Page 56 - Drumul_socialismului_1968_01

Vineri 19 ianuarie 1968
DRUMUL SOCIALISMULUI

COWDIflIII PINlftB CA PLĂNUI SĂ St M A Iim t Bllfflt

Pentru a scoate în evidenţă cauzele nerealizării planului de producţie în prima jumătate a lunii ianuarie şi posibili­

tăţile recuperării restanţei de 8000 tone de cărbune, redacţia ziarului nostru a organizat o anchetă în care cadre

cu munci de răspundere din bazinul carbonifer al Văii Jiului au răspuns la întrebările :

• Consideraţi obiectivă neindeplinirea planului ?

® Ce măsuri s-au luat pentru ieşirea din impas f

Cind credeţi că se va ajunge ia „ de ?

vegetat şi au prins rădăcini priţescu Cornel şi persona­ buie să le rezolve ? Nu cei tervenit cu suficientă ener­
deficienţe care ies la iveală lul mediu din subordine nu care sînt puşi să ia toate mă­ gie cînd a constatat aseme­
acum, oînd exploatarea nu este o atmosferă de colabo­ surile, aşa incit sarcinile de nea lacune la nivelul condu­
poate asigura cărbuni pre­ rare. nu se simte efectul con­ producţie să se realizeze rit­ cerii exploatărilor? Bono­
paratei la nivelul planului. jugării experienţei maiştri­ mic? Inginerul şef al com­ mia nu face altceva decît sa
S-a constatat că capacitatea lor cu pregătirea şefului de binatului ne-a vorbit despre creeze climatul unor astfel
vagonetelor nu mai este cea sector". împărtăşim punctul lipsa de exigenţă. Dar con­
iniţială. Să fi descrescut? de vedere al tovarăşului ducerea combinatului a in­ de abateri.
Nu. Au crescut sedimentări­ Butca Victor, ce a luat parte
le de steril şi cărbune de­ la ancheta redacţiei.
puse de-a lungul unui an de Credem că tovarăşii din
cind n-au fost curăţate. De comitetul de partid şi con­
aici neconcordanţa între va- ducerea exploatării ar avea
La jumătatea lunii, dintre bina K 52 S. In această îm­ Cele discutate cu interlo­ te şi 30 de secunde, schimbul
toate exploatările doar două prejurare surprinde faptul gonetele extrase şi tonajul un cuvint greu de spus în cutorii noştq la adresa pre­ II 22 de minute şî 40 de se­
au înregistrat plusuri. Paro- că neînsuşîrea tehnologiei a realizat. Consecinţele le-au rezolvarea acestei probleme. parat,iei Petrila au făcut o­ cunde şi schimbul III 21 de
şeni 47 de tone şi Lupeni fost unul din factorii prin­ resimţit minerii din abataje, Dacă la situaţia relatată biectul discuţiei cu tovarăşul minute şi 20 de secunde. Du­
449 de tone. Dacă urmărim cipali ai nerealizârilor din care n-au avut necesarul de mai adăugăm şi faptul că in­ Sabin Florea, şeful unităţii. rata de descărcare a unui
dinamica realizării planului prima decadă. De fapt. cine-i goale. „Abia acum, cînd pre­ stalaţii revizuite şi reparate — De la începutul lunii, vagon a fost cuprinsă între
la cea de a doua exploatare vinovat că experienţa acu­ paratia ne poate prelua căr­ duminica, în prima zi a săp- intr-o singură z\ descărcarea 15—35 de minute). Cît des­
— cea mai mare din cadrul mulată la Motru de cei doi bunele. vedem că transpor­ tâmînii se defectează de la s-a făcut mai greu. Pot afir­ pre stropirea cu motorină,
Combinatului carbonifer Va­ ingineri a rămas un bun per­ tul subteran nu este bine or­ primele ore, oînd sînt puse ma că n-am avut probleme conducerea E.M. Lonea ne-a
lea Jiului — este evident e- sonal ? Cît despre greutăţile ganizat — ne-a spus Dumi­ în funcţiune (cazul lanţului deosebite cu Lonea Banda cerut în decembrie 1967 sis­ In încheierea anchetei în­ preocuparea organizaţiilor de
forfcul depus pentru produce­ iernii, ele au imobilizat un tru Her, locţiitorul secreta­ compensator şi al împingâ- despre care ne-aţi vorbit a tarea acestei operaţiuni, pen­ treprinse în unităţile minie­ partid şi conducerilor tehni­
rea revirimentului. Exploa­ volum mare de energie si rului comitetului de partid. toarelor de la complexul sud. afectat producţia minei Dîtj-j. tru ca apoi. printr-o notă te­ re din Valea Jiului, ne-am ce pentru recuperarea râmî- \
tarea a încheiat prima deca­ forţă de muncă pentru re­ Ne încurcăm în propriile revizuite sub conducerea Cît despre timpul de descăr­ lefonică. datată „8 ianuarie adresat tovarăşului Lazâr nerii în urmă şi asigurarea
dă cu un minus de 2.100 to­ zolvarea problemelor din noastre Ite". maistrului Sicoi Sabin în care, vă rog consultaţi grafi­ 1968", să insiste la reluarea Da vid. prim-secretar al Co­ realizării ritmice a sarcinilor
ne, pentru ca după 5 zile să triaj, in detrimentul celor Cine încurcă aceste iţe ? ziua de 14 ianuarie) că nu cele urmărite pe zile, schim­ ei. Am satisfăcut şi această mitetului orăşenesc Petro­ de plan ?
raporteze depăşiri. „Este clar din subteran, „unde au apă­ Şeful sectorului transport se execută dispoziţiile date buri. garnituri si vagoane. şani al P.C.R., care ne-a de­ — Biroul comitetului oră­
că n-am lucrat ritmic. înce­ rut fisuri, mai cu seamă in este un inginer tînâr şi cu (edificatoare este stagnarea (Intr-una din zilele cu cea doleanţă. Cine are dreptate? clarat : „Biroul comitetului şenesc de partid a stabilit
putul de an ne-a găsit fără transport". multă putere de muncă. Arc încărcării cărbunelui la Ani­ mai scăzută temperatură me­ Solicităm răspuns unui ar­ orăşenesc de partid a anali­ deja o serie de măsuri în a-
zat situaţia creată la începu­
cesi sens. La fiecare exploa­
cărbuni pe vatra minei, toa­ Intr-un recent articol. E.M. în subordine maiştri price­ noasa sud timp de 4 ore. da­ dia de descărcare era urmă­ bitru cu depline competen­ tare s-au făcut analize amă­
tă producţia fiind extrasă la Petrila a fost criticată pen­ puţi, cu bogată experienţă, torită blocării gurii silozului toarea : schimbul I 27 minu­ te : conducerea C.C.V.J. tul lunii ianuarie. Ea eslc
sfîr.şitul lunii decembrie — tru restanta de aproape 800 dintre care amintim pe Teo­ cu un bloc de cărbune în­ în principal, urmarea faptu­ nunţite privind stadiul de
ne-a declarat inginerul Va- tone înregistrată în primele dor Bulea cu statele cele mai gheţat ce n-a putut fi spart lui că organizaţiile de partid, realizare a planului, soldate
sile Ciripcru, şeful exploată­ cinci zile ale lunii. Secreta­ vechi de serviciu în posturi lipsind un ciocan de abataj), conducerile tehnico, preocu­ cu acţiuni concrete pentru
rii. Dacă n-am reuşit să ne rul comitetului de partid, de conducere. Normal ar fi avem imaginea completă a pate de rezolvarea probleme­ îndreptarea lipsurilor. Mem­
ridicăm din primele zile la Traîan Costca, ne-a relatat ca transportul să meargă bi­ ceea ce menţine minusul pe lor urgente ridicate de sezo­ brii comitetului orâşeneso de
nivelul planului, aceasta este ‘ că' „în urma măsurilor luate ne. „Dar între inginerul Ca- graficul exploatării. nul rece. le-au scăpat pe cele partid, ai comitetelor de
consecinţa a doi factori. E au fost rezolvate probleme­ I • y \T | r de organizare a muncii în partid de la exploatări s-au
vorba de unele deficiente ca­ le cheie ale exploatării şi 1 ’7‘. subteran. Aşa se explică a­ deplasat mai des Ia locurile
re au apărut în producţie ca minusul a scăzut la numai pariţia unor deficienţe in de muncă, îndreptîndij-şî în
urmare a slabei preocupări 200 tone. Există certitudinea folosirea forţei de muncă în mod special atenţia asupra
pentru însuşirea tehnologiei că pînâ la finele sâptămînii abataje, organizarea trans­ întăririi disciplinei si răs­
de lucru cu combina K 52 S vom fi cu planul la zi. A­ portului şi aprovizionarea punderii personale a comu­
* introdusă într-un abataj fron- vem insă o seamă de mărun­ tehnico-materialâ a fronluri- niştilor. a tuturor salariaţilor,
I tal din sectorul III, pe de o ţişuri care ne trag înapoi, lor de lucru. De asemenea, pentru îndeplinirea exempla­
parte, iar pe de altă parte, încă nu s-a pus la punct e­ La E.M. Vulcan, rămîne- tras şi nepreluat'4. Acest se fac simţite abateri disci­ ră a atribuţiilor ce Ie revin.
de deranjamentele din com­ şalonarea intrării şi ieşirii din rea in urmă cu 2348 tone are munte insă, nu există, pentru plinare, stagnări în funcţio­ Dar aceasta nu este sufi­
partimentul de transport pro­ producţie a abatajelor, apro­ o singură cauză, îmbra­ că lipsa de vagoane se resim­ narea utilajelor, revizii teh­ cient. Va trebui ca organele
vocate de capriciile iernii". vizionarea tehnico-materialâ că două aspecte : lipsa de te pînâ jos, în abataje, dc nice şi reparaţii executate do partid să exercite un
Deficienţele în deranja­ a grupelor şi... disciplina. S-ar Curios dar adevărat. Ingi­ stropite cu motorină n-au vagoane C.F., ce conduce la \ unde nu se poate evacua căr­ necorespunzâtor. control exigent şi permanent
nepreluarea producţiei
bunele. vagonetele fiind pli­
ex­
mentele la care s-a referit to­ putea să avem surprize1'. nerul Aurel Brînduşâ — şe­ ridicat probleme conducerii ploatării şi Ia perturbarea ne. In noaptea de 10 spre 11 Pe de altă parte, în tri­ asupra modului în care se
varăşul Ciriperu se cuvin Deci. mărunţişuri ce cad ful E.M. Lonea, ne-a decla­ Exploatării miniere Lonea. întregului flux tehnologic. ianuarie, a stat toată mina mestrul IV al anului trecut, finalizează toate măsurile
completate. In anul trecut, in exclusivitate în competen­ rat că „pentru realizarea rit­ Ce-ar putea să studieze ser­ Edificatoare în această di­ de la ora 19,30 cînd s-au conducerile tehnice ale unor stabilite şi felului cum con­
doi ingineri — Nicolae Râs- ţa conducerilor exploatărilor. mică a planului în acest an, viciul de cercetări ? „Şi în recţie ni se pare discuţia a­ blocat spaţiile de depozitare, exploatări, preocupate de ducerile tehnice asigură con­
popa şi Marcel Tomoiu — au Ele sînt o trenă lungă a re­ nu fost luate din timp toate această iarnă, in perioada vută cu inginerul şef Ludo­ inclusiv vagonetele, pînâ îa problemele mar' ale organi­ diţiile necesare îndeplinirii
fost trimişi în bazinul carbo­ măsurile. Aveam certitudi­ cînd s-a efectuat stropirea cu vic Fejes. ora 3. zării producţiei şi a muncii ritmice a planului de către
nifer Motm pentru a studia virimentului aflat „pe mu­ nea că în ianuarie vom de­ motorină, descărcarea a de­ au omis pregătirea temeinică fiecare formaţie de lucru.
Conducerile tehnice, inclu­
— In ceea ce ne priveşte,
— Ce consecinţe are ne­
tehnologia de luciu cu com- chie de cutii". păşi planul în flecare zi". (Ex­ curs normal". Declaraţia a­ am rezolvat problemele de preluarea producţiei ? a sezonului rece. Un exem­ siv conducerea combinatului
plu de acest fel ni-l oferă
ploatarea se menţine con­ parţine tovarăşului Olleanu natură tehnică prin pregăti­ — Pe lingă rămînerea în EM. Lonea. In perioada a- să fie mai „prezente" în a­
stant sub nivelul planului — — secretarul comitetului de rea atentă a liniei do front. urmă faţă de plan — pe ca­ mintitâ, atenţia comitetului bataje şi peste tot unde se
n,n.). . partid. Dispunem de capacitate, ca­ re o putem recupera oricînd de partid, a conducerii teh­ hotărăşte soarta producţiei.
— Şi atunci, cum explicaţi La „realizarea" minusului re ne-ar asigura depăşirea — creează o stare de tensiu­ nice a fost îndreptată în mod In această perioadă, mai
nerealizarea de 1861 tone? au contribuit şi locomotivele. planului. Şi, ca să nu se crea­ ne şi înlesneşte comiterea u­ deosebit spre realizarea con­ mult ca oricînd. sînt necesa­
— Nu-mi dau seama (!? — Au fost cazuri oînd ore în dă că fac afirmaţii ieftine, nor abateri disciplinare pe centrării producţiei la ori­ re intervenţii prompte, mă­
n.n.). şir 7 locomotive, tot parcul, pot să vă demonstrez că în caic, la această dată nu le zontul 400 m. In schimb, nu suri operative, pentru buna
Pînâ la urmă a fost găsită au fost... imobilizate. Fie-ne fiecare oră avem la puţ 380— putem stâpîni. Mă tem insă s-au făcut la nivel corespun­ funcţionare şj întreţinere a
şi explicaţia : permis a pune la îndoială te­ 400 vagonete. de repercusiunile pe care le zător pregătirile de iarnă, utilajelor, lichidarea deran­
— Preparatia Petrila des­ meinicia pregătirilor de iar­ Dacă le-am putea extrage... va avea cînd preluarea va n-au fost prevenite prin mă­ jamentelor. a stagnărilor ac­
carcă vagoanele de 15 tone nă. Şi, pentru a spulbera ori­ — Ce vă împiedică? mira în normal. surile cele mai eficiente gî- cidentale şi a gîtuirilor pro­
în aproximativ 75—90 de mi­ ce dubiu, cităm încă un e­ Am solicitai explicaţii tnirile în transportul de Ia vocate de ger. Consider că
nute, intr-una din zile s-a xemplu: îngheţarea conduc­ — Vagoanele. Nu primim directorului comercial al suprafaţa minei. Consecinţa ? sînt create toate condiţiile
Pentru a motiva restanţele Numai că Aninoasa. tot rit­ oprit o bandă... Cărbunele tei de aer comprimat pe puţ. vagoane ca să expediem pro­ C.C.V.J., Otlo Abraliam, ca­ EM. Lonea a trecut printr-o pentru ca în această lună, u­
ducţia. Silozul nostru de 1000
in realizarea planului, con­ mic, rămîne cu restante. „Ar­ îngheaţă pe pereţii vagonului — N-aţi izolat-o ? — ne-am tone este în permanenţă plin. re ne-a informat că „a dis­ perioadă critică, ce a con­ nităţile din cadrul CC.V.J,
ducerea E.M. Aninoasa a che­ gumentul că nu merge pre­ şi se deblochează greu. adresat şefului exploatării. Avem în schimb multe pro­ cutat azi cu inginerul Maier dus la nerealizarea planului. să-şi realizeze sarcinile de
mat în repetate rîn-duri în parata, că din această cau­ — Cum aţi prevenit în­ — Nu ne-am gindit la... misiuni din partea direcţiei — şeful R.C.M. Petroşani, — Care trebuie să fie producţie.
ajulor „greutăţile pricinuite ză nu sint vagonete goale, gheţul ? ger. (Unde s-a mai văzut comerciale din C.C.V.J. şi a care a promis sprijinul orga­
de preparatia Coroeşti", Ele s-a spulberat — ne-a spus in­ — Nicicum. Ne-am gîn- iarnă fără ger ? — n.n.), serviciului de transport. In­ nelor C FR. ca la Vulcan să Sintctizînd relatările participanţilor la ancheta zia­
nu pot fi total contestate. Dar ginerul Gheorgho Feicr, şe­ dit să dăm problema în stu­ Luăm însă ca atare afir­ tr-o convorbire telefonică cn se trimită zilnic vagoanele rului, sc poate afirma cu certitudine că nerealizarea
în acest an, Coroeştiul a fost ful exploatării. A rămas însă diu serviciului de cercetare maţia că pînâ luni 22 ianua­ tovarăşul director general al necesare". planului la C C.V.J. în prima jumătate a lunii ianua­
descongestionat .şi a avut con­ mentalitatea că nerealizările al combinatului. rie planul la zi va fi reali­ C.C.V.J., dr. ing. Petru Ro­ Soluţia' n-a putut fi găsită rie nu are nici o cauză obiectiva. Prin urmare, recu­
diţii să preia ribmic întreaga au un paravan". Afirmaţia ne-a surprins to­ zat. Dar dacă va mai fi un man, mi s-a spus că „ar în urmă cu 15 zile ? Situaţia perarea restanţei şi îndeplinirea ritmică a planului
producţie de la Aninoasa. După acest paravan au tal. Anul trecut vagoanele ger ? ! trebui să fie la Vulcan un de la Vulcan a fost doar u­ depind numai dc cei care sint puşi să asigure o bună
desfăşurare a activităţii de producţie în exploatările
munte mare de cărbune ex­ nanim cunoscută. miniere. Dacă totuşi ş-a ajuns Ia situaţia relatată,
aceasta este urmarea faptului că n-au fost puse în
mişcare toate elementele care să dinamizeze marele
angrenaj al producţiei. Organizaţiile dc partid s-au
mulţumit în primete zile doar cu constatarea cau­
zelor care au dus Ia minusuri pc graficele de produc­
ţie, iar conducerile Ichnico-admînistrativc au rămas
în inerţia marilor probleme ridicate în anul 1967 Nici
unele, nici altele n-au intervenit cu promptitudinea şi
energia cuvenită pentru a contracara prin măsuri ope­
rative greutăţile ivite, na mai mult, se poate spune
ca asigurările date cu privire la pregătirea temeinică
a producţiei pentru iarnă nu s-au confirmat. In aceste
condiţii, minusul a crescut dc la o zi la alta (după cum
Afirmaţia aparţine ingine­ minelor, le scapă pe cele din sc poate vedea şi din graficul prezentat în pagina dc i «
rului şef al C.C.V.J., loan subteran. Se tolerează in mod faţă),
Kormosky. In această situa­ cu totul nepermis unele a­ Parc surprinzător faptul că. deşi aceste deficiente,
ţie este paradoxală restanţa bateri de la disciplina mun­ semnalate în pagina de faţă, au fost cunoscute, s-a
de 8.576 tone faţă de planul cii şi regulamentul de ordine persistat în ele. Comitetul orăşenesc de partid a indi­
la zi.. interioară. Nu mai departe cat o scamă dc măsuri de marc eficacitate, care sc ma­
— Şi, totuşi, cum explicaţi decît ieri (15 ianuarie — n.n.), terializează însă greoi acolo unde sc hotărăşte soarta
rămînerea în urmă ? la mina Dîlja. am constatat producţiei. Explicaţia constă în faptul că pînâ la apli­
carea lor, măsurile sînt intens comentate, nu se ur­
— Sincer să fiu, nu pot a­ că două locomotive stăteau măreşte de către toţi factorii finalizarea lor şi modul
duce argumente la nivelul pentru că aşa-i convenea me­ do ducere la îndeplinire a sarcinilor dc către fiecare
funcţiei pe care o deţin, pen­ canicului în timp ce garni­ cadru do conducere. „Boala" nu e nouă. Normal era
tru că, practic, ele nu există. turile de tren aşteptau să fie să sc acţioneze pe toate fronturile, cu toate forţele,
Dispunem de linie de front scoase la suprafaţă. Am vă­ pentru vindecarea ei.
care ar putea asigura o pro­ zut mulţi maiştri şi tehni­ In această acţiune, un rol important trebuia să-l
ducţie mai mare decît cea cieni intrînd în schimbul II joace şi organul de presă al comitetului orăşenesc de
planificată, s-a îmbunătăţit la ora 15 şi 50 de minute. Şi partid. Dar ziarul „Steagul roşu" din Petroşani a dat
dotarea tehnică, aproviziona­ conducerea tehnică n-a luat dovadă de o nepermisă autoliniştire. ca şi cînd stadiul
rea tehnico-materialâ la ni­ nici o atitudine. Am intîlnit realizării planului n-ar fi ridicat probleme Or, de da­
velul exploatărilor. Am pri­ asemenea fapte şi la alte ex­ toria sa era să dezvăluie acesto lipsuri de la primele
mit ajutor şi am fost înţeleşi ploatări, mascate sub diverse lor forme dc manifestare şi să ia atitudine împotriva
de orgpnele C.F.R. E vorba forme. Dacă ar trebui să acelora care le creează un climat favorabil.
însă, despre amănunte care scriu un articol pentru ziar, fn unanimitate, interlocutorii noştri au dat asigu­
frînează activitatea în ex­ n-aş şti să ridic probleme la rări câ în final, sarcinile lunii ianuarie vor fi reali­
ploatări. Se lucrează cu pro­ nivelul conducerii combina­ zate. Nu contestăm acest lucru. Se pune insă întreba­
ductivitate scăzută, sub ni­ tului, pentru că lipsurile pe rea : cu ce preţ ? Asaltul de la sfîr.şitul lunii va ridica
velul anului trecut. Aceasta, care Ie avem sînt într-adevâr Combinatul carbonifer Valea Jiului.la „linia do plu­
pentru că nu se foloseşte ra­ minore. Am însă garanţia că tire". Să nu fie insă pe seama primei decade a lunii
ţional forţa de muncă exis­ la începutul decadei urmă­ viitoare !
tentă. Conducerile exploată­ toare vom ajunge la plan.
rilor merg în campanii în Luate izolat, lipsurile des­
organizarea producţiei şi a pre care vorbea inginerul
muncii. Cind î.şi concentrea­ Kormosky par minore, dar Anchetă realizată de
în ansamblu, ele sînt, de fapt,
ză atenţia spre rezolvarea cauzele care au dus la ne- ing. GHEORGHE COMŞUŢA şi SIMION POP
problemelor de la suprafaţa rcalizarea planului. Cine tre­