Page 55 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 55
\
t
-
\ *ce-D<**
\ \ I PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂt
Tovarăşul M a e Ceauşescu
a primit pe ambasadorul
(j Atmosferă încăr R. D. Vietnam
cată în Anglia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu nam in Republica Socialistă
secretar general al CC. al România. Hoang Tu. la cere
înaintea votului P.C.R., preşedintele Consiliu rea acestuia.
' lui de Stat al Republicii So La primire, care s-a desfăşu
cialiste România, a primit joi, rat intr-o atmosferă caldă,
de încredere 18 ianuarie, pc ambasadorul tovărăşească, a fost de fată
extraordinar şi plenipotenţiar Mihai Marin, adjunct al mi
a) Republicii Democrate Viet nistrului afacerilor externe.
$ U Thant despre
situaţia din Orientul
Plecarea tovarăşului
Apropiat
ANUL XX NR. 4057 VINERI 19 IANUARIE 1968 4 PAGINI 25 DE BANI Paul Niculescu-Mizil
în R. P. Ungară
îndeplinească sarcini deosebit Organizarea judeţelor si mimlctiHlior-
Adunări generale ale salariaţilor de importante. Faţă de 1967,
In anul curent sarcinile din
Paul Niculescu-
Tovarăşul
domeniul transporturilor fores Mizil, membru al Comitetului Permanent, secretar al C.C al
P.C.R., Virgil Trofin, membru
tiere cresc simţitor : Ia pres eaJrn favorabil Iniloriril întregii ţari Executiv, al Prezidiului Per supleant al Comitetului Exe
taţia valorică cu 11,1 la sută,
FIECARE SUCCES- iar la producţia globală cu 6,5 manent, secretar a) CC. al cutiv. secretar al C.C. al P.C.R.,
Mihai Dalea, secretar al CC.
P.C.R., a plecat joi seara la
a-
la sulă. De menţionat că
al P.C.R., şefi de secţie la C.C.
Budapesta unde, la invitaţia
ceaslă creştere va trebui să fie
realizată în condiţiile descreş Va (i valorificat mai deplin po CC. al P.M.S.U., va face o vi nl P.C R.
zită de prietenie.
Au fost de fată Jozsef Vm-
0 NOUĂ BAZĂ cu 2,9 la sută. Cu toate aces au fost prezenţi tovarăşii Chi- re la Bucureşti, şi membri ai
de transport
terii capacităţii
ce, ambasadorul R. P. Unga
La plecare, la Gara de Nord
au subliniat
tea. după cum
care Liviu Bora, Marin Enache, tenţialul productiv în agricultură vu Stoica, membru al Comi ambasadei. (Agerpres)
mai mulţi vorbitori, printre
tetului Executiv, al Prezidiului
PENTRU REALIZĂ Danii Tecâu şi alţii, I.M.T.F. Recentele propuneri ale Co actuală cercetările ştiinţifice litate in unul sau mai multe
Sebeş dispune de suficiente re
zerve interne care valorificate,
vor duce la dezvoltarea suc misiei centrale de partid şi de din agricultură au un rol ho- din viitoarele judeţe din aceas
ceselor de pînâ acum, la în stat cu privire la organizarea tăritor în sporirea potenţialu tă zonă. Astfel, în pomicultură Mobila românească solicitată
RILE VIITOARE deplinirea şi la depăşirea sar judeţelor şi municipiilor se Conferinţa Naţională a P.C.R. fice obţinute în condiţiile in volum sporit la export
rezultatele cercetărilor ştiinţi
lui de producţie. In acest sens,
cinilor pe anul 1968.
înscriu pe linia măsurilor sta
noastre, ale dealurilor din sud-
a scos în evidenţă necesitatea
în
traducerea
bilite pentru
„Pentru îmbunătăţirea coefi
cienţilor de utilizare a parcu viaţă a importantelor hotârîri întăririi legăturii organice din vestul Transilvaniei, pot fi ge
neralizate în producţia unită
lui şi a capacităţii autovehicu adoptate de Conferinţa Naţio tre cercetare şi producţie. Ri Recent, prin intermediul exportului fată de 1967 de pes
lelor — a reliefat Vasile Ga- nală a P.C.R. din decembrie dicarea eficienţei activităţii ţilor agricole situate pe teri Întreprinderii „Tehnoforestex- te 20 la sută Pentru ţările
bor, revizor tehnic la coloana 1967. Noua împărţire adminis- desfăşurate pe linia descoperi toriul aparţinător judeţelor porf* au fost livrate peste 930 Europei occidentale producţia
Pentru colectivul întreprin ne rezultate au fost obţinute Dobra — trebuie să acordăm trativ-terîtorîalâ preconizată rii şi punerii în valoare a ma Hunedoara, Caraş-Severin, Al vagoane cu divers mobilier în de mobilă sporeşte de 2,7 ori
derii de mecanizări şi Irans- de conducătorii auto Francisc mai multă atenţie întreţinerii creează condiţii mai bune pen rilor rezerve existente, in ve ba şi Sibiu. De asemenea, rea Uniunea Sovietică, Polonia, Unele fabrici devenite cunos
porluri forestiere Sebeş, anul Orban, Traian Socol. ICarol şi reparaţiilor maşinilor. Să în tru organizarea economică şi derea dezvoltării intensive şi lizările înregistrate in legumi Anglia, S.U.A.. Norvegia. Sue cute şi apreciate prin calitatea
1967 a fost bogat in realizări. Binder, Simion Lănerinjan, tronăm obiceiul ca înainte de socială a tuturor zonelor de pe multilaterale a agriculturii, se cultura şi cultura plantelor de dia, R F. a Germaniei şî Un produselor lor în numeroase
Din bilanţul încheiat rezultă Vasile Pop, Joan Câlinoiu, a pleca în cursă, fiecare şofer teritoriul ţării noastre. Crite asigură şi prin introducerea şi cimp, în condiţiile bazinului garia. Au fost încheiate, de1 a ţâri ale lumii vor produce a
că la majoritatea indicatorilor Aurel Ţîr, Cornel Pascotescu, să revizuiască starea tehnică a riile care au stat la baza aces valorificarea în producţie pe hidrografic al Mureşului, au semenea. contracte pentru li proape în exclusivitate pentru
prevederile au fost depăşite: Stanciu Dragomir, Toan Crişan, maşinii. S-ar evita astfel a tor propuneri au urmărit rea scară oît mai largă a re aplicabilitate în judeţele Hu vrarea de mobilă stil in va export.
ia prestaţii valorice cu 7,48 la Hemus Pasca şi alţii. numite defecţiuni, râmîneri în lizarea dezvoltării economice zultatelor cercetărilor ştiin nedoara şi Alba. loare de 358 mii dolari firmei In acelaşi timp, au fost lua
sută, la producţia marfă vîn- „Experienţa acestor conducă pană ele., care aduc perturba a tuturor ramurilor de produc ţifice. In acest scop, Sta Pentru cuprinderea variaţi „Intracenl" din Olanda şi fo te măsuri pentru o largă di
dulâ şi incasală cu 5,98 la su tori auto — a arătat în euvin- ţii transportului0. Tot în le ţie. Ca urmare, noua împărţi ţiunii experimentale agri ilor de climă şi sol existente în tolii pentru firma „Debruyne" versificare a sortimentului de
tă, la activitatea de transport tul său Gheorghe Cimpecm, gătură cu această idee, şoferii re administrativă asigură pre cole din Geoagiu ii revin sar cadrul unei anumite zone de — Belgia. garnituri, piese separate şi mic
cu 4,2 la sută. După cum a re şeful sectorului Simeria — dar Simion Miliai şi Traian Gher- mise favorabile şi pentru spo cini deosebit de importante. Ţinînd seama de solicitările mobilier. De asemenea, se exe
ieşit din materialul prezentat mai ales a şoferilor Francisc man au subliniat necesitatea rirea producţiei agricole, la ni Rezultatele cercetărilor efec Ing. E. IVI A NUC II EV ICI sporite de mobilă românească cută garnituri sau piese sepa
de inginerul Mircea Sirbu, di Orban de la coloana Hunedoa planificării mai judicioase a velul cerinţelor actuale si po tuate de colectivul de lucră directorul Staţiunii experimen pe diverse pieţe externe. Mi rate după proiecte sau modele
rectorul întreprinderii, şi din ra şi Traian Socol de la Orăş- maşinilor destinate reparaţi sibilităţilor de care dispun u tori ai unităţii noastre, fiind tale agricole din Geoagiu nisterul Economiei Forestiere primite din partea firmelor
discuţiile purtate de către par tie, care au realizai o produc ilor. nităţile agricole. strîns legate de o anumită zo a prevăzut pentru acest an o impor tatoare.
ticipanţii la adunarea genera tivitate de 26 600 tone km'tonc „Uneori, maşinile care ur După cum se ştie, în etapa nă pedoclimatică, au valabi (Continuare în pag. a 3-a) creştere a producţiei destinate (Agerpres)
lă a salariaţilor. în anul care capacitate şi respectiv 20 300 mează să intre in reparaţii —
a trecut I.M.T.F. Sebeş a reu tone knv'lone capacitate, efec- a spus Traian Gherman — stau
şit, penlru prima dată de la tuînd fiecare cile 300 zile acti zile in şir la atelierul central
înfiinţare, să-şi realizeze sarci ve, va trebui să fie împărtă din Sebeş, fără nici un rost.
nile de plan. De fapt, la prin- şită la toti ceilalţi. Ar fi bine Noi cunoaştem că atelierul nu In pagina a 2-a a ziarului de a stă zi:
’ralii indicatori planul pe dacă conducerea întreprinderii dispune de o capacitate cores
lî*>7 a fost îndeplinit cu 25 de ar organiza pe această linie punzătoare. Atunci de ce une il
zile mai devreme. schimburi de experienţe între le maşini care ar putea fi re ll
Explicaţia acestor succese o coloane Vom putea astfel îm parate ta coloane şi sectoare le Ancheta econom ică a red acţiei î n leg ătu ră il
găsim în preocuparea condu bunătăţi coeficienţii de utiliza ducem acolo? Numai pentru ii
cerii întreprinderii, a sectoa re a capacităţii autovehicule a sta imobilizate ? Părerea mea
relor şi coloanelor auto, pen lor şi parcursul mediu zilnic'*. este să se eşaloneze mai judi
tru îmbunătăţirea activităţii Rchiînd această idee, şoferul cios reparaţiile la atelierul cu posibilităţile de re cu p e ra re a restan ţei Ia
de transport, utilizarea cu efi Stanciu Dragomir, de la coloa central din Sebeş, iar unele re
cienţă a parcului de maşini şi na Dobra, a arătat necesitatea paraţii să fie efectuate la co
a caparităţii autovehiculelor. îmbunătăţirii colaborării în loane sau sectoare. Nu s-ar producţia de cărbune în exp loatările Combina-
Planul de transport aferent a tre conducerea I.M.T.F. Sebeş pierde atîta timp de imobili ii
nului 1967 a fost repartizat ju şi întreprinderile forestiere : zare". ii
dicios pe sectoare şi coloane, „S-a întîmplat de multe ori să Participanţii la adunarea tulul carb on ifer V alea Jiului şt re a liz a re a rit îl
în funcţie de dotarea tehnică, fim dirijaţi spre guri de ex generală a salariaţilor s-au an ii
forţa de muncă existentă, ce ploatare care nu aveau ma gajat in numele.iptreguJui .co~ .
rinţele de-transport' ale bene terial lemnos stocat pe rămpi. lectiv de muncă de la I.M.T.F. m ică a sarcin ilor de nian
ficiarilor. La fiecare coloană Uneori. în pai chete există ma Sebeş că vor depăşi planul a-
auto s-a urmărit îndeaproape terial lemnos, dar sectorul de nuai Ia prestaţii cu 180.000 lei,
modul cum sînt utilizate auto exploatare nu asigură încărcă vor spori productivitatea mun >.n
vehiculele, dacă beneficiarii au tori. Pierdem timp, parcurgem cii cu 1.1 la sută şi vor reali
creat conducătorilor auto con zeci de kilometri în zadar. De za piin recondiţionări 22 mo
diţii optime pentru îndeplini aceea, în scopul creşterii utili toare S R. 101 şi S.R. 211, 18
rea sarcinilor. zării capacităţii autovehicule cutii viteze şi alte piese.
Pată de ceilalţi ani, în 1967 lor şi a productivităţii muncii Curs de
j-a îmbunătăţit calitatea între ar fi bine să fim dirijaţi spre L DEMETER Intîlnire cu De ce stagnează
ţinerii şi reparaţiilor, a crescut acele parchete care dispun de
interesul şoferilor penlru ob material lemnos in faza apro perfecţionare
ţinerea unor productivităţi spo piat. Acest lucru se poate rea tinerii din
rite. Şoferii de la Coloana Baia liza numai printr-o maî bună atletismul h
de Criş, care au condus auto colaborare între noi şi fores Nou tip de
basculante. au realizat o pro tieri". Alba lulia pentru ingineri
ductivitate de 19,400 tone km' In anul 1968 muncitorii de
In fiecare an comisia regio
tone capacitate. Cele mai bu la I.M.T.F, Sebeş trebuie să aspirator nală de atletism obişnuieşte să menea performanţe însă ni ră rezultatele, fatâ însă câ în
legiune sînt doar 17 cadre teh
meni şi nici chiar comisia re
Aproape 500 tineri din în organizeze o şedinţă de anali gională nu poate fî mulţumită nice care ar putea să se ocupe si economişti
TIMIŞOARA. — Fabrica treprinderile oraşului Alba de atletism. Dar şi dintre a
„Electromotor44 din Timişoa lulia s-au întîlnit ieri, in ză cu care prilej antrenorii, Dar să urmărim mai îndea cestea numai 5 se ocupă în a-
ra a început producţia de sala casei de cultură, cu to sportivii, preşedinţii secţiilor proape felul cum s-a muncit Perfecţionarea conducerii
serie a noului tip de aspira varăşul George Homoştea- pe ramură de sport şi alte ca în ultima perioadă în acest im devâralul sens de antrenarea şi planificării economiei —
tor de praf „Practic44. A nu, secretar al Comitetului dre îşi spun părerea despre portant domeniu de activitate atleţilor: Ciuci Aurel Ia Cu- problemă subliniată in do
cesta este echipat cu un mo regional Hunedoara al activitatea depusă. Dacă ai cu mare pondere la jocurile o- gir,. Bâleanu George, Arnâutu cumentele Conferinţei Na
Alexandru şi Biro Iosif la Hu
tor electric cu parametri P.C.R., care Ic-a vorbit des fi să confruntăm dările de sea limpîce. Vom lua un exemplu. nedoara, şi Cioficâ Ioan la Pe ţionale a P C.R. — cere ca
superiori de exploatare, are pre perspectivele luminoa mă din ultimii C ani vom ve S-a preconizat ca în anul troşani. In celelalte localităţi drelor dc conducere o pre
un gabarit redus, consum se deschise patriei de Con dea că de fiecare dată se spu 1967, echipa care activa în di- gătire multilaterală, cores
mic de curent şi o putere de ferinţa Naţională a parti ne, pe bună dreptate, câ atle viz.ia B să ocupe locul III în nu se poate spune câ se ocupă punzătoare celor mai noi
absorbţie cu 12 la sută mai dului. tismul hunedorean bate pasul clasament In fond echipa era cineva în mod organizat si cu cuceriri ale ştiinţei in do
mare. Noul tip de aspirator pe loc. Concluzia ultimei ana un fel de barometru ai puterii rezultate vizibile de atletism. meniul respectiv. Pornind
este înzestrat cu o trusă Expunerea a fost urmată lize este următoarea : „Dacă de confruntare cu celelalte for O altă deficienţă a fost ace de la aceasta, comitetul de
completă de tuburi dc ab de un bogat program artis nici activitate de masă nil este maţii din ţară, în ea fiind în ea câ antrenamentele, chiar a partid de Ia I.C.S. Hunedoa
sorbţie, perii şî alte accesorii, tic prezentat de către for şi nici de performanţă, ce fel truniţi ceî maî valoroşi spor colo unde au participat vîrfu- ra şî conducerea întreprin
deosebit de utile şi practice. maţiile tineretului din lo de atletism sc practică în re tivi. Echipa insă a ocupat, ri 1 e sportive, nu au avut in derii au organizat un curs
Prima seric dc aspiratoa calitate. giunea Hunedoara ‘ după cum se ştie, locul IX in tensitatea dorită şi nici frec de perfecţionare a celor
re de praf dc tip „Prac întrebarea şi-o pune însăşi clasament şî a retrogradat, venţa stabilită. Unele condu peste 110 cadre tehnice şi
tic44 va fi livrată unităţilor FILIP CRISTESCU comisia regională dc atletism lată de ce considerăm câ nu ceri de asociaţii tratează încă economice, cu studii supe
de desfacere incă în cursul secretar al Comitetului formată din cele mai compe este bine să maî aşteptăm în cea mai importantă ramură de
Caupcrîstul Petru Morriou de Ia secţia furnale a Uzinei raional Alba al U.T.C. sport cu o indiferenţă neper- rioare.
„Victoria4' Călan, conduce cu multă pricepere bunul mers al acestei luni. tente cadre, acelea care au că un an pentru o nouă anali misâ. Atletul Dâian Gheorghe In programa cursului,
ză asemănătoare, cî să eviden
datoria să pună umărul la or
caupcrelor. Foto : V. ONOIU (Agerpres) deschis miercuri, sînt cu
ganizarea de competiţii şi la ţiem deficienţele mari care se clin Cugir. o viitoare speran
creşterea nivelului performan mani teslă cu scopul de a se ţă, campion naţional la arun prinse lecţii cu privire la
ţelor. In realitate însă membrii porni mai holârît la treabă. carea discului, a primit din cercetarea operaţională. Pa
comisiei se înlîlnesc o dată pe Se ştie câ un lucru bun poa partea FILA. unele drepturi, tru dintre etc se referă Ia
procedeele şi metodele ce
an la şedinţa de analiză şi dis
dar asociaţia ..Metalurgistul"
bine
despre gospodărirea şi între cută cîte ceva după încheierea te fî făcut de oameni pentru le-a desconsiderat Atletele stau la baza aplicării dru
pregătiţi, cu pasiune
ANTOLOGIA CONTRASTELOR ţinerea aşezămintelor cultu unor competiţii. meseria aleasă. In cazul nos Nemeş Margareta si Pometescu cetării amintite — în care
mului critic, capitol al cer
rale. Şi totuşi...
Mariana din Lupeni fac antre
De aici porneşte, după păre
tru este vorba de antrenori. Ei
Ia I.C.S. H. s-au dobindit
Pentru dotarea căminelor au
fost cheltuite în anul trecut rea noastră, râul care face ca constituie elementul esenţial namente pe apucate, Boroş Va succese anul trecut, mal cu
Seri lungi dc iarnă. Seri in care, în virtutea unei tra nuarîe cuprind localităţi apro sume mari. La Haţeg au‘ fost atletismul hunedorean să nu în obţinerea unor performanţe sile din aceeaşi localiIate nu seamă la planificarea şi ur
diţii binecunoscute, oamenii frecventează maî des căminul piate, frecventate mereu : Zei- cumpărate 300 de scaune, 9 progreseze. Poale se vor găsi valoroase. De modul cum şliu are aprobare de la directorul mărirea termenelor, a cos
cultural — loc prielnic de intîlnire, de creştere spirituală cani, Brea/.ova (Haţeg), Baia mc cherestea. 6 acordeoane, unii care să spună câ un spor să selecţioneze elementele ta şcolii profesionale să participe turilor şi resurselor, Ia con
şi destindere. Această imagine, cu caracter generat şi, în- de Criş, Baldovin, Rişculifa jocuri de şah, table, rumm.v tiv a devenit campion naţio lentate, cum le pregătesc la an strucţia laminorului hunc-
ir-un fel, „multioptimistă", s'e răsfrînge, la faţa locului, în (Brad) etc. etc. La Brad, s-au procurat 400 nal, că au fost ocupate Irei lo trenamente şi cum le îndrumă VASILE ALHU dorcan de 1300 mm.
oglinzi mai reale, devenind o adevărată antologic a con In viata căminelor culturale de scaune, 6 televizoare, 4 ra curi H la individual şi două in întrecerea la care participă Celelalte teme vizează
trastelor. nu se manifestă acel element diouri, 8 picup-uri, jocuri de locuri III pe echipe. Cu ase depind în cea maî mare măsu (Continuare în pag. a 3-a) punerea la curent a ingi
dinamizator, care să insufle agrement. La rindul lor, sfa nerilor şi economiştilor cu
noutăţile pe plan mondial
Intre intenţie Dar, pe motiv că «sînt alte prospeţime manifestărilor or turile populare din comunele in domeniul utilizării me
in
Luncoiul de Jos, Bâita, Rişcu-
ganizate. La Haţeg, din cele
sarcini, mai importante",
decembrie a fost întrerupt. O 64 activităţi planificate intr-o liţa, Ribita, Baia de Criş todelor de calcul ale pro
şi realizare interesantă expoziţie, pe ace săptămînă, aproape toate au (Brad). Băieşti. Sarmisegetuza gramării liniare pentru re
fost expuneri sau conferinţe
(Haţ.eg) se îngrijesc îndeaproa
de
zolvarea problemelor
eaşi temă, elaborată la Bucu
In raioanele Haţeg şî Brad, reşti, a fost difuzată cămine pe 2-3 teme generale, doar 6 pe de buna gospodărire a că producţie, cu studiul ana
vizitate cu prilejul anchetei lor culturale, dar în foarte pu dintre ele fiind de alt gen. Mai minelor. In alte cazuri însă, litic al optimizării stocu
noastre, există planuri fru gravă este situaţia unor cămi situaţiile sînt cu totul necores- rilor, rezolvarea probleme
moase. meticulos alcătuite, ţine locuri a fost afişată. ne culturale unde nu se face punzâtoare. Sala destinată ac lor economice cu ajutorul
care fac dovada unei activi tivităţilor de club de la că metodelor de calcul al teo
tăţi culturale rodnice. La ni minul cultural din Pui este de riei şirurilor dc aştepta
velul planurilor, se poate vorbi fapt o adevărată magazie, ne- re etc.
despre multe lucruri. La nive Seri de iarnă la sate tencuită. Au fost depozitate Temele sînt predate sâp-
lul realizărilor insă... aici, ca simple obiecte de or tăminal şi seminarizate în
Comisia de răspîndire a cu nament. un televiz.or nou. ca cele 5 grupe de studiu, con
noştinţelor cullural-ştiintificc tifeaua necesară confecţionării duse de cîte unul dintre in
Haţeg planifică lunar depla La Brad. situaţia esle şi mat cortinei, jocurile de agrement. ginerii şefi ai întreprinde
r.icî atît. Întreaga 'activitate
sarea a două brigăzi ştiinţifi critică. Colelele continînd ex a căminului din fărăţel (Brad) Televiz.orul nici nu se ştie cum rii. Cursanţilor li se inml-
ce în satele îndepărtate. Plea poziţia amintită au stat la se va fi montat, fiindcă în tot nează lecţiile şapirografta-
că „planificarea44, dar nu plea diul comilelului pentru cul se reduce la vizionarea pro căminul nu există nici măcar te, le sînt puse la dispozi
gramelor de la televizor. To
că brigăzile. Cele din octom tură şi artă mai mult de o lu varăşul director, Ioan Lupea. o priză. ţie săli şi rechizite cores
brie şi noiembrie s-au meta nă. fiind repartizate directo este de părere că : „Iarna nu La Brad. cămine ca cele din punzătoare.
morfozat în... colective („nu se poate face activitate, oame Tomeşti. Bucureşci, Luncoiul Se prevede ca după 5-6
chiar brigăzi, dar ceva asemă rilor căminelor culturale de- nii lucrează în întreprinderi lecţii să se ţină un coloc
abia cu o zi înaintea vizitei
nător*' — ni se argumentează), noastre. La vară. oîncl se întorc copiii de Sus. Ţebea etc., se menţin, viu, iar Ia sfirşitul cursu
iar deplasările din luna decem de la şcoli, vom face formaţii" de la an la an. ca unităţi slab rilor, un examen. Rezulta
brie n-au mai avut loc fiind Foarte greu pătrund în a gospodărite de câlre sfaturile tul acestuia va permite con
că... şoferul era plecat în con ceastă perioadă colectivele dc Comentariile sînt de prisos. populare. Tavanul căminului ducerii I.C.S.H. să se orien
cediu lectori, conferenţiari, brigăzi teze in promovarea celor
Există întotdeauna câte un ş’îintifice în satele de munte, Din nou despre cultural de la Tcbca nu e ten- mai merituoşi ingineri şi
dar. De exemplu, din toamnă în pvincle îndepărtate şi ex cuit nici acum. iar duşumeaua economişti, capabili să con
a fost deschis în satele haţe- ploatări forestiere Doar o lo stă tot nereparală, frigul o- tribuie la îmbunătăţirea
gane ciclul dc expuneri ..Cu calitate îndepărtată din raio baza materială muncii de conducere şî pla
noştinţe despre Univers", deo nul Brad, Obîrşa. va fi vizi T. ISTRATE nificare.
sebit de eficace în educaţia a- tată de brigăzi. Restul depla Pare paradoxal ca acum. în E bine ca asemenea
teist-ştiinţificâ a cetăţenilor. sărilor brigăzilor din luna ia- plină iarnă, să mai vorbim (Continuare In pag. a 3-a) cursuri să fie organizate şl
în alte unităţi economice din
La şcoala graţiei şi a frumosului. regiune.