Page 57 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 57
DRUMUL SOCIALISMULUI 3
Vineri 19 ianuarie 1963
V> A care fie din grabă, fie din
TOTUL GRAVITEAZĂ IN JU nepricepere, lasă unor uni Pe pîrtiile de la Straja
tăţi în loc de o marfă alta,
sau aceeaşi marfă, dar de al
Un număr important de
tă calitate. Spre exemplu, un schiori din regiunea Hu tor (Şcoala sportivă Petro
şani) ; slalom uriaş — bă
camion transportă mărfuri nedoara şi-au dat întîl- ieţi. Munteanu Constantin
RUL NOTEI DE COMANDĂ pentru 3—4 magazine aflate Straja unde au parti (Energia Paroşeni); slalom
de la
pîrtiile
nire pe
pe aceeaşi rută. Ajuns la pri
— fete, Kelţ Lidia (Ener
mul, manipulantul lasă aces
tuia mărfurile care i se cuve cipat la un reuşit con gia Paroşeni) ; fond, 10 km
— seniori. Peter Aron (E
curs de schi dotat cu „Cupa
neau. conform notei de co Unirii". O comportare foar nergia Paroşeni); 5 km fe
Am vizitat zilele acestea, nu studiază atent caietele de lui, cerinţele acestuia sînt in mandă, ultimului şi invers. te bună au avut sportivii de te. Ghinling Maria (Ener
cu ocazia unui raid-anehetâ, cereri ale cumpărătorilor, se suficient cunoscute de către Prin aceasta se produc o se la asociaţia Energia Paro- gia Paroşeni). Probele de
mai multe magazine săteşti preocupă sporadic pentru a gestionari. Aşa, de pildă, unii rie de neînţelegeri, neplăceri
de pe raza raionului Haţeg. afla doleanţele acestora, gus dintre ei au solicitat 5 kg de şi pe deasupra un lucru cu şeni, care au ieşit victorioşi ştafetă, atît la fete, cît $i
Tema raidului a constiluit-o turile lor. Adesea, ţin regis arpacaş, cînd se ştie foarte totul nepermis — inversarea la majoritatea probelor. Dar la băieţi, au fost cîştigate
aprovizionarea unităţilor cu trele respective, fără să le bine câ respectivul produs preţurilor. Iţi pui singur în iată oîştigâtorii: slalom de echipele asociaţiei E
mărfuri şi produse specifice pună la îndemînâ, aşa cum o este ambalat in saci de cîte trebarea : ce face gestionarul special — băieţi, Mihuţ Vic nergia Paroşeni.
sezonului de iarnă şi în ge cazul magazinului din Sîm- 80 kg fiecarp. Alţii au cerut atunci cînd primeşte mar
neral consumului rural. Ne petru. cîte un kilogram de bomboa fa ? N-o confruntă cu comen
vom opri asupra concluzii lor In al doilea rînd. sint res ne în timp ce o cutie în care zile făcute? Nu are vreme să
ce au reieşit cu acest prilej, ponsabili de magazine care sînt ambalate bomboanele facă acest lucru, deoarece
concluzii ce credem că vor toată operaţia descărcării şi Organizarea judeţelor
trebui să stea în faţa organi preluării trebuie să dureze
zaţiilor comerciale din raion. ccl mult o jumătate de oră, (Urmare din pag. 1)
Iată o primă constatare : din Concluziile unui raid-anchetâ altfel riscă să plătească loca tării ştiinţifice, în scopul pro
rafturile magazinelor săteşti ţie pentru maşină. movării într-un timp cît mai
lipsesc o serie de produse Astfel stind lucrurile, ar fi cultură am organizat o serie scurt a metodelor noi din a-
ca : perii de rădăcină, dc de dorit ca organele comer de puncte experimentale şi lo griculturâ. Astfel ne vom adu
spoit, mături, sobe, unele prin cîteva magazine săteşti ciale să studieze îndeaproape turi demonstrative care, potri ce o contribuţie substanţială la
confecţii pentru bărbaţi şi problema aprovizionării ma vit noii împărţiri administrati punerea mai deplină în valoa
femei, încălţăminte de dife gazinelor săteşti şi să tragă ve. sînt amplasate In judeţele re a potenţialului productiv de
rite mărimi, precum şi o ga cer in notele dc comandă cîntăreşte 2,500 kg. Ar urma maximum de ‘ învăţăminte. Hunedoara, Alba şi Sibiu. In care dispune agricultura de
mă întreagă de alte mărun mărfuri care ştiu câ nu se ca cei de la depozit să desfa Se cere preocupare mai teresul pe care l-au acordat stat şi cooperatistă, la consoli
ţişuri, printre care : praf dc găsesc în depozit. Nu judecă, că o mulţime de ambalaje multă pentru creşterea şi e mai multe unităţi în aplicarea darea economică şi organizato
copt, biscuiţi Eugenia, lămii, nu gîndesc câ unele produse pentru a putea onora coman ducarea cadrelor de gestio tematicii acestor puncte şi lo rică a unităţilor.
scorţişoară, drojdie, sticle de pot semăna cu altele, se pol da. Sînl chestiuni mărunte nari din reţeaua comerţului turi demonstrative s-a soldat Alături de strădania noastră
lampă şi altele, ceea ce deno înlocui cu altele care există. care grevează însă asupra a- cooperatist. Nu o dată ni s-a cu rezultate bune în producţie. pentru materializarea obiecti
tă că aprovizionarea satelor Se vede deci, lipsa de preo piovizionân'i. spus câ gestionarii nu vor să Pe această bază şi ţinînd sea velor amintite, vom căuta să
şchioapătă. cupare a gestionarilor. La a Tată şi un alt fenomen ce stea în comerţ. Dar se pune ma de sarcinile ce revin lu antrenăm în acţiunea de in
Ce concluzii se desprind de ceasta se adaugă şi slaba cu se înlîlneşle destul de des în întrebarea : s-a întreprins crătorilor din agricultura pen troducere a noului în agricul
aici ? Mai întîi, toate cauze noaştere de către merceologi reţeaua magazinelor săteşti ceva pentru a le stimula dra tru ridicarea eficienţei activi tură un număr mai mare de
le care generează neajunsu a unităţilor, a specificului din raionul Haţeg : mulţi ges gostea. pasiunea faţă de pro tăţii fiecărei unităţi, ne vom specialişti care lucrează în ca
rile semnalate pe teren gra localităţilor, a gamelor şî tionari scad notele de co fesia de comerciant ? strădui în continuare să îmbu drul consiliilor agricole şi în
vitează în jurul notelor de sortimentelor de mărfuri. mandă. solicită mărfuri foar Gestionarul trebuie să cu nătăţim activitatea reţelelor de unităţile de producţie situate
comandă, a modului defec Cu prilejul raidului-an- te puţine cînd se află în noască oricind, la orice oră în zona de activitate a staţi
tuos în care sint întocmite a chetâ au ieşit la iveală şi al preajnyi inventarelor. De pe pulsul cererii cumpărători verificare şi generalizare în
cestea de către gestionarii te aspecte, neînsemnate la urma acestui procedeu suferă lor, gama şi sortimentele e producţie a rezultatelor cerce unii.
magazinelor şi a felului cum prima vedere, dar care se cumpărătorii. xistente în comerţul coope
sînt ele onorate de către de râsfrtng negativ asupra bu Tot pe tema aprovizionării, ratist. El trebuie să fie un
pozitul I C.R. Haţeg. Feno nei aprovizionări. Ele ţin tot a felului cum se face ea, tre seismograf viu al schimbări Cărţi noi in rafturile libră
menul, desigur, nu este ge de ceea ce se cheamă nolă buie să relatăm şi un alt as lor survenite în cererile şi De prin lume adunate
neral, dar se întîlneşte în pect. Mărfurile sînt ridicate gusturile cetăţenilor cumpă riei „Gh. Lazăr" din Deva.
multe părţi. de comandă. Despre ce este de la depozit şi duse maga rători.
In primul rînd gestionarii vorba ? Problemele comerţu- zinelor de către manipulanţi, Gli. JURCA
TRANSFUZII DE SlNGE DE s-a amputat un picior va pu meniu dat, precum şi fotoco
pia rezumatelor acestor do-
LA PERSOANE DECEDATE tea merge imediat după ce v.'umcnte.
va cobori de pe masa de o
ANTOLOGIA CONTRASTELOR Atletismul hunedorean Institutul memorial Roose- peraţie. Noutatea constă în PROTEINA DIN
O echipă de medici de la
a pune proteza imediat după
MOTORINA
vclt dîn Buffalo anunţă câ amputare, în timp ce bolna In Franţa Ia Lavera va fi
a efectuat cu succes transfu vul este încă In stare de in construită o unitate de pro
(Urmare din pag. 1) Sntr-un local care este proprie (Urmare din pag. I) sînt obligaţi să se ocupe de zii de singe de la cadavre la conştienţă. La 24 de ore după
tatea staţiunii, iar staţiunea atletism atît în şcoală cît şi HO pacienţi. S-a stabilit, cu operaţie, bolnavul sc poate ducţie industrială a protei
nelor obţinute din motorină,
bligînd formaţiile artistice n-are interes să amenajeze un la concursuri şl antrenamente. in afara ei. Unii procedează acest prilej câ nu există deo menţine în picioare. destinate animalelor. Această
să-şi ţină repetiţiile la şcoa local în care este găzduită bi Dacă nici atleţii deja formaţi înlt-un fel cu totul greşit. Ele sebiri esenţiale între aceste Această tehnică, unică în uzină, care va fi construită la
lă. Căminul din Bucureşci nu blioteca tutelată de sfat. Foar nu au asigurate toate condiţi mentele cele mai bune din transfuzii şi transfuziile e- genul ei, deşi nu se află încă rafinăria societăţii franceze
s-a mai zugrăvit de acum doi te frumos, cercul fugii de răs ile, atunci ce se întîmplâ cu şcoli, inclusiv cele depistate feetuate cu singe luai de la decît in stadiul experimen de petrol B. P., va fi proba
ani, tencuiala fiind căzută pe la pundere este bine închis, dar începătorii ? pentru atletism, sînt îndruma donatori în viaţă. In cursul tal. este aplicată de cîţiva bil prima din lume care va
uşi şi ferestre, tavanul crăpat. cu biblioteca cum râmine ? Un Este cunoscub faptul câ s-au te către jocurile sportive, A experimentelor a fost folosit ani. Rezultatele s(nt foarte da o astfel de producţie. Ea
Şi un mic amănunt — prime geam s-a spart, a fost procu făcut mari eforturi financiare poi, sînt în regiune trei şcoli şî singe recoltat de la per încurajatoare. Din 40 de bol va avea o capacitate anuală
le lemne din această iarnă la rată sticla, dar lipseşte... chi şi organizatorice dar rezulta sportive (Deva. Petroşani şi soane decedate în urma can navi trataţi astfel în cazul de peste 16.000 t de proteine
căminul din Bucureşci au fost tul. Teracota e stricată, sta tele sînt destul de modeste. E Alba Iulia) dar nici una nu cerului, slabilindu-se că a unor amputări deasupra şi şi trebuie să înceapă să func
aduse la... 12 ianuarie. ţiunea n-o repară, sfatul nu vorba de includerea in bugete afe secţie de atletism. De re cesta nu provoacă formarea sub genunchi, majoritatea au ţioneze în 1970. Investiţiile
fntr-o situaţie necorespun- poale. Intre magazie şi sala a le secţiilor a unor sume apre- oare ? de celule canceroase la pri părăsit spitalul la 28 de zile se vor ridica la cea. 30 mi
zâtoare se află şi biblioteca din doua nu este uşă, frigul circu dabile, de repararea a 5 pisle Puţină preocupare se mani mitori, după operaţie, complet resta lioane franci.
Vaţa de Jos. Funcţionînd în lă în voie. S-ar putea amena de atletism, de organizarea u festă şi pentru crearea de noi Medicii Sigmund Neîgler biliţi, în timp ce cu proce Aceste proteine sint obţi
localul staţiunii balneare, ea ja o sală de lectură, dar mai nor competiţii- suplimentare, baze sportive corespunzătoare, şi John Mooi consideră câ deele obişnuite este necesară nute prinf.r-un procedeu mi
este de fapt improvizată. Sfa trebuie o sobă. mobilier ş.a.m.d. de trimiterea unor materiale iar sistemul premial nu este această metodă va rezolva în o perioadă de reeducare de crobiologic.
tul popular comunal şi con Poate, în cele din urmă, bi documentare pentru îmbunătă de nalurâ să atragă tinerii. E viilor problema insuficienţei 2-3 luni Produsul final se prezintă
ducerea staţiunii îşi „pasează" blioteca îşi va găsi părinţii, fie ţirea procesului de antrena tapele de masă au fost orga rezervelor de sînge destinat sub forma unui praf gălbui,
unul altuia’ răspunderea. Sfa şi adoptivi, care să se ocupe ment. nizate slab, cu cine s-a găsît transfuziilor. PRIMUL SISTEM DE care poate fi incorporat di
tul nu poate Investi fonduri de buna ei întreţinere. Din anul 1962 şi pînă în pre disponibil la acea dată pentru DOCUMENTARE AUTOMAT rect în raţiile alimentare ale
zent atletismul hunedorean a a îndeplini doar o formalita SER ANT1LIMIOCITAR PRIVIND TEHNICA animalelor.
avut în buget 743.430 leî. Din te Lipsă de seriozitate au ma UMAN NUCLEARA Societatea producătoare
Antologia contrastelor. Contraste între ccca ce planifi calculele făcute tot de comi nifestat unele asociaţii sporti consideră câ această descope
căm şi realizăm, între ceea ce cheltuim pentru dotare şi mo sia regională reiese câ în pe ve şi atunci cînd a fost vorba Primul sistem de documen rire şi exploatarea ei vor pu
dul de folosire şi gospodărire a bazei materiale. Contraste rioada amintită pentru fiecare de participarea componenţilor Citind cercurile medicale tare automat pentru informa tea nu numai să aducă o
care nu se vor putea înlătura pînă cînd nu va fi părăsit te atlet de categorie superioară echipei regionale care activa din Lyon, agenţia France rea tehnico-şiiinţificâ în do contribuţie importantă în re
renul călduţ al muncii pe hîrtie -planuri, adrese, rapoarte, s-a cheltuit în medie suma de în divizia B. Din acest motiv Presse relevă câ în acest o meniul atomic, pus la punct zolvarea problemei insufici
şi se va trece la activitatea adevărată, racordată la cerin 34.000 lei. Şi totuşi nimeni din echipa s-a prezentat la fiecare raş a fost pus la punct, încă de Oficiul central pentru in enţei mondiale de proteine,
ţele oamenilor şi desfăşurată in condiţii corespunzătoare, tre noi nu am avut bucuria să etapă de divizie cu 6-13 tilu- din iulie 1966, un ser anli- formare şi documentare dai* să şi Constituie o etapă
pe care sfaturile populare au obligaţia să le asigure. Pentru ne mîndrim cu atleţi hunedo- iari lipsă, retrogradând. limfocit.ar uman. care ridică (ZID) al Euraiomului, a spre consumul uman şî să
că altfel, e imposibil de explicat cum pot să existe aseme reni care să participe în între Atitudinea de plingărealâ şi la 90 la sută şansele unei re fost pus la dispoziţia oame devină o armă nouă în lupta
nea grave anomalii în activitatea cultural-educalivă de cerile cu cei mai buni sportivi sentimentalism a unor antre uşite în grefele de rinichi nilor de şliinţâ ai acestei or împotriva foametei în lume.
masă, atît timp cit Ia Haţeg şi la Brad există comitete pen din ţară sau din lume. In toa nori a adus descrvicii dezvol practicate de profesorul Tras- ganizaţii.
tru cultură şi artă, care nu au altceva de făcut decît să co te concursurile mari Hunedoa tării atletismului. Ei, ca şi li ger la spitalul din Lyon. Se Indicaţiile bibliografice şi VIRUSUL LEUCEMIEI
ordoneze şi să vegheze la bu nul mers al vieţii culturale ra a fost absentă. O parte din nii spori ivi, au uitat probabil rul n-a (ost. încă comerciali „cuvintele ehcie“ ale tuturor APROPIAT DE CEL AL
din cele două raioane. Un viitor campion ? Antre tre cauzele care au determinat că realizarea unor performanţe zat, dar tezulialele încuraja documenielor importante de HERPESL'LUI ?
toare obţinute pînă în pre
nament la paralele in sala dc această stare de lucruri le-am necesită şi anumile sacrificii zent în transplantările de ri tehnică nucleară publicate După recentele lucrări ale
sport a asociaţiei Constructo arătat, dai- mai sînt şi altele. Cel mai concludent exemplu îl nichi lasă să se creadă câ el pînă acum (peste 400.000 co unui grup de la Roswell
Nu ştim din care motive pro
Noi unităţi comerciale rul din Hunedoara. fesorii de educaţie fizică nu constituie Albrcehl Berlhold ar putea juca un rol impor municări. rapoarte, articole Parlc Memorial Institute dîn
dc rnvisie. patente ele, la ca
Buffalo (New York) s-ar pă
din Hunedoara care, lucrînd
Foto r I. TEREIC
tant şi în a11e grefe dc or
pe schimburi, fiind şi la gane. re se adaugă anual circa rea câ leucemla ar fi provo
100000 documente noi) au
în mediul sătesc - ------------ I cursul seral, nu a fost împie fosi memorizate de memoria cată de un virus, apropiat de
cel al herpesului (cauza unei
dicat să ajungă în lotul naţio
Consfătuire organizată de [ nal, campion naţional şi uni O TEHNICA UNICA IN magnetică a unei mari insta maladii de piele banale).
In vederea lărgirii şi mo ridicate cu ajutorul acordat versitar la trei probe. FELUL F.l laţii electronice pentru pre Experienţe practicate pe
dernizării reţelei comercia de stat şi prin contribu Uzinele „Electronica” Bucureşti Cine asistă la discuţiile pur lucrarea dalelor. globule albe atinse de aceas
Datorită tehnicilor noî pu
La cerere, documentele ZID
le în mediu) rural, în sa ţia bănească a membrilor tate de antrenori, profesori de se Ia punct de serviciul de transmit ru ajutorul instala tă proliferare canceroasă au
tele Fintoag, Ohaba şi Lă- cooperatori. In comuna Miinc, 20 ianuarie a.c., va avea loc Ia sediul U.R C.C. educaţie fizică, conducătorii cercetări al Centrului de ţiei eleelronice dalele biblio dovedit că germenele în cau
pugiu din raionul Ilia, se Ighiu, raionul Alba. se fac Deva, str. I)r. Petru Groza, nr.13, Ia orele 9 o consfătuire cu consiliilor pentru educaţie fi proteze de la Roehampton grafice ale luturor documen ză pătrunde în celulă, se mul
află în execuţie noi maga ultimele finisări la clădi .şefii Reprezentanţei tehnico din întreaga ţară, conducători zică şi-sport etc. îşi dă seama (Anglia), o persoană căreia i telor care se referă la un do tiplică aici şi o distruge în
zine săteşti. rea modernă a magazinu ai organizaţiilor comerciale, cooperaţiei meşteşugăreşti şi alţi că ei sînt conştienţi dc marile mai puţin de trei zile.
Noile construcţii vor fi lui universal. beneficiari. deficienţe care persistă de ani
Consfătuirea va avea un caracter dc lucru Reprezen de zile în atletismul hunedo
tanţii uzinei ..Electronica" vor împărtăşi din preocupările în rean. Ba mai mult, ei întoc
treprinderii privind îmbunătăţirea continuă a aparatelor dc mesc planuri de măsuri, le
radio şi televiziune, modul dc colaborare existent în prezent aprobă, îşi iau angajamente.
între Reprezentanţa tehnică şi beneficiari, vor prezenta noile Totul însă se rezumă din pă
produse ale anului 1968. Dc asemenea, Reprezentanţa teh cate cam la atît. Considerăm angajeaza :
nică urmăreşte să cunoască părerile organelor locale privind că este timpul să se pună pi
produsele uzinelor „Electronica", precum şi sugestiile care ciorul în prag pentru a se tre
ce dc la vorbă la faptă.
l i CEflMURI să vizeze activitatea de viilor. ingineri cu specialitatea me
canică pentru posturile de :
MEDIAŞ — şef serviciu mecanic
PENTRU TIMPUL DUMNEAVOASTRĂ LIBER şef — cu salariul tarifar lu
nar de 2.050 — 2.400 lei ;
LIVREAZĂ PE BAZĂ DE — şef serviciu C.T.C. —
cu salariul tarifar lunar de
COMANDA : 2.050—2.400 lei.
Castelanii : BRAD : Cine eăllreţfc on
Vineri ligru ; GURABARZA : Insulele New Televiziune Informaţii suplimentare la
fer
mecate ; ILÎA :
jandarmul ta
York.
— geam tras şi securizat sediul întreprinderii din A-
18.00 Stadion — Emisiune de actua
curbat pentru autocamioane 19 ianuarie Radio litate sportivă ; 18,20 Buletinul circu iud, str. Ecaterina Varga nr.
laţiei rutiere ; 18,30 Pentru copii. F il
„Bucegi" şi „Carpaţi* ; mele : „Povestiri pe malul apei* si 1, regiunea Cluj, telefon
,,Steluţa" : 18.55 Pentru şcolari. Acasă
la... acad Grigorc Moisil ; 19.30 Tele 304—305.
— geam tras securizat Cinema PROGRAMUL I : 6,00-S,?5 Muncă jurnalul dc seară ; 19.50 Buletinul me
teorologie. Publicitate ;
Alias
20.00
plan pentru orice fel de au ai actualităţi ; 8,25 Moment poetic, in folcloric Neeleroate argejene ; 20.38
Ecran lite ra r; 21.00 Reflector ; 21,15
de Miliai Berechet ; 8.30 La
terpretă!
microfon, melodia preferata ; 0.30 File Film artistic dc aventuri „ A dispărut
tovehicul ; DEVA i Reinloarrerra Iul Surcnufl de IccenHâ : „Corbea haiducul'' ; 10,10 un fraeonard* — producţie a studiouri
(tînrnitttocraful „Tatria") ; Romanţă Curs de limh.i rusă : 11.03 Cronica e- lor cehoslovace : 22 45 Telejurnalul dc
pentru trompeta (,.Arta“ ) ; SIMER1A : conomicâ , 12,Vi Inlîlnirc cu melodia noapte ; 25.00 Închiderea emisiunii.
— geamuri laterale, gli Surcoufl — tigrul celor 7 mări ; H U populară >i intciprclul prefer.it ; 14.15
NEDOARA i Minunai,i Angelici („F la Dumbrava minunaţii ; 15.1.3 Coordonate
sante şi rabatabile în grosi căra") ; 101 rl.ilmaţieni („Sideruigii- culturale . 17.1(1 In 4Iu iha patriei ; 13.0.5 Vremea
(ul") i Pentru un pumn de dolari („C on
13,30 Jurnal
a-
Cronica emnomică ;
structorul") i T E L IU C : Valurile Du prar ; 20.30 Concurs ru p ublic; 21.OH
me de 5, 6, 7 mm. nării ; PETROŞANI : I.om.i („7 Meridiane, melodii ; 22,30^ Moment
Noiembrie") ; Cine va dcsr.hidc uja poetic. ..Zîna Dochia frumoasă..." ; 0,05- U zin a R.M.R. S im e ria
(„Republica” ) ; LUPENt : Prostănacul 5.U0 Estrada nocturnă. CENTRU 24 ORE
— geamuri trase securiza („C ultural") ; V U LC AN : Un idiot
Ia Paris j PF.TR1LA : Fattnni* PROGRAM UL II : 8.33 „D ragă ini-c
te plane cu dimensiuni ma din Mturisvîlle ; LONEA i Tesla* O ltenia' — melodii populare ; 0,00 Vremea devine închisă ei umeda A n g a je a z ă d e urgentai
meniul incaşului („M ine ru l” ) ; Cră Laureaţi ai Concursului interoaţional Temporar vor cădea precipitaţii sub
lapoviţi
forma de ploaie.
La munte,
(„7 Noiembrie") ; A-
ciun
îmingerat
xime 1200*1409 mm. ; N IN OASA Lumina verde ; BARBA- „G e o tţe Enescu" — 1967 ; 10.20 Teatru si ninsoare Vînlul va iulia de la slab — strungari ; clase, cu stagiul militar satisfăcut
Comedie
de
radiofonic ;
Ta rluffc.
VENT ; Wrvrfc-rnd In Zuydroofc ; O- M o tirrc ; 13.30 R adio-anchcti ; 15,30 la potrivit din vest. Temperatura u$or — lăcătuşi ;
(„Patria") !
— geamuri mate ; RAŞTIE : D». P rito riu i („Flacăra") : Cronica literară dc Valcriu Râpeenu ; variabili : minimele vor fi cuprinse pentru a urma cursurile de califi-
între — I ji
—3 granc. iar maximele
Setul lectorului
sullrlc
Adrian Manin — ..S rrieri" (voi.
I) ;
G F .O A G llM H I : 'D arii : CUCUI : Cum 16.15 Te teme medicale ; 17.40 S criitori între plus 2 si plus 4 grade — tîmplari ; rarp Ci
— geamuri mouseliu Şi să furi un milînn („Muncilorerc*') t ni secolului X X : Jan Olccnasek ţ — dulgheri ;
Theresc Drsqucyruus („7 Nfilrmbric") ţ
IS.IO Portrete de mueicicni Ynmâni : PENTRU URMĂTOARELE Uzina asigură abonamente gratu
giorale ; SEflEŞ : Operaţiunea Crossbow („Pin- Gbcnrglie Dima ; 10,30 Curs <lc limba — cazangii ;
preşul") ; Rio Cnnclios („Sebeşul") ; A* spaniola ; 19,5D Nnaplc bună copii r 2 ZILE — 2 conducători auto cu autori ite, conf. H.C.M. 2394, la trenuri şi
— oglinzi asfericc pentru POLDUL DE SUS i El Grrco ; ALBA ..Căsuţa din pălărie** ; 21.30 Studioul Vreme schimbătoare cu cerul tempo
IU L IA : O fată fericită („V irtn ria ") : dc poezie Aspecte dc l,a recitalul cu rar noms leolat vor cădea precipitaţii zaţie pentru automacara ; autobuze, la ore potrivite faţă de
cinematografie. Sanjuro („2,7 August") ; Z L A T N A : nubile „C în la rc României* ; 22.15 C ar slabe sub turmă dc lapoviţâ si ninio.i' — muncitori necalificaţi cu 7—8
re Viului va sufla potrivit Hin vest. programul de lucru.
faceţi una ra asta ; T E IU $ : Su« net plastic*; 24.0(1 „I.in ijte * — munca
cuîîniIc. domnilor poli[I>1 i | H A jE G : ujoară Temperatura in uşoară scădere ; dim i
neaţa «i seara ceaţă 1