Page 59 - Drumul_socialismului_1968_01

.-Ho
va
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ t
Prezentarea scrisorilor
de acreditare de către

$ Reacţii la
mesajul lui ambasadorul Canada în Romănia
Vineri 19 ianuarie, preşedin­ Intre preşedintele Consiliu­
Johnson tele Consiliului de Stat al Re­ lui de Stat, Nicolae Ceauşescu,
publicii Socialiste România, şi ambasadorul' Canadei, Bru­
® Sicilia: Urmările Nicolae Ceauşescu, a primit pe ce MacGillivray Williams, a
ambasadorul extraordinar şi avut loc apoi o convorbire cor­
cutremurului plenipotenţiar al Canadei la diala.
Bucureşti, Bruce MacGilli- La ceremonia prezentării
vray Williams, care a prezen­ scrisorilor de acreditare şi la
tat scrisorile de acreditare. convorbire au participat Cor-
Ambasadorul Canadei, Bru­ neliu Mănescu, ministrul afa­
ce MacGillivray Williams şi
preşedintele Consiliului de cerilor externe, şi Constantin
Expunere Stat, Nicolae Ceauşescu, au Stătescu, secretarul Consiliului
de Stat.
rostit cuvîntări.
u n t N H SlM BATA 20 IA N U A R IE 1968 4 PA G IN I 25 DE BA NI Clubul C.C.V.J. din Pe­
troşani a găzduit ieri du-
pă-amiază, lectoratul pen­
tru ingineri şi tehnicieni or­ Primiri la Consiliul
ganizat de Consiliul local al
Receptivitate şi catelor şi conducerea Com­ de Miniştri
Uniunii Generale a Sindi­
binatului carbonifer Valea
Jiului. Lectoratul a oferit o Preşedintele Consiliului de te România, Ion Gheorghft
documentată expunere din
perseverenţă în domeniul noutăţilor in mi­ Miniştri al Republicii Socialis­ miază, in audienţă de prezen­
Maurer, a primit vineri la a­
Ion Gheorghe
te Romănia,
susţinută
neritul mondial,
de dr. ing. Petru Roman, Maurer. a primit vineri pe am­ tare, pe noul ambasador ex­
directorul generat al Com­ basadorul Finlandei la Bucu­ traordinar şi plenipotenţiar al
reşti, Bjorn — Olof Georg
Canadei in Republica Socia­
binatului carbonifer Valea
promovarea noului Jiului. Vizitind numeroase Alholm, in legătură cu pleca­ vray Williams.
listă România, Bruce MacGilli­
rea definitivă a acestuia din
exploatări miniere din stră­
inătate, dr. ing. Petru Ro­ România. La întrevedere, care , s-a
man a putut împărtăşi par­ La întrevederea, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă
Zilele trecute a avut loc a­ .metal, ridicarea calităţii şi re­ ticipanţilor nu numai nou­ desfăşurat într-o atmosferă cordială, a participat Vasile
dunarea reprezentanţilor sala­ ducerea sistematică a cheltu­ tăţi din domeniul mineri­ prietenească, a paiticipat Va- Şandru, adjunct ai ministru­
riaţilor de^ la Uzina „Victoria'* ielilor neeconomicoase, l-a a­ tului mondial, dar şi posi­ sile Şandru, adjunct al mi­ lui afacerilor externe.
Câlan. Această formă-nouă de vut organizarea ştiinţifică a bilităţile lor de aplicare la nistrului afacerilor externe. (Agerpres)
participare activă a maselor producţiei şi a muncii. Din cele exploatările miniere din TÎr
largi de oameni ai muncii la 50 de studii întocmite in pri­ bazinul carbonifer al Văii Preşedintele Consiliului de
conducerea.şi organizarea ac­ ma etapă, 17 îşi dovedesc efi­ Jiului. Miniştri al RepubHcii Socialis-
tivităţii economice, se înscrie cienţa în depăşirea producţiei
în contextul unitar de măsuri globale cu peste 20.000.000 lei
stabilite de Conferinţa Naţio­ Se remarcă în mod pregnant
nală a partidului ■ nostru .pri­ modernizarea furnalului nr. 2,
vind valorificarea superioară a care a permis ca ancă din tri­
tuturor valenţelor şi potentelor mestrul II al anului trecut,
materiale şi umane. secţia de furnale să lucreze In Guvernele român şi italian Corneliu Mănescu. amânată din
Au luat par­ mod efectiv Ia au căzut de acord ca vizita of:- cauza calamităţilor naturale
te tovarăişiîl -■ nwi— r wmi o capacitate cială în Italia a preşedintelui care s-au abătut asupra unor
Gheorghe Că­ mai mare decît Consiliului de Miniştri al Re­
lin, prim-secre- cea prevăzută publicii Socialiste .'România. localităţi din Sicilia. să aibă
tar al Comite­ Adunări generale a se realiza Ion Gheorghe Maurer, şi a mi­ loc începînd cu data de 22 ia­
tului regional în. anul 1970. nistrului afacerilor externe. nuarie 1968.
P.C.R., Gheor­ ale salariaţilor Este meritul
Hunedoara
al
întregului colec­
ghe Ordeanu. tiv de la fur­ Echipele de lăcătuşi conduse de Gheorghe Avrămuţ şi loan Havriluc de la secţia
secretar al l ■ - — •-= — * i naJe că cele mecanic şef a Uzinei mecanice Cugir, se ocupă de modernizarea maşinilor-unelte vechi.
Comitetului o­ 5.860 to n e In ultimii doi ani cele două echipe au modernizat 50 de maşini. In sprijinul învăţămîntuliii
răşenesc Hunedoara al P.CJL, fontă date peste prevederile In fotografia de mai sus, cei-doi şefi de echipă reîntineresc o maşină.
reprezentanţi din partea con­ planului s-au realizat cu cocs
ducerii ministerului şi altor •economisit. Sporuri ansemnate agrozootehnic
organizaţii de masă de producţie s-au obţinut şi la
In darea de seamă prezen­ turnătoria de lingotiere, unde Recent, cursanţii invătâ- întrebări la care au dat răs­
indicele extensiv de utilizare a
tată de -tovarăşul Adolf Dru- depăşit capacitatea proiectată PRODUCŢIA PRESUPUNE mintului agrozootehnic şi punsuri competente ingine­
ker, directorul uzinei, s-a fă­ alţi ţărani cooperatori din rul agronom Gheorghe
cut o minuţioasă analiză a ac­ cu 11.000 de tone. satul Ostrov, raionul Ha­ Dauerbach şi medicul vete­
tivităţii desfăşurate anul tre­ Capacitatea şi competenţa ţeg, au avut ocazia să-şi rinar Constantin Ciornei.
tehnică a turnătorilor s-au vă­
cut şi a măsurilor ce trebuie sirea. a circa 1.000; tone fontă RITMICITATE, NU „RECU consolideze şi să-şi îmbo­ Acţiunea s-a încheiat prin
luate pentru îndeplinirea sar­ zut mai cu seamă în economi­ găţească cunoştinţele în do­ vizionarea în colectiv a fil­
cinilor de plan pe anul’ in meniul alimentaţiei şi apă­ melor documentare „Febra
«:urs Bilanţul siderurgiştilor lichidă, în ( condiţiile . în care ■ cedii. Inginerul şef al între­ rării sănătăţii animalelor. aftoasă", „Măsuri pentru
lin Câlan a fost deosebit de a fost însuşită . şî aplicată o prinderii spunea.că „o eventu­ Numeroşi cooperatori din apărarea sănătăţii animale­
oogat.. Tlanul producţiei, glo­ nouă tehnologi»" de turnare u PERĂRU ală amenajare ar necesita fon­ rîndul celor aproape 150 lor", „Prevenirea şi comba­
bale şi marfă a fost realizat cilindrilor destinaţi laminoru­ duri prea mari de investiţii prezenţi, printre care Ion terea strechei" şi altele.
cu 11 zile mai devreme, iar lui de sirmă de la C.S. Hu­ care, în condiţiile actualului Opric, Ionel Bojin, Pauiin
producţia marfă vîndulă şi în­ nedoara. Beneficiarul con­ volum de extracţie, ar deter­ Lăpădătoni, Idita Ş4efoni E. PETRACHE
casată cu .17 zile înainte de firmă calitatea bună a cilin­ O retrospectivă a primelor zare a planului aferent a fost mina nerentabilitatea produsu­ şi alţii, au pus o serie de corespondent
sfirşitul anului. Eforturile co­ drilor $> apreciază că ei pot 15 zile de producţie la I.O.I.L. îndeplinit în proporţie de 98 lui, recuperarea greoaie a bani­
lectivului îşi găsesc expresia înlocui produsele similare din Deva îşi găseşte expresia, ex­ la sută şi respectiv.94 la sută. lor cheltuiţi". Desigur, aşa
şi in'realizarea a 5.790.000 Iti import. Receptivitatea cadrelor trem de lapidară, in citeva file Valoric, primul'procent — so­ este. Dar de ce nu se extinde
economii suplimentare la pre­ tehnico-inginereşti (faţă de nou de hîrtie pe care sînt centrali­ cotit de bază — se exprimă şi diversifică producţia, de ce
ţul de cost şi 18.148.000 lei be­ se vede de altfel şi (in cerce­ zate zi de zi rezultatele valo­ printr-un minus de producţie nu se trece pe scară mai largă
neficii peste plan. In sumar tarea tehnico-ştiinţiflcă, oare* rice şi fizice înregistrate in la valorificarea acestui mate­
am putea spune că planul pe a rezolvat împreună cu alte secţiile de producţie. O mulţi­ rial, .şi abia apoi la investirea
anul 1967 a fost realizat inte­ institute de cercetări, 15 teme me de date converg către două unor sume de bani pentru lu­ Municipiul - unitate
de strictă necesitate pentru
gral la toti indicatorii şi pe uzină. procente generale, dm păcate, crări care să asigure continui­
Sortimente. ambele situate sub nivelul pla­ tatea muncii ' şi pe timp de
S. TRUŢA iarnă ? Cît despre nerealizârile
Un rol important în creşte­ nificat. La activităţile de bază
rea continuă a producţiei de (Continuare Sn pag. a 3-a) şi ind'icf**iai3 de reali­ de la balast şi bentonitâ moti­ administrativă cu largi
vele au ' fost asemănătoare.
Am primit însă asigurarea că In scopul de a determina
„în nici un caz cantităţile res­ calităţile seminţelor de le­
tante nu constituie o proble­ gume, care vor fi insămin-1
mă*1, că ele „vor fi recuperate posibilităţi de dezvoltare ţaţe peste putină vreme, la
în cîteva zile". laboratorul din Deva se e-
Răsfoind centralizatoarele fectuoază , analizele . necesa­
dispecer am mai întîlnit şi alte re. IN FO TO G RAFIE:- La­
minusuri. Nu s-au realizat di­ S-au. scris şi se vor scrie Viaţa, lucrurile nu stau pe boranta Vera Nosca verifi­
verse produse de tapiţerie (în că germinaţia unui lot de
care se cifrează la 52.000 lei ramura prelucrării lemnului) multe despre Valea Jiului, loc, curg înainte precum a­ seminţe.
Dată fiind starea de fapte despre viaţa şi munca mine­ pele bătrinului şi zbuciuma­
consemnată, discuţia avută ci şi tîmplârie, in valoare totală rilor din acest mare bazin tului Jiu care a fost şi este — = = = = = = = = =
de 14 000 lei, reparaţii cintare
tovarăşul loan Frenţlu, ingine de 4.000 lei etc. carbonifer. S-au făcut atitea martorul atitor prefaceri ce
rul şef al întreprinderii, i Motivaţia, cu pretenţia unui incit a. încerca să le enu- s-au săvirşit şi se vor mai l
gravitat în jurul cauzelor ci argument obiectiv, a venit meri pe toate, ft'-flr trebui săvirşi aici Citind din pre­
au generat-o. Astfel, am afla mat repede decît ne-am fi aş­ timp Să amintim numai de să propunerile Comisiei cen­ i VARŞOVIA
că sectorul cu pondere în ne teptat : .,N-am avut comenzi ; deschiderea noilor mine de la trale de partid şi de stat cu
realizările amintite este cel ex în realizarea acestor produse Paroşeni şi Dilja, înzestrarea privire la organizarea judeţe­
tractiv Cariera de calcar di lor cu utilaje moderne de lor şi municipiilor, minerii
la Pojoga are o datorie de 29; depindem de cerinţele care se inaltă productivitate, care să Văii Jiului îşi exprimă a­ : LA A DOUA
nasc într-o perioadă
dată".
tone : la balast franco vagor Cine trebuia să se preocupe ducă la creşterea, vertiginoa­ deziunea lor deplină, entu­
sînt minusuri de 1.640 mc, ia-i de procurarea acestor co­ să a producţiei de cărbune, ziasmul şi încrederea că mă­
din planul de extracţie al ben menzi ? De ce s-au planificat de cele peste 14 000 de apar­ surile ce se propun vor im­ j TINEREŢE
toniteî brute n-au fost reali produsele respective cînd se tamente noi în care căutăto­ pulsiona şi mai mult viaţa
zate aproape 500 tone Penln ştie, dintr-o lungă practică rii adincurilor trăiesc în lu­ satelor şi oraşelor patriei I
toate acestea — potrivit spuse anterioară, că nu sint solicitări mină şi belşug, dc larga reţea noastre. Printre propunerile I Varşovia păşeşte în cel
lor interlocutorului — se fa< in luna ianuarie? de şcoli, spitale, cinematogra­ facuie, una se referă în mod I de-al 24-lea an de existenţă
vinovate în exclusivitate iar fe, cămine culturale, grădini­ special la localităţile din Va­ I liberă. Calificativul de oraş
na, climatul rece şi intempe Chiar dacă exprimă valori ţe, complexe şi puncte co­ lea Jiului, care urmează să II tînăr, folosit frecvent de
riile. mici, existenţa procentelor de merciale şi alte construcţii e­ fie înglobate in municipiul II altfel, pare paradoxal dacă
nerealizare dovedesc o anume dilitare de interes obştesc şi Petroşani. Este cit se poate
Nu vrem să punem la îndo^ inconsecvenţă, neritmicitate în II se ia în considerare istoria
ială acest argument, dar s< realizarea planului de produc­ ne-am putea forma o imagi­ de întemeiată propunerea II de peste 7 veacuri a Varşo-
pare că nici pregătirea capaci ne a măreţelor transformări respectivă. Cele 6 oraşe (Pe­ II viei. Insă 17 ianuarie ■ 1945,
taţii de producţie pentru iar ţie. Această practică, chiar da­ ce s-au petrecut în viaţa a­ troşani, Petrila, Lonea, Vul- || dată la care capitala polone-
că este accidentală (cam aşa a
nă nu s-a efectuat corespun considerat-o inginerul şef), cestei aşezări dintre cele II zâ transformată în mine d,e
zâlor. Cariera de la Pogoja două mari defilee ale Jiului. TR A IA N BLAJ II forţele hitleriste a fost elibe-
cu -bogate resurse de ( calcar trebuie lichidată definitiv Pro­ Oricine trece pe aici îşi poa­ || rată, a marcat începutul unei
trece aproape in fiecare iai n; cesul de producţie, indiferent te da seama singur, fără a preşedintele Comitetului II noi vieţi, oraşul renăscind şi
prin situaţii critice Prin în care sînt sferele manifestării mai apela la statistici şi mo­ executiv al Sfatului popular || dobîndind în zilele noastre
gheţarea Mureşului transpor lui, presupune un ritm sănă­ nografii, avînd ca martor si­ al oraşului Petroşani II şi mai multă strălucire.
tuL muncitorilor de pe un ma tos de lucru, o dinamică cores­ gur însăşi peisajul urban din | In cei 23 de ani, Varşovia
pe celălalt nu se mai poate punzătoare-şi echilibrată a re­ faţa ochilor. (Continuare în pag. a 3-a) li a cunoscut transformări
face 1 (se lucrează- pe ambelt alizărilor şi nicidecum recu­ II profunde, la fel. ca şi viaţa
perări-la sfîrşit de lună.'
maluri) şi atunci o parte dir || locuitorilor săi. Zestrea de
ei sînt nevoiţi-să* intre in con­ A. OARGA |j camere de locuit se îmbogă­
ţi teşte an de an cu încă
|| 30—40.000, anual sînt dale în
|| folosinţă peste o mie de
|j locuri în căminele studen-
SESIZĂRI Şl RĂSPUNSURI || ţeşti (în acest an eîfra este
II de 1 600), pe harta Varşoviei
II apar noi cartiere şi comple-
it xe de locuinţe in aşa fel în-
ei cît să se asigure oraşului, des-
mulţi locuitori ,din blo- fului de depozit de a se com­ [ tul de întins ca suprafaţa, o
• ■ cui F9,. oraşul Vulcan, porta civilizat cu clienţii şi a II dezvoltare armonioasă şi o­
ne-au sesizat că băile din a-' practica o deservire ireproşa­ II mogenă.
parlamentele 4,‘ 8, 12,“ 16, 2C — faţă in faţă — bilă". II In prezent la Varşovia, la
etc., sînt defecte „Sesizarea es­ N. R. Deci... _ totuşi. Aştep­ I 1 000 de locuitori revine un
te justă — ne răspunde Sfatul gul acestei unităţi ne-au tri­ cul care nu are rulouri la gea­ tăm în continuare scrisorile I medic. In unităţile economiei
popular al oraşului Vulcan, că­ mis o scrisoare în care se ara­ muri". dv., locuitori ai Teiuşului care r socializate sînt cuprinşi pes-
ruia i-am trimis- scrisoarea tă că vînzătoarea respectivă N.R, Tovarăşe Dumitrescu, vă aprovizionaţi cu combusti­ I te 700.000 de varşovieni din
spre rezolvare. Aceeaşi situa­ are o comportare necuviincioa­ vă dorim să le folosiţi sănă­ bil de la acest, depozit. Scrie- I cei 1 280 000, din care 29,7
ţie este şi la blocurile Ei; E2, să, îi jigneşte şi insultă. tos. $i, mai scrieţi-ne ! ţi-ne dacă mai aveţi nemul­ |i la sută in industrie. Varşovia
E3, E8, deoarece canalizarea in Teiuş, un grup de lo­ ţumiri ! l este socotită al treilea mare
este făcută din ţevi de masă După ce a cercetat cazul, cuitori ne-au trimis o scri­ | oeatariî blocului B2 dîn I centru industrial al ţârii, cu
plastică şi nu sînt bine etan­ I.R.V.L.F..ne răspunde: „Sesi­ soare prin care ne aduceau la ^Alba lulia ne-au trimis o I o contribuţie anuală în pro­
şate Rezolvarea urgentă a a­ zarea a fost întemeiată. Cazul cunoştinţă că gestionarul depo­ scrisoare în care ne rugau să-i , ducţia globală a ţării de pes-
cestei probleme stă în mod de­ vinzătoareî Amateesi Florica a zitului de combustibil din loca­ ajutăm în rezolvarea proble­ I te 6 la sută şi cu peste 5
Trio in sol... minor Foto : V. ONOIU osebit în atenţia noastră“. fost prelucrat cu toţi lucrăto­ litate — Cimpeanu Liviu — mei căldurii în apartamente. I <la sută din totalul exportului
N.R. Este cît se poate de rii operativi. Pentru ca aseme­ „practică o deservire preferen­ In urma sesizării noastre, Sfa­ I, polonez. In structura indus-
neplăcut că s-a ajuns în toiul nea fapte să nu se mai repete ţială, amină nejustificat pe cei tul popular al oraşului Alba li trială varşoviană predomină
în viitor, vînzătoarea a
iernii în această situaţie la sancţionată cu .mustrare". fost care i se adresează, obligă pe lulia ne-a răspuns de curînd : I, produsele ramurii eonstruc-
Pagina a 2-a: blocurile din oraşul. Vulcan. N. R. Acelaşi lucru il dorim cetăţenii care cum-pârâ căr­ „Intr-adevăr, în acest bloc, u­ •i electronice care dau o cinci-
II toare de maşini electrice şi
Deşi toată lumea cunoştea si­
nele apartamente nu primeau
buni să încarce şi praf ames­
tuaţia, în cadrul pregătirilor şi noi : să nu se mai repete ! tecat cu pămint'* etc. suficientă căldura, din cauza I tne din întreaga producţie
pentru iarnă ea â fost lăsată Dacă vînzătoarea va avea o a­ Direcţiunea I.R. „Combusti­ unor defecţiuni care s-au re­ r industrială varşoviană. Var-
P R O P A G A N D A A C T I V Ă , pe planul doi, fapt ce a adus titudine corectă, cumpărătorii bilul" Deva, care a cercetat la mediat în cursul lunii decem­ I şovia este unicul furnizor de
vor fi mulţumiţi.
nemulţumiri locatarilor din
brie 1967. Mai exact, de Ia 15
II aparatură ştiinţifică de preci-
blocurile amintite. Cel puţin I n ziua de 18 decembrie fata locului sesizarea prin to­ decembrie 1967 toate aparta­ l, zie. instalaţii de control e­
acum, dacă ar dovedi l.L.L. * 1967, tapiţeru) Foro Eme- varăşul IMilincu Vasîle, direc­ mentele primesc căldură sufi­ I Iectronîce şi mijloace pneu-
mai multă operativitate !: ric a montat rulourile la gea­ torul comercial al întreprinde­ cientă". , matice destinate automatiză-
BOGATĂ ÎN C O N Ţ IN U T , IVin nou despre comportarea murile apartamentului tovară­ rii, ne răspunde : .In urma N. R. Un răspuns prompt, o I rii proceselor de producţie,
verificărilor s-a constatat că
^ u rîtă :a unui lucrător din şului Petre Dumitrescu, din rele sesizate nu corespund rea­ rezolvare operativă. Era şi ca­ l! La Varşovia se produc, de
comerţ şi- tot de la O.V..LF. De Hunedoara, str. M. Viteazul lităţii. Livrarea cărbunilor zul pe timpul acesta, mai ales , asemenea, peste 7 000 de mi­
nr. 5. bloc B2, apartamentul
I lioane IcW/h anual
PUTERNIC ANCORATĂ ÎN VIA ŢĂ această dată este vorba de 3". Acesta este răspunsul pri­ ce au fost ciuruiţi, a. cărbune­ câ-i vorba de căldură I Pe dv., I L DUM ITRAŞCU
brichete se face cu furca după
locatari ai blocului B2, vă aş­
vînzătoarea Amateesi Florica,
de la chioşcul de legume <i mit de la IiO.I.L. Deva, în lui huilă cu lopata, conform teptăm cu noi veşti. l|Corespondentul Agerpres la
fructe din Simeria. urma sesizării tov. Dumitrescu ordinelor M.E.F. Rubrică redactată de II Varşovia
Cumpărătorii care trec pra- că „este singurul din tot blo­ Totuşi s-a atras atenţia şe­ GH. I. NEGREA J, (Contiauare în pag. a 4-a)