a evita
şurat o vastă acţiune pentru de sporire a producţiei ne fiind N E R E A L IZ A T ! defecţiunile ivite în brazdă,,
punerea în valoare a terenu­ încă epuizate. precum şi pe întărirea disci­
în
Urmărind traducerea
rilor în pantă şi slab producti­ viaţă a sarcinilor stabilite de plinei în rindul mecanizato­
ve prin plantarea lor cu pomi Congresul al IX-lea al P.C.R. (Urmare din pag. 1) Forestierii din parchete în loc rilor.
fructiferi. Pînâ unul trecut sâ încarce şi sn expedieze în Sarcinile sporite ce stau în
au fost înfiinţate plantaţii ti­ şi de Plenara C.C. al P.C.R. şi Oaşa nu au expediat în de­ depozitele finale lemn din toa­ acest an în fata unităţii impun
nere pe 58 de hectare. Ale­ din decembrie 1966, cu privi­ pozitele finale nici un metru te soitimenlele. au trimis doar ca obiectivele amintite să fie
râşinoase
buşteni de fag şi
gerea locului pentru noile li­ re la folosirea intensivă a pâ- cub de lemn pentru celuloză. susţinute şi de alte măsuri
La acest sortiment nici cele­ pentru gater şi derulaj. Din a- privind reducerea cheltuielilor
lalte sectoare (Valea Sebeşului censtâ cauză s-a rămas cu res­ şi scurtarea termenului de c-
si Zlatna) nu şi-au realizat pre­ tanţe destul de mari şi la lem­ xecutîe. ceea ce în final va
vederile. Cauza este una sin­ nul destinat construcţiilor ru­ avea un efect pozitiv asupra
gură : lipsa de preocupare a rale. activităţii economico-financiare
conducerilor acestor sectoare Deşi realizările la principa­ a unităţii, asupra sporirii re­
pentru îndeplinirea planului lele sortimente se urmăresc zi coltelor în cooperativele agri­
Cînd afirmăm aceasta ne ba­ de zi. conducerea întreprinde­ Pc platforma noii otelării din C.S. Hunedoara, topitorii urmăresc elaborarea şarjei. cole deservite.
zăm pe faptul că au existat rii s-a mulţumit cu alîl. Nu­
suficiente stocuri de material mai aşa se explică de ce sec­
lemnos în faza apropiat, câ toarele Zlatna şi Oaşa n-au
parchetele au fost asigurate cu expediat depozitelor nici un Nou tip de maşină de tocat furaje
braţe de muncă, iar la depozi­ metru cub lemn de celuloză, Furnizorul oferă,
tele Feneş şi Sebeş, deşi sc iar sectorul Valea Sebeşului întreprinderea metalurgică cut de colectivul întreprinde­
găsesc două eojitoare mecanice nici un buştean pentru con­ „Energia" din Constanţa a rii constântene. In acest an
pentru cojit lemnul de celu­ strucţiile rurale. produs primul Iot de 100 de se vor realiza aici 600 astfel
loză, lemnul despicat nu a fost Deficienţele care au condus maşini agricole de un tip nou de maşini pentru cooperative­ beneficiarul refuză
încărcat şi transportat din ta- la rezultatele de pînâ acum pentru tocatul furajelor. Ma­ le agricole dc producţie din
soane la depozitele finale, iar sint cunoscute. Se impun deci. şina, prevăzută cu cuţite şi o ţară.
cojit-oarcle au stat neulilizale măsuri operative pentru înlă­ moară proprie, a fost perfec­ De regulă, cele mai frecven­ Deva nici una. Din totalul de
din lipsă de lemn în depozite. turarea lor. ţionată în cursul anului tre- (Agerpres) te nemulţumiri vin din partea maşini programate au fost so­
beneficiarului, care reclamă licitate mai puţin de jumăta­
câ n-a putut să intre la timp te. Celelalte fac cură de slă­
în posesia mărfurilor contrac­ bire în incinta autobazei, în
tate. câ furnizorul nu-şi res­ timp ce şoferii se gîndesc câ
mei care au apucături pectă obligaţiile asumate. Se păzind maşina nu vor putea
Femeia şi universul familiei mai mult dccît bărbă­ int.implâ, însă, şi viceversa. realiza un oîştig bun nicioda­
teşti : fumat, restaurant
Autobaza de
transporturi
tă Din cîte ştim, planul de
etc., riscînd chiar sâ-şi
lase copiii singuri acasă, auto din Deva a încheiat cu transport a fost corelat cu ne­
14 unităţi industriale un plan
voile beneficiarilor. Atunci de
(Urmare din pag. 1) nia, fără deosebire dc Este deci cit se poate tatea Cârâstâu. Deşi fe­ numai sâ nu piardă o de transport pentru luna ia­ ce nu e respectat? Răspunsul
rasă, sex sau religie, sint de limpede că atît băr­ meia era angajată ca seară de distracţii. nuarie. Potrivit acestui act, cu ar trebui urmărit probabil
Familia — celulă de
numai de partea noas­ egali în drepturi în toa­ batul. cit şi femeia poar­ îngrijitoare la o unitate bază a societăţii — nu-şi putere de lege, autobaza îşi o- dincolo do aparenţe. In cali­
tră ! te domeniile vieţii eco­ tă întreaga răspundere agricolă şi cîştiga bine. poate îndeplini roiul său ferâ serviciile plinind la dis­ tate do furnizori tot a.şa aţi
Victor Oncu — procu­ nomice, politice, juridi­ pentru buna creştere si se ocupa şi de cele două important decit prin e­ poziţia celor interesaţi 70 de proceda, tovarăşi beneficiari,
ror şef al raionului Brad ce, sociale şi culturale". educarea copiilor cărora fetite şi era şi gospodi­ camioane şi autobasculante rare nesocotiţi disciplina con­
— In rîndurile de fa Articolul nr. 25 din Co­ le-au dat viaţă. nă. soţul o neglija, con- forturile ambilor soţi, prestările de set vicii fiind de­ tractuală ? Nu ştim dacă în a­
tâ aş vrea să fac cîteva dul familiei spune: Din păcate, mai sint siderînd-o inferioară lui. prin spiritul de recipro­ altfel singurul mijloc prin cest caz se face părtaş la pier­
precizări privind felul „Bărbatul şi femeia au cazuri cînd bărbaţii con­ Au fost cazuri cînd fe­ citate dintre ei. prin a­ care furnizorul poale să-si fo­ deri şi cel caro le provoacă ?
cum trebuie înţeleasă obligaţii egale şi în că­ sideră femeia ca ceva meia a trebuit să pără­ fecţiunea şi abnegaţia cu losească sau nu capacităţile de Oricum, răspunderea materială
just cgalitalea dintre sătorie". Tot în Codul fa­ inferior, pretinzîndu-i să transport. Zilnic autobaza ofe­ n-ar trebui sâ-i ocolească ! A-
Echipa dc lăcătuşi condusă dc Vînătoru Ion Munteam: bărbat şi femeie. Arti­ miliei, art. 97, se preci­ stea la rîntaş, dar nu sească casa împreună cu cate îşi cresc şi educă ră maşinile promise, dar nici lunci poale ceasornicul trans­
dc Ia atelierul dc reparaţii mecanice al Uzinei „Victoria" colul 17 din Constituţie zează : „Ambii părinţi uită sâ-i ceară să aducă fetiţele de frica lui ! copiii. Responsabilitatea unul din cci 14 beneficiari nu porturilor auto ar funcţiona
Călan este apreciată pentru calitatea lucrurilor cc Ic efectu­ arată: „Cetăţenii Repu­ au aceleaşi drepturi şi şi bani în casă Aşa am Nejustificate sînt şi apasă la fel de greu pe le primeşte. F. M. Muncelul mai bine!
ează. In fotografie : aspect dc la repararea unui graifăr. blicii Socialiste Româ­ Îndatoriri fată de copii". întilmt un caz in locali- pretenţiile anumitor fe­ umerii amîndurora. din 27 autobasculante a solici­ T. OVIDIU
tat doar 15, O.R.A.D. şi O F R.