Page 54 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 54
DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 18 ianuarie 1960
ROMÂNIA Preşedintele Tito
prezentă activă şi-a încheiat vizita „Toynbee despre America"
în schimbul inter' în Pakistan publică un interviu al co toare in viaţa americană. tuieli legate de operaţiunile
Revista americană „Life"
Istoricul britanic a arălat :
agresive împotriva poporu
respondentului său la Lon
lui vietnamez) şi atit de dis
-S-a produs o schimbare in
naţional de valori dra, Jim Hicks, cu cunos- atitudinea tinerei genera pus să le voteze pentru răz
cuiul istoric britanic Ar- ţii.. Mă qindesc ta membrii boiul din Vietnam ? Ei binc
culturale în 1968 RAWALPINDI 17 (Ager- lă pentru instaurarea păcii şi nold Toynbee, care la în acestei generaţii ale caret şi eu mi-am pus această
pres). In comunicatul comun stabilităţii în această zonă. ceputul anului 1967 a petre idei s-au schimbai totuşi întrebare şi nu cunosc răs
(Urmare din pag. 1) cu privire le vizita preşedin Exprimîndu-şi îngrijorarea cut trei luni în S.U.A., a- foarte serios, fxi universita punsul. Toldea mia bogaţii
telui Tito in Pakistan se arată profundă faţă de situaţia din ccastă călătorie peste ocean tea Stanford am văzut din orice ţară au fost mai
„Ciocniia", teatre dramatice, câ acesta a avut convorbiri cu Vietnam, părţile au subliniat fiind, potrivit revistei, una mulţi studenţi nemulţumiţi dispuşi să cheltuiască pen
6Înt invitate sâ întreprindă preşedintele Ayub Khan cu necesitatea ca problema viet din cele mai răscolitoare de modul lor de viaţă şi tru armament decit pentru
turnee în circa 32 de ţâri. Lu privire la o serie de probleme nameză să fie ipz.olvatâ pe ba pentru el. Interviul, publi ţelurile părinţilor lor. Am un stat al bunăstării. Lor
crări de plastică româneas internaţionale importante, za dreptului poporului vietna cat sub titlul ,,Toynbee des constatai că tinerii din A le pare mai puţin râu să
că de cele mai diferite ge precum şi cu privite la dez mez. de a-şi hotărî singur des pre America", conţine o se merica vorbesc cn ură des plătească impozite pentru
nuri vor fi prezentate peste voltarea in continuare a rela tinul său. fără amestec din a- rie de opinii ale istoricului pre valorile după care se scopuri de război decit pen
hotare in cadru) a 43 de ex ţiilor reciproce In cadrul con farâ şi in spiritul acordurilor britanic, a.vale pe două din călăuzesc părinţii lor. „Ură" tru scopuri sociale. Sînt
poziţii. Pictori, sculptori şi vorbirilor. rare s-au desfăşu de la Geneva clin 1954. tre problemele care frămin este un cuvint prea puter- mai dispuşi să arunce asu
graficieni români vor expu rat intr-o atmosferă de bună Cei doi preşedinţi au reafir tă in cel mai înalt grad pra străinilor daruri sub
ne la bienalele de la Vene voinţă .şi înţelegere reciprocă, mat sprijinul lor pentru dezar America zilelor noastre“ — formă dc bombe decit să
ţia. Lugano. Tokio. Brno şi cei doi preşedinţi au consta mai e generală şi totală sub un războiul dus in Vietnam şi ofere propriilor lor compa
Cracovia, iar tineri solisti tat câ relaţiile bilaterale se control internaţional eficient. tulburările rasiale. trioţi daruri sub formă de
vor lua porte la concursurile dezvoltă în diferite domenii şi Preşedintele Ayub Khan a „După părerea mea, a de locuinţe şi salarii",
dc la Braga. Besancon. Bu şi-au exprimat hotărîrcn de a acceptat invitaţia de a face o clarat printre altele Toyn Din presa Ileferlndu-se la temerile
dapesta, Munchen. Paris. întâi i aceste relaţii şi de a ex vizită in Iugoslavia. bee, in ultimii doi o ni s-au după care încetarea răz
Bruxelles, Varna. Producţii tinde colaborarea în dome petrecut nuii multe schim boiului din Vietnam ar con
cinematografice urmează să niul economic, comercial şi în încheindu-şi vizita în Pa bări decit de acum patru străină stitui o lovitură adusă pres
fie selecţionate pentru festi alte domenii. kistan, preşedintele Tito a pă R S. CEHOSLOVACA. — Vedere a halci <!c asamblare decenii — cind am vizitat tigiului S.U.A., Toynbee a
valurile de la Cannes, Mai Comunicatul precizează câ răsit Dacca, plecînd spre Cam- a uzinelor Skoda din PIzcn. pentru prima oară S.U.A. rată: „După părerea mul
del Plata. Kai lovy-Vary, Ve s-a manifestat o apropiere a bodgia. şi pînă astăzi. Nu mai fu tor americani, dacă veţi re
neţia. Vicna. Teheran. Aca- punctelor de vedere în diferite sesem in America din J965. cunoaşte că aţi făcut o gre
pulco. Leipzig. San Fran probleme internaţionale Păr In ultimii doi ani, America şeală in Vietnam, presti
cisco. ţile au arătat câ sînt intru lo a fost zdruncinată — pe uic. Mai potrivit este poale giul vostru va scădea la un
România a ammtat că va tul de acord că menţinerea şi plan intern şi pe plan ex cavi ului „respingere". nivel pe care nu vl-l puteţi
consolidarea păcii este sarcina
lua parte activă şi în acest cca mai importantă care stâ Şedinţa Consiliului de Miniştri francez tern — şi oamenii sini ne Uăspuuzind ia o între permite, veţi pierde stima
an la manifestări UNESCO liniştiţi şi nemulţumiţi. Ti bare referitoare la tulbură lumii Lucrurile se prezintă
şi va găzdui o seamă dintre în faţa lumii contemporane. nerii s-au ridicat în mod rile. rasiole din S. U. A., insă tocmai invers. Toată
ele. La Bucureşti se vor des Cei doi preşedinţi au relevat PARIS 1" (Agerpres). — Ca spre Europa decit spre alic bliniat preşedintele de Gaulle conştient şi făţiş la o re-, Toynbee a arăta1.: „Voi, in lumea a fost recunoscătoa
făşura. printre altele, întru ataşamentul profund al ţărilor binetul francez, prezidat de regiuni ale lumii1'. Este însă nimic nu este mai rezonabil şi voltă pe scară mare împo /Itnerica, doriţi foarte mult re Franţei pentru că a pus
nirea Comitetului de experţi lor faţă de principiile colabo preşedintele de C.aulle, a exa prematur de stabilii dacă a- atractiv pentru cci şase. derit. triva celor de virstă mijlo ca ele să nu fie considerate capăt războiului algerian.
care va pregăti reuniunea eu rării egale în drepturi, respec minat miercuri măsurile de ceaslă orientare se va confir să ră-mînă împreună". Po cie Şi răzmeriţele rasiale răzmeriţe rasiale. In ultimă In lumea de azi, un război
ropeană consacrată probleme tării suveranităţii şi integrită austeritate economică anunţate ma sau nu, a adăugat el. trivit cercurilor guvernamen tragice care au avut toc în instanţă ele sînt lotuşi răz cum a fost cel din Algeria
lor politicii ştiinţifice. Coloc ţii. precum şi neamestecului în de premierul britanic, Harold După cum a arătat ministrul tale, preşedintele de Gaulle S.U.A. au constituit o lovi meriţe, dar nu este numai sau cum este cel din Viet
viul internaţional ..Sursele treburile interne ale altor ţâtî. Wilson. în Camera Comunelor. informaţiilor, George Gorse, în consideră, in continuare, că tură zdrobitoare pentru o chestiune de rasă. Dacă nam nu este o simplă ches
arheologice ale civilizai iilor Ei consideră că instaurarea si Pre/enlind o expunere asupra concluziile sale preşedintele Anglia va putea adera Ia CEE prietenii mei americani, eşti negru in America ai tiune locală, ci o amenin
europene". Reuniunea euro dezvoltarea de relaţii între ţă acestor măsur, ministrul de de C.aulle a menţinut punctul numai atunci cînd îsi va revi mai greu de suportat pen posibilităţi economice mult ţare la adresa întregii ome
peană a Comitetului de ex rile cu sisteme politice si so externe. Couve de Murville, a său de vedere câ. în ciuda re zui rolul său în lume în aşa tru ei decit războiul din mai mici decit dacă nu niri'1.
perţi în (problema educaţiei ciale diferite constituie un fac apreciat, printre altele, câ ho- vizuirii rolului Angliei pe plan măsură, îneît să abandoneze Vietnam. Ştirile despre eşti"... Cum ai putea să iasă a-
tineretului, o dezbatere pe tor important în asigurarea li tărîrile guvernului britanic internaţional. Piaţa comună nu poziţia lirei sterline ca valu răzmeriţe ou avut in ce îi De cc nu a ridtcat Ame eum America din război, a
tema medărîi matematicii în nei păcii trainice „constituie o importantă res- trebuie sa fie lărgită. „In ac tă internaţională de rezervă, priveşte efectul unei bom rica nivelul de trai al pă fost următoarea întrebare.
învătămîntul mediu şi su Examinînd situaţia clin O trîngere a politicii militare a tuala stare de lucruri, a su alături de dolar. be. Esle un lucru care ar turilor sărace ? La această „Mă pronunţ hotărit pen
perior. rientul Apropiat, părţile con Marii Britanii la est de Suez“. fi fost de neconceput nu întrebare, Toynbee a răs tru încetarea necondiţiona
Programul bogat de schim sideră câ retragerea Irupclor Măsurile britanice, a arătat numai în 1925, dar într-o puns : „Vreţi să spuneţi de tă a bombardamentelor.
buri culturale va prilejui, in izraeliene de pe 1onle teritorii el, par să marcheze ,.o aten- asemenea măsură nici mă ce Congresul este atit de
acest an. publicului românesc le arabe ocupate este esenţia ţie îndreptată mai degrabâ Rezultatele preliminare ale ale reticent să voteze fonduri Administraţia Johnson î şi
posibilitatea să asiste la spec car în 1965. Timp de ani pentru planul Marii Socie închipuie că ar (ace o con
tacolele pe care le vor pre de zile. America a avut un tăţi, (nume dat programu cesie fără să obţină nimic
zenta cîteva mari colective gerilor prezidenţiale din Finlanda fals sentiment de securitate, lui de măsuri sociale lan în schimb. Dc fapt ar obr
printre care pot fi menţio Reacţii fată ds noile măsuri a trăit într-o falsă euforie, sat de preşedintele .Johnson ţine foaite mnlt in schimb
artistice din străinătate,
nate Teatrul National clin 5 J HELSINKI 17 (Agerpres) Vennamo — 32 de electori. care acum sînt zdruncina la începutul mandatului a declarat Tounbee, subli
Praga. Teatrul „Atelier 212" Pe baza rezultatelor preli S-ar putea ca aceşti candidaţi te". prezidenţial şi care nu a niind şi necesitatea tradu
din Iugoslavia, Teatiul Na economice anunţate de Wilson minare ale alegerilor preziden să mai culeagă cîteva voturi întrebat dacă n sesizat putvt fi transpus in prac cerii in viaţă a acordurilor
tional din Varşovia, orches ţiale care s-au desfăşurat luni de la grupările mai mici. unele schimbări încuraja tică datorită marilor chel de la Geneva din 1954.
tre simfonice din Franţa, şi marţi în Finlanda, observa
Ungaria şi Iugoslavia. or LONDRA 17 (Agerpres). Primele reacţii ale cercuri torii politici afirmă eu Urho
chestre de cameră din Refei indu-se la reacţia opi lor de afaceri btilanice sînl Kekkonen. va obţine un nou
li R S S., R D. Germană, pre niei publice britanice faţă dc în ansamblul lor ..puţin favo mandat de preşedinte al repu
cum şi Opera clin Stutlgart, masurile de economie nnunţn- rabili'1-. se relatează din Lon blicii pentru o perioadă de Sesiunea Adunării Nafionale întrevederile Congresul re
formalii folclorice din Alba le de premierul Wilson in Ca dra. şase ani. Din cei 300 de elec
nia. R P D. Coreeană. Iran. mera Comunelor, agenţiile de Au provocat, dc asemenea, tori. care ta 15 februarie î( vor
India. In curs de 'perfectare presă consideră ca multe clin nemulţumiri — in special în desemna pe preşedinte, cel pu a Republicii Guineea lui G. Jarring
sînt tratativele pentru tur aceste măsuri vor a!rage după nnclurile opoziţiei conservai oa ţin 185 sînl reprezentanţi ai prezentanţilor
nee în România ale unor for sine in mod inevitabil o scăde re — măsurile privind reduce partidelor actualei coaliţii gu CONAKRY 17 (Agerpres). re, preşedinte al republicii la Cairo
maţii de balet, teahu. mu/.r re O puterii de cumpărare a rea clici!uiclilor militare ale vernamentale cate sprijină La Conokry au început lu pentru următorii 7 ani.
că de cameră, muzică uşoară populaţiei De altfel, mişcarea Angliei in străinătate. Majori candidatura lui Kekkonen. A crările primei sesiuni a noii A fost ales. de asemenea,
din Palia. Danemarca. An generală de creştere a preţuri tatea reacţiilor converg spre cestora li se vor alătura proba Adunări Naţionale a Republi noul birou permanent al Adu CAIRO 17 (Agerpres). — forţelor armate
glia. S.U.A.. Bulgaria. Fran lor. cate se manifestă in pre- părerea câ ar fi vorba de o bil, cca mai mare parte a elec cii Guineea. Deputaţii au ra nării Naţionale, iar preşedinte Gunnar .larring, reprezentan
ţa şi alte făli In domeniul zem. tinde deja să reducă în coli tură in politica externă torilor liberali. Rezultatele tificat rezultatele alegerilor al Adunării a fost desemnat tul special al secretarului ge
mod simţit oi- puterea de rum-
artelor şi al cărţii, 40 de părui c. britanică, e.viml ca efect o re provizorii acordă candidatului prezidenţiale şi parlamentare Leon Maka. neral al O.N U în Orientul A-
expoziţii pe diferite profiluri pliere dc* pe poziţiile de mate conservator Matti Virkkuncn de la 1 ianuarie 1968 şi l-au Preşedintele Seku Ture a propiut. a avut miercuri la ale F. N. E.
sint aşteptate Ia Bucureşti şi In unele cercuri parlamenta putere mondială, pc cele de 66 de electori, iar candidatului proclamat pe Ah med Scku Tu- rostit un amplu discurs consa Cairo întrevederi cu Mahmud
în alte oraşe ale tării. Latre re britanice se afirmă cu mă putere europeană. partidului ţărănesc, Yeikko crat situaţiei politice interne Riacl. ministrul afacerilor ex
acestea, se pot cita de pe a- surile anunţate ar putea avea şi externe a Guineei. E] s-a terne ni R A U Referitor la n-
r.mn expoziţiile dc artă clin efecte negative în i cea ce pri pronunţat pcnt.ru dezvoltarea cesle întrevederi. Mahmud HANOI 17 (Agerpres)
U.RS.S, Danemarca. R F. a veşte popularitatea laburiştilor relaţiilor cic prietenie eu toate Riad a declara! câ a expus lui Agenţia VNA, citind agenţia
ma
pe plan electoral. S-nu
Germaniei, Italia, Argentina, nifestai îndeosebi reacţii nefa Tragism ul soita tgţiei YEMEN ţările, pentru lichidarea defi Gunnar .larring punctul de sud-viclnamezâ de presă „Eli
S U.A., expoziţia de „Cera nitivă a asupririi coloniale pc vedere al R.A U. orivind situa berarea". anunţă că. recent, a
mică egipteană", expoziţiile vorabile in rlndtil membrilor continentul african şi pentru ţia din Orientul Apropiat, su avut loc un Congres al repre
de stînga ai grupului
parla
de carie clm Cuba. Iugosla mentar laburist, care în ulti elitra Sieilia Armata republicană unitatea Africii. bliniind necesitatea retragerii zentanţilor forţelor armate ale
via. Olanda. Polonia Totoda mul timp s-au pronunţ*! în- Vorbind despre situaţia poli foitelor izraeliene dc pe teri Frontului Naţional de Elibera
tă. Mamaia v.i gâ/ hn c ea sislenţ împotriva unor redu provoacă pierderi tică din ţară. preşedintele Seku toriile ocupate, relatează agen re care s-au distins in lup:a
de-a doua ediţie a Festiva ceri in sectorul serviciilor so ROMA 17 (Agerpres) lor. în plină cîmpie. Tcmpcra- Ture a relevat că mai există ţia France Presse Totodată. împotriva agresorilor în pro
lului internaţional al filmu ciale. Programul expus de pre Locuitorii din Mon'cvago. turn . cmc a crescut puţin, a clemente care desfăşoară o Mahmud Riad l-a informat pe vinciile Quang Tri, Tiuia Thi-
lui de animaţie mierul brilanie în Camera Co cr.re au supravieţuit violen mai redus din suferinţele aocs- grele forţelor activitate îndreplatâ împotriva reprezentantul special al se cn şî Hue. situate în regiunea
telor cuiremure ce au devas
Programul de schimburi munelor este apreciat doar ca tai acest orăşel sicilian, irâicsc iei armate de refugiaţi, ce a puterii centrale în Guineea. El cretarului general al O N U. septentrională a Vietnamului
fost brusc îngroşată în urma
culturale pe anul în curs este o primă fază a eforiurilor e- zile dc doliu. „Spectacolul pc noilor şi violentelor mişcări regaliste a condamnat asemenea acte, despre măsurile adoptate de de sud. Au luat parte sule de
o nouă confirmare a activi eoncmice, a doua fază urmîiid care Monicvago îl oferă celor seismice de marţi după-amia- precum şi formele de manifes Organismul Canalului de Suez- delegaţi din partea tuturor
tăţii fructuoase a fâni noas sâ fie marcată de nou) buget aflaţi la faţa locului este în- zâ. Noul cutremur a provocat CAIRO 17 (Agerpres) tare ale feudalismului şî Iri- pentru a pune la punct pregă genurilor de arme.
tre în domeniul stabilirii de c are, se prevede de pe ac tun. gioziior11 — scrie trimisul spe alic serioase distrugeri la Gi- Inir-un interviu acordat zia balismului ce mai dăinuie în tirile tehnice în vederea de Cu acest prilej a fost pre:
relafii rodnice între diferite va cuprinde masuri menite să cial al agenţiei France J’resse. bcllina si Montevago. Cele şa rului „Al AhratrT, primul mi unele regiuni ale ţârii şi a blocării celor 15 nave care zcnlat un raport. cuprînzînd
lari, indiferent de orînduirea accentueze austeritatea econo Contraslînd cu tragismul situa se cutremure înregistrate în nistru al Yemenului, Hassan chemat întreg poporul la lup staţionează în apele Canalului bilanţul luptelor eroice purta
lor socială şi politică. în in mică. Printre aceste măsuri ţiei. soarele a răsărit marţi cursul zilei de marţi au ridicat El Amri, a arătat câ „situaţia ta pentru progres economic, de Snez încă din timpul con te de forţele patriotice, spriji
teresul pârii si al progresu vor figura şi unele majorări de strălucitor deasupra ruinelor la 28 numărul total al mişcă din Yemen esle excelentă, iar flictului arabo-izt aelian din nite de populaţia din acesia
lui. al dezvoltării continue impozite şi taxe, spun cercu sub care se mai află încă în rilor rrustnle ce au avui loc armata republicană a provo social şi cultural. iunie 19C7. provincii, în cursul anului
a cooperării internaţionale rile parlamentare. gropate victime Se crede câ de la începutul caiaslrofei. cat grele pierderi torţelor re 1967. Referindu-se la dale în
în această localuale au pierit Locuitorii oraşului Palermo galiste". După ce a arătat câ că incomplete, raportul subli?
aproximativ 300 de persoane, continuă exodul spic mare sau mai multe triburi regali1 - niazâ câ patrioţii sud-vielna*
dar otice bilanţ, este în mo cîmpie. Centrul oraşului a ră s-nu alăturat, in ultimele zile. mezi au scos din luptă în nţ
mentul de faţă prematur, de mas pustiu. Pompierii au in regimului republican, Hassan nul 1967 peste G8 009 de soldaţi
oarece operaţiunile de dezgro tervenit ele mai multe ori în EI Amri a adăugat câ .,cei ca inamici, din care 35 000 ame*
pate a victimelor abia au înce vechile cartiere pentru a stin re nu vor răspunde ultimatu ricani şi „aliaţi". In aceeaşi
put. Pentru cei ce se află la ge incendiile. La Camporale, mului de 48 de ore care a fost perioadă au fosi făcuie inuti
locul calamităţii situaţia apare oraş eu G 599 de locuitori, aflat lansat de guvernul de la Sanaa lizabile 233 de piese de ariile-
în lot dramatismul eî. In faţa la 50 dc kilometri est de Pa vor fi aspru pedepsiţi". In le ric dc diferite tipuri, au fo*t
mormanelor de dârimâluri lei mo. ultimul cutremur a pro gătură cu luptele violente care dobotilc sau avariate la sol
înalte de cîţiva metri, ec hipele vocat deschiderea a cinci mici se desfăşoară în diferite regi G29 avioane sî elicoptere ame
de salvare pierd orice speran cralcre care în prezent îm uni ale Yemenului, primul mi ricane. au fost aruncate în aer
ţă de a mai găsi supravieţui proaşcă vapori sulfuroşi si ni nistru yemenit a arătat câ a 71 de depozilc de muniţii şi
tori. sip. Intrată în panică, popu proximativ 20 000 de membri carburanţi, au fost scufundai?
Marţi dupâ-amia/â au sosit laţia a părăsit locuinţele, în- ai triburilor au fost mobilizaţi 45 dc nave şi alte ambarcaţi
la Montevago camioane încăl dreptîndu-se spic coastă. Sce în sprijinul armatei republica uni, au fost avariate sau dis
cate cu sicrie Aproape de in ne tragice pot fi văzute şi la ne. Rcferindu-se la consultări truse aproape 2.000 dc care
trarea în oraş au fost alinia Trapani, unde oamenii îşi pă le de la Beirut ale Comisiei blindate şi alic vehicule.milita
te pe pămînt 40 de trupuri ale răsesc locuinţele, luînd cu ci tripartite asupra Yemenului. re. 108 poduri şi au fost cap
victimelor cutremurului zdro tot ce se poale transporta în Hassan El Amri a declarat : turate 1 700 de arme de diver
bite sj pline de sînge. Femei spinare, cu cârtiţele sau în au „Noi sîntem gata pentru o re se tipuri In comparaţie cu a
şi bărbaţi asistă copleşiţi de tomobile. Intre tîmp, echipele conciliere naţională în vederea nul 19G6, se subliniază în ra
durere la în mor mîn ta rea ru de intervenţie continuă cu fe- salvgardării păcii în această port, „luptele au fost mult mai
delor şi prietenilor lot regiune, dar nu sîntem de a Luptători ai unei companii care aparţine forţelor patrio
biililale activitatea de căutare cord sâ ducem tratative cu nici tice din Vietnamul de sud. pregătiţi să dea riposta cuvenită ample, iar numărul inamicilor
Intre tîmp, operaţiunile de a celor 1 500 de dispăruţi. un fel de grupate regalistă". agresorilor americani. scoşi din luptă s-a triplat".
dizlocare a ruinelor se desfă
şoară în ritm susţinut. Buldo
zerele ridică mase enorme de
dârimâluri de sub caic conti
nuă sâ fie scoase victime. baza navală americană din fost ucişi marţi in capitala oadă de 30 de zile in urma Treşedintelc Partidului
Se crede că vor fi necesare portul Sascbo, pentru a Guatcmalci, iar alţi doi atentatelor săvirşite în ca Forţa democratică naţiona
mai multe zile pînă cîiut vor protesta împotriva apropia funcţionari ai Ambasadei pitala guatemaleză, solda lă din Venezuela, Wolfgang
putea fi terminate toate aceste tei vizite a port-avionului S.U.A. au fost răniţi, anun te cu patru victime, printre Larrazahal, s-a pronunţat,
operaţiuni. nuclear american „Enter ţă agenţia France Presse. care doi membri ai misiu în cadrul unei conferinţe dc
-4- prise44. Baza americană a La Washington, purtătorul nii militare a S.U.A. Decre presă, pentru eliberarea de
tul limitează garanţiile con
fost înconjurată cu sirmă
în
ţinuţilor politici aflaţi
PALERMO 17 (Agerpres) ghimpată şi păzită de apro dc cuvint al Departamen stituţionale şi interzice ori închisorile vcnezuelene El
tului dc Stat a anunţat că
Sute de mii de locuitori ai ximativ 1 000 de poliţişti. cei doi ofiţeri ataşaţi la ce activitate politică, inclu a condamnat guvernul pen
regiunilor devastate în nord- Aceştia au întîmpinat co Ambasada S.U.A. din Ciu- siv funcţionarea partidelor tru continuarea represiuni
vestul Siciliei de puternicele loana de demonstranţi cu dad de Guatemala, se aflau politice. lor şi pentru refuzul dc a
cutremure de pâmînl au petre Ultimele unitâti grenrşţi jeturi de apă şi gaze lacri intr-o maşină impreună cu acorda o amnistie generală
cut: a treia noapte de groază şi care s-au aflat, contrar pre mogene. Studenţii au răs alţi doi funcţionari ai am deţinuţilor politici.
tensiune tn automobile şi căru vederilor tratatelor interna puns artincînd cu pietre a basadei, cind asupra lor a
ţe, sau pur şi simplu înfăşu ţionale, in Ctpru.au părăsit supra poliţiştilor. După fost trasă o rafală dc mitra Reprezentanta din Dar- ♦
raţi in pături in jurul focurilor marţi seara insula, s-o a- cum relatează agenţiile a- lieră dintr-un automobil Es-Salaam a Frontului de Oamenii immcii de la in-
aprinse dc-a lungul drumuri- nunţal din surse oficiale ta trepi inderile metalurgice
iNicosîa. Potrivit acordului mcricane de presă, inciden staţionat in apropiere. Eliberare din Mozambic a din Madrid au organizat o
grero-turc din noiembrie tul a fost deosebit dc vio Atentatul s-a produs în- dat publicităţii un comuni demonstraţie de protest îm
I ii curînd, metalurgia anul trecut, in Cipru râmin lent. tr-un cartier de la periferia cat in care sc arată că in potriva măsurilor guverna
U.R.SS. se va îmbogăţi cu doar 950 de militari greci A fost anunţată sosirea capitalei guatemaleze ultimele două luni ale anu mentale privind îngheţarea
un nou agregat — lamino şi 650 lurcî. Ia Sasebo a încă 2000 de lui trecut, au fost ucişi 52 salariilor. La mitingul cu
rul dc profiluri mijlocii se- studenţi din diverse oraşe dc .soldaţi portughezi, a care s-a încheiat această
nneontinuu „359“, care va ale Japoniei şi se aşteaptă Preşedintele Guatemalci, fost distrusă aproape în în demonstraţie participanţii
intra in funcţiune la uzina să aibă loc noi manifestaţii •fulio Cesar Mendez Mon- tregime o tabără militară, au adoptat o rezoluţie în
„Dzerjinski44. Acest agregat Mai multe sule de tenegro, a declarat „starea care sc cerc majorarea sa
este de fapt o Întreagă u- studenţi s-au îndreptat de alarmă" pc întregul te _jar două nave dc război au lariilor şi îmbunătăţirea
zinâ care va da sute dc mii miercuri dimineaţa spre Doi ofiţeri americani au ritoriu al ţării pe o peri fost distruse. condiţiilor de muncă.
de tone dc produse lami
nate.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI) etr. Dr petra Groza nr. 35. telofon 12 75. ÎS85. 23 17. — TIPARUL întreprinderea poligrafică Hunedoara—Deva 44 065