Page 6 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 6

DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                            Vineri  5  ianuarie  1968
          2


            In  procesul  complex  de  a-                                                                                         locuri  nu  pre  cum  fn  irvodul
           pârare  şi  de  unificare  a  lim­                                                                                     cel  vechi  am  lăsat,  ce  am                             Folosirea  judicioasă  a
           bii  române,  un  rol  uriaş  a                                                                                        schimbat  au  faţa  cuvîntului,
           revenit  activităţii  de  tipărire                                                                                     au  a  vremii".
           a  cărţilor  în  limba  română,                                                                                          Tot  in  anul  1699  de  sub                             utilajelor-rezerva  însem­
          asigurîndu-se  astfel  folosirea                                                                                        teascurile   tipografiei   din
           şi  râspîndirea  unei  limbi  u­                                                                                       Alba  Iulia  iese  o  tipăritură
          nice  pe întreg  teritoriul  locuit                                                                                     oarecum  deosebită  de  cele­
          de  români.                                                                                                             lalte.  întitulată  „Bucoavnă".                            nată  de  perfecţionare
            In  secolul  al  XVII-lea.  cea                                                                                       Deosebirea  constă  în  faptul
           mai  importantă  tipografie  a                                                                                         că  adastă  tipăritură,  alături
          românilor  ardeleni.   impor­                                                                                           de  anumite  probleme  religi­
          tantă  atît  prin  numărul   şi   nostru".  Importantă  este  a-   la  diaconstvelor  şi  cu  a  vAz-   locuitorii  celor  două  princi­  oase,  „are  intru  sine  şi  de­        a  activităţii  S.M.Î.
          calitatea  cărţilor  tipărite,  rit   ceastâ  prefaţă  şi  prin  în­  glâşeniilor".  in  anul  1687,  un   pate,  l-a  trimis  tot  la  Alba   prinderea  învăţăturii  copiilor
          şi  prin  lunga  ei  activitate,  se   cercarea  pe  care  o  face  Ioan   „Molitvenic"  in  1689  şi  „Po­  Iulia  pe  tipograful  Dobre  îm­  la  carte",  fiind  deci  un  fel  de
          alia  în  oraşul  Alba  Iulia,  Zobn  de  a  explica  anumite   veste  la  40  de  mucenici",  ti­  preună  cu  tipografia   care.   manual  pentru  şcolile  româ­                  Mecanizarea  este  elementul   unele  lucrări  care  totuşi  pofc
            Activitatea  acestei   tipo­  cuvinte  regionale  pe  care  le   părită  in  anul  1689.  cînd  se   începind  cu  anul  1639.  îşi  va   neşti  de  pe  lingă  mănăstirile      principal  al  modernizării  pro­  fi  mecanizate.  Spre  exemplu,
          grafi»,  începută  în  jurul  anu­  întrebuinţează  în  tipăritura   încheie  activitatea  protopo­  aduce  o  însemnată  contribu­  ortodoxe.  In  prefaţa  acestei                ducţiei  agricole.  De  acest  lu­  14  cositori  mecanice,   două
          lui  1640.  prin  tipăriturile  lui   sa,  dindu-şi  seama  că  acelo   pului  Ioan  Zoba  din  Vinţ.  ţie  la  unificarea  şi  râspîndi-   tipărituri  se  argumentează  şi       cru  s-au  convins  tot  mai  mult   greble  mecanice  şi  două  ma­
          Simion  Ştelan.  care  au  fost   cuvinte  s-ar  putea  să  nu  fie   Intensa  activitate  a  tipo­  ren  limbii  române.  necesitatea  tipăririi  de  cărţi                       şi  mecanizatorii  unităţii  noas­  şini de strivit fînuri stau  stoca­
          tratate  intr-un  articol  ante­  înţelese  peste  tot.     grafiei  româneşti  din   Alba   In  anul  1699  Işvanovici  ti­  în  limba  română.                                    tre.  Eforturile  depuse  de  ei  se   te  fără  a fi pu6e măcar  la  în­
          rior,  încetează  brusc  în  anul   „Sicriul  de  aur"  este  sin­  Iulia  nu  trece   neobservată   păreşte   la  Alba  Iulia   un   Tipăriturile  din  Alba  Iulia                materializează   în  depăşirea   cercări.  Alte  două  dislocatoa­
          1656.  după  apariţia  unei  noi   gura  tipăritura  a  lui   Ioan   de  către  cultul  şi   bogatul   „C'hiriacodromion  sau  Evan­  formează  o  importantă  veri­               planului  de  hantri  pe  anul   re  de  6feelă  cu  care  am  fost
          ediţii  a  Catechismului  din   Zoba  la  Sebeş.  întrucît  în  a­  domnitor  al  Munteniei.  Con­  ghelie  învăţătoare".  Această   gă  de  legătură  a  vechilor  ti­             trecut  cu  aproape  20  la  sută.   dotaţi  au  şi  ele  aceeaşi  soartă.
          1640.  intitulată  „Scutul  Ca-   nul  1685.  cind  se  reia  activi­  stantin  Brîncoveanu.  a  cărui   tipăritură  prezintă  o  impor­  părituri  româneşti  de  la  Si­         Calculele  preliminate  ne  in­  Fiind  vorba  despre  dotări
          techîsmului",  lucrare  din  ca­  tatea  tipografiei  în  Alba  Iu-   îndelungată  domnie  în  Ţara   tanţă  documentară  deosebită   biu  şi  Orăştie.  cu  tipăriturile          dică  apoi  că  preţul  de  cost  nu   trebuie  sâ  precizez  că  am  pri­
          re  nu  s-a  păstrat  nici  un  e­  lin,  îl  găsim  în  acest  oi*u$  ce   Românească  a  marcat   un   pentru  ilustrarea  legăturilor   mni  noi,  dar  tot  atît  de  im­       va  fi  depăşit.              mit  3  tractoare  S-650  dar  fă­
                                                                                                                                                                                                                            ră  setul  de  maşini  necesar.
          xemplar.  Tipografia  a   fost   autor  al  lucrării  „Cărare  pe   mare  pas  înainte  în  cultura   culturale  ale  românilor  din   portante.  de  la  Blaj.  aducînd,            Cu  toate  acestea  activitatea   Mai  poate  fi  vorba  atunci  de
          mutată  probabil  la  Sebeş,   scurt  spre  fapte  bune  îndrep­  şi  arhitectura  românească.   Ardeal  cu  cei  din  Tara  Ro­  alături  de  celelalte  tipărituri               economico-financiarâ  a  unită­  exploatarea  lor  raţională?
          unde in  anul  1683 se  tipăreşte   tătoare".  In  „Predoslovia  că­  Din  dorinţa  de  a  strînge  le­  mânească.  câc!  în  „Predoslo­  în  limba  română  de  pînâ  la          ţii  noastre  nu  se  desfăşoară  la   Pentru  utilajele  folosite  pu­
          lucrarea  protopopului   Ioan   tre  croiul  Ardealului"  loqn   găturile  culturale  cu  românii   via"  sa  se  arată  că  „Insă  a-   acea  dată.  o  contribuţie  ho-           nivelul  cerinţelor.  Aş  vrea  sâ   ţin  sau  chiar  deloc,  pe  care
          Zoba  din  Vinţ,  „Sicriul  de   Zoba  spurte :  „Pro  toţi  îi  în­  ardeleni.  Constantin  Brinco-   giutoriu  nelipsind  şî  de  }a   tărîtoare  la  menţinerea  legă­          arăt  că  în  timp  ce  veniturile
          aur.  carte  de  propovredanie   vaţă  şi  îi  povăţujeşte  această   vennu  trimite  la  Albe  Iulie,   prealuminatul  şi  înălţatul bi­  turilor  culturale  ale  români­        sînt  de  7,5  milioane  leî,  amor­  le  deţinem,  plătim  însă  anual
                                                                                                                                                                                                                            amortismente  de  sute  de  mii
          Ia  morţi0.  Ca  şi  celelalte  ti­  mică  r.ârajc  Cnrfulic  Numi­  la  cererea   mitropolitului   ruitor  al  toatei  Ugrovlahlei.   lor  din  toate  cele  trei  pro­           tismentul   anual  se  ridică  la   de  lei.  Evident  această  situa­
          părituri  româneşti  din   Ar­  tă,  ce  o  nm  întors  pre  limba   Athanasie,  în  anul  1699.  pe   Io.  Constantin  Brîncoveanu   vincii  româneşti,  la  unifica­             4  milioane  lei.              ţie  nu  mai  poate  continua.
          deal.  „Sicriul  do  aur"  are   rpmâijeoşcn.  spre  folosul  şi   Mihai  Ştefanovicl,  care   va   Başarab  Vocvod".  Tipârito-   rea  limbii  române,  la  pune­                   Volumul  mic  al  veniturilor   Conferinţa   Naţională   a
          două  pre/eţe :  una  în  caro  se   întremarea  neamului  nostru   iscăli  npoi  Işvnnovicj.  unul   rul  acestei  lucrări  nu  e  un   rea  bazelor  limbii   literare           se  datoreşte  ,în  primul  rlnd   P.C.R  a  stabilit  sarcini  deose­
          aduc  mulţumiri   principelui   românesc"*  La  slîrşjtul  „Pre­  dintre  tipografii  cel  mai  Pri­  simplu  compilator  ci,  conşti­  româneşti  şi.  prin  acestea,  la   Pentru  ca  maşinile  de  cusut   faptului  câ  staţiunea  noastră   bit  de  importante  pentru  per­
          Ardealului  şi  în  care  se  a-   dosloviei  către  cititori",   a­  cepuţi  ai  lui  Antun  Ivireanu,   ent  liind  că  anumite  cuvinte   păstrarea  şi  întărirea  fiinţei     deserveşte  unităţi  situate  irj   fecţionarea  activităţii  staţiuni­
          ratâ  că  „Sicriul  de  aur"  este   dresată  mitropolitului  Varln-   mitropolitul   Tării   Româ­  au  ieşit  din  uz,  le  înlocuieşte,   naţionale  a  poporului  român.  fabricate  Ia  U.M.  Cugir  să  se   zona  premonl’ană  şi  montană   lor  do  maşini  şi  tractoare.  In
          prima  tipăritură  din   noua   am  al  Belgradului,  pe  a  că­  neşti-  Prin   această  acţiune   după  cum  singur  o  mărturi­                   bucure  de  aprecierea  cumpă­  din  raionul  Haţeg  şi  oraşul  re­
          tipografie  a  Sebeşului  ţi  n   rui  choltuialâ  s-a  tipărit  car­  ne  aminteşte  de  un  alt  mere   seşte  în  „Predoslovia  către   Prof.  OPREA  GABRIEL   ră terilor  este  necesar  ca  şi  me­  gional  Hunedoara.  In  medie   principol  se  impune  ca  o  ce­
          doua  „Cuvînt  către  cititori",   tea,  găsim  şi  numele  tipogra­  predecesor.  Matei  Basarab,                                                   sele  să  fie  bine  îustTuile.  80  la  sută  din  aceste  coopero-   rinţă  imperioasă  utilizarea  ra­
          în  care  autorul  arată  motivul   fului  :  „Chiriuc  scriitor  şi  ti­  care.  cu  60  de  ani  înainte,   cititori" :  „căci  că  pre  multe  Alba  Iulia                       tive  sînt  cuprinse  la  plată   ţională  a  parcului  dc  trac­
          ce  l-a  determinQt  să   tipă­  pograf.  la  anul  7196".  din.d  curs  cererii  mitropolitu­                                                                                      în  zona  a  III-a  şi  a  IV-a  Exis­  toare  şi  maşini  agricole.  De
          rească  în  româneşte,  spu-    Tot  cu  cheltuiala  mitropo­                                                                                                                      tă  apoi  neconcordanţe  Intre   aceea,  utilajele  ce  nu  lc  folo­
          nind :  „am  nevoitu  do  multă   litului  Varlaam  se  tipăresc   lui  GhenacUe   II  şî  animat                                                                                  încadrarea  pe  zone  şi  cuan­  sim  le-am  dat  disponibile  iar
          vreme  să  ridicăm  Tipografic   în  Alba  Iulia  un  „Ceaslo-   fiind  de  aceeaşi  dorinţă  a                                                                                    tumul  plăţii.                 cele  care  ne  vor  rămîne  le
          pentru  luminarea  neamului   veţ",  ÎYi  anul  1685.  „Rînduia-  strîngerii  legăturilor  dintre                                                                                    Or,  aşa  după  cum  se  arată   vom  folosi în mod mai judicios.
                                                                                                                                                                                             în  documentele   Conferinţei   Este  una   din  rezervele  cele
                                                                                                                                                                                             Naţionale  a  P.C.R.,  pentru   mai  importante  de  îmbunătâ.
                                                                                                                                                                                              perfecţionarea  activităţii  eco-   ţirc  a  activităţii,  rezervă  pe
                                                                                                                                                                                              nomico-financiare  a  staţiuni­  care  ne  străduim  aâ  o  punem
                                                                                                                                                                                              lor  de  maşini  şi  tractoare,  de­  în  valoare.  La  aceasta  se  a­
                                         : 0ţ%   0 ' 'Ju;                                                                                                                                     ficienţele  existente  pe  linia   daugă  un  alt  şir  de  măsuri
                                                                                                                                                                                              stabilirii  plăţii  în  naturA  sau   luate  pentru  stabilitatea  me­
                                                                                                       Ziua  aceea  de  vacanţă  va   foarte  calde  ale  acestei  pla­  sub  alte  stihuri,  incompara­  bani  cît  şi  cele  semnalate  pe   canizatorilor.  ridicarea  conti­
                                                                                                     rămtne  neştearsă  din  amin­  chete.  Copiii  de  virsta  voas­  bil  mai  bune,  mai  împlinite.  linia  încadrării  cooperative­  nuă  a  nivelului  de  calificare,
                                                                                                     tire.  In   Jurul  mesei  încăr­  tră  încearcă  aici  im  condeiul,   Ziua  aceea  de  vacanţă  va   lor  pe  zone  trebuie  remediate.   creşterea  răspunderii  lor  per­
                                                                                                     cate  cu  alese  şi  îmbietoare   ci  inima.  Aţi  intrat  în  a­  rămîne  neştearsă  din  amin­  Aceasta  este  însă  o  problemă   sonale.
                                                                                                                                                                                                                             Promovarea  noii  forme  de
                Qg                                                                                   dulciuri,  se  aflau  el.  autorii   ceastă  cărticică  cu  aripi  fn   tirea  acelora  care  şi-au  vă­  ce se  va  soluţiona  pe  plan  cen­  organizare  bazată  pe  princi­
                                                                                                                                                                                              tral.
                                                                                                     „Stihurilor  pe  tăbliţă",  copiii
                                                                                                                                                               zut  pentru  prima  oară  nu­
                                                                                                                                  plină  creştere.  Cit  vă  veţi
                                                                                                     care  şi-au  exprimat  in  vers   înălţa  nu  ştiu,  dar  această   mele  tipărit  în  filele  unei   Cît   priveşte   contribuţia   piul  gestiunii  economice  pro­
                                                                                                     sentimente  pure,  pornite  din-   primă  publicaţie  a  voastră   culegeri.  Emil  Mihuţ  din  sa­  noastră  pentru  rentabilizarea   prii.  măsură  adoptată  de  că­
                                                                                                     tr-o  sinceritate  şi  dragoste   este  un  aerodrom  de  pe  ca­  tul  Balşa,  ori  Andreea  Pe­  activităţii,  sarcină  de   mare   tre  Conferinţa  Naţională   a
                                                                                                     infantilă,  din  căldura  şi  fru­  re,  sînt  sigur,  vor  decola  alte   trescu  din  Petroşani,  Dârei   însemnătate  stabilită  de  Ple­  P.C.R.  va  crea o  independenţă
                                                                                                     museţea  virstei.  Se  aflau  la   şi  alte  speranţe,  poate  chiar   Lugojan  din  Hunedoara,  ori   nara  CC.  al  P.C.R.  din  de­  şi  răspundere  mal  mare  pe  li­
                                                                                                     intîlnirea  organizată  de  Con­  valori.  Să  decolaţi,  să  zbu­  Viorica  Marian  din  Peştisul   cembrie  1960  pentru  toţi  me­  nia  folosirii  mijloacelor  mate­
                                                                                                     siliul  regional  al  Organizaţiei   raţi  uşor,  ca  aripile  hunedo-   Marc,  Mihai  Dragoman  din   canizatorii.  menţionăm  că  mai   riale  şi  financiare  în  relaţiile
                                                                                                     pionierilor,  prilejuită  de  a-   rene  să  se inalţe  mereu  mal   Alba  Iulia,  ori  Remus  Ală-   avem  încă  mari  rezerve.  De$i   cu  cooperativele  agricole  şi  cu
                                                                                                     pariţla  primei  publicaţii  re­  sus...  Subscriu  din  toată  ini­  moreanu din  Blandîona,  Mira   din  anul  1964,  respectiv   de   alte  întreprinderi.  Pe  lingă  a-
                                                                                                     gionale  scrisă  de  copii:  „Sti­  ma  pe  această  tăbliţă  de  sti­  Alica  din  Haţeg,  ori  Otilia   cind   s-a  înfiinţat  staţiunea   ceaşta  prin  organizarea  sec­
                                                                                                     huri  pe  tăbliţă''.  Cărticica  a­  huri.  E  pentru■  prima  oară   Sieder  din  Vulcan,  peste  20   noastră   şl  pînâ  acum,  volu­  toarelor  preconizate  vor  apare
                                                                                      m im           ceea  cu  copertă  violetă  care,   cind  in  întreaga  ţară  scriu   de  copii  şi-au  aşternut   in   mul  lucrărilor  a  sporit,  totuşi   condiţii  mai  bune  do  exploa­
                                                                                                     —  după  cum  subliniază  în   pionierii,  cînd  copiii  editea­  versuri  —  unele  izbutite,  al­  multe  utilaje  prjmîte  In  do­  tare  a  parcului  de  utilaje  evi-
                                                                                                     prefaţa  ei  profesorul  Cle­  ză  creaţiile  lor.  Ca  şi   voi,   tele  timide  încă  —  glndurile  '   tare  nu  le-am  utilizat  la  în­  tîndu-se  mai  cu  seamă  o  serie
                                            ţm m                                                                                                                                                                            de  deplasări  în  gol  a  tractoa­
                                                                                                     mente  Constantin  —  fese  In   şcolari  din  alte  regiuni  şi-au   izvorite  din  inima  curată  şi   treaga  capacitate.  Astfel,  în
                                                                                                     lume  graţie  unei  meritorii  i-   publicat  in  aceste  zile  crea­  caldă  a  vlrştel  lor.  anul  trecut  cu  cei  41  de  tă­  relor  şi  maşinilor.
                                                                                                     niţiative  a  Consiliului  regio­  ţiile.  Din  filele  acestor  pla­  Consiliul  regional  al  Orga­  vălugi  s-au  realizat  lucrări  pe   Ţinînd   seama  de  sarcinile
                                                                                                     nal  al  Organizaţiei  pionieri­  chete  inimile  tuturor  copiilor   nizaţiei  pionierilor  a  editat   numai  856  hectare,  care  pu­  deosebit  de  importare  pe  ca­
                                                                                                     lor,  se  citeşte  cu  emoţie  şi   bat  la  unison.      prima  culegere   de  poezii   teau  fi  executate  cu  cel  mult   re  Conferinţa   Naţională  a
                                                      iirt * I.                                      curiozitate,  nu  numai  de  ci­                          .,Stihuri  pe  tăblUău,  omagiu   3  din  ei.               P.C.R.  lc-a  pus  in  faţa  staţiu­
                                                                                                                                   Ambianţa  prietenească  e
                                                                                                     titorul  şcolar,  dar  şi  de  omul   întregită  de  îndemnurile  şi   închinat   Republicii  la  a   In  timp  ce  veniturile  rea­  nilor  de  maşini  şi  tractoare,
                                                                                                     matur.                                                    XX-a  ei aniversare. O  revistă   lizate  cu  aceste  utilaje  nu  se   mecanizatorii   noştri  vor  de­
                                                                                                                                  versurile   poeţilor  Neculai                                                            pune  eforturi  sporite  pe  linia
                                                                                                      Cel  ce  semnează  stihurile   Chirică  şi  Traian  Filimon,  de   şapirografiată,   editată   de   ridică  nici  la  10.000  leî,  amor­  perfecţionării   activităţii,   în
                                                                                                     dtn  această  culegere   un   discuţiile  vioaie  dintre  scri­  Consiliul  orăşencse  al  Orga­  tismentele  anuale  însumează  o   sensul  folosirii  mai  intensive
                                                                                                     mănunchi  de  şcolari  din  re*   itori  şi,  de  ce  n-am  spune,   nizaţiei  pionierilor  din  Deva,   valoare, dublă.  Situaţia  se  da­  a  utilajelor,  a  realizării  unui
                                                                                                     glune  —  se  află  la  masa  unei   viitorii  scriitori.  Cu  o  matu­  purtînd  sugestivul  titlu  „Mu­  toreşte  solicitării  în  mică  mă­  volum  Şi  mai  mare  de  lucrări
                                                                                                     plăcute  Intilniri,  împreună  cu   ritate  şi  profunzime  care  par   guri",  i  s-a  alăturat  cu  alte   sură  a  tăvălugilor   de  către   care  sâ  contribuie  eficient  Ia
                                                                                                     îndrăgitul   scriitor  Mircea                             zeci  de  nume,  de  tinere  con­  cooperative.             sporirea  producţiei  agricole.
                                                                                                     Sîntimbreanu,  cu  poeţii  hu-   să  depăşească  virsta  Andreel   deie.                  Avem  în6ă  şi  cazuri  cînd
                                                                                                     nedoreni  Neculai  Chirică  si   Petrescu,  a  Tatianei  Călin   Muguri  sfioşi,  timizi,  dar   utilaje  noi  nu  sînt  folosite   VICTOR LUPULESCU.
                                                                                                     Traian  Filimon,  cu  redacto­  sau  a  lui  Andrei  Combo,  se   încrezători  vestesc   primă­  deoarece   unităţile  deservite   inginer  sat  la  S.HI T.
                De  la  staţia  de  220  kV  a  Termocentralei  I’aroşeni  „caii  putere”  sînt  distribuiţi  la   rul  de  carte  T.  Istrate,  cu   dezbat  probleme  de  tema-   vară  spirituală,  o   .măvarâ   preferă  sâ  realizeze  manual  Haţeg
            diferite  obiectivo  industriale  din  ţară.                                            prefaţatorul   ei   Clemente                               a  versului  zămisli  din  fan­
                                                                                                     Constantin,  cu  profesori  $i   ticg  poeziei,  (ie  ritm  şi  rimă,   tezia  zglobie,  din  frumuseţea
                                                                                                     părinţi,  cu  conducători  ai  Or­  de  vers  alb,  de  idei  pe  care   interioară  a  copilului.
                                                                                                     ganizaţiei  regionale  da  pio­  ei  copiii,  la  înţeleg,  dar  nu   E  un  început  modest,  por­
                                                                                                     nieri.  Cuvintele  calde,  de   Ic  găsesc  corespondent  in  ex­  nit  în  al  XX-lea  an  al  Re­
                                                                                                    felicitare  şi  îndemn,  ale  scri­                        publicii,  un  început  care  do­
                                                                                                     itorului  Mircea  Sîntimbrea­  primare,  Ii  asculţi  şi  le  ad­  rim  să  crească,  să  se  împli­
                                                                                                     nu  declanşează  o  atmosferă   miri  sinceritatea  gîndurilor   nească  spre  bucuria  şi  fala
                                                                                                     prietenească,  intimă.       şi  a  sentimentelor,  îi  asculţi   noastră  a  tuturora.
                                                                                                      —  Am  răsfoit  clteva  file  şi  le  întrezăreşti  semnătura       LUCIA  LICIU

                                                                                                      (Urmare  din  pag  1)

                                                                                                   nalâ  a  vagoanelor  şi  a  parcu­
                                                                                                   lui  de  locomotive,  fără  să  mai
                                                                                                   vorbim  de  greutăţile  cărora  au
                                                                                                   trebuit  să  le  facă  faţă  benefi­
                                                                                                   ciarii  Combinatului  carbonifer
                                                                                                   Valea  Jiului.                plele,  dintre  care  au  fost  cita­  cii  pentru  utilizarea  capacită­
                                                                                                                                 te  doar  cîteva,  scot  în  eviden­
                                                                                                                                                               ţilor.  a  forţei  de  muncă  şi  a
           In  anul  trecut  colectivul  în­  cesele  obţinute  vor  fi  consoli­  exploatării  cu  11  maşini  de  în­  Tot  din  cauza  nerltmicitâţil   ţă  faptul  ca  neritmţeitatea  în­  fondului  de  timp.  Vor  trebui
         treprinderii  miniere  Hunedoa­  date  şi  dezvoltate.  Atît  din   cărcat,  asigurarea  pieselor  de   producţiei  U.M.  Cugir  n-a  re­  deplinirii  planului  conduce  la   luate,  de  asemenea,  măsuri  în
         ra  a  depăşit  sarcinile  produc­  materialul  prezentat  de  Ntco-   schimb  pentru  perforatoarele şi   uşit  să  se  achite  în  întregime   irosirea  forţei  de  muncă,  imo­  vederea  organizării  judicioase
         ţiei  globale  cu  101.8  la  sută. iar   lae  Jurcoane,  inginer  şef  la  excavatoarele  de  mare  capaci­  de  obligaţiile  contractuale,  râ-   bilizează   însemnate  resurse   a  locului  de  muncă,  a  îmbună­
         producţia marfă cu 103,6 la sută.   I.  M.  Hunedoara,  cît  şi  din  cu-   tate.  mărirea  numărului  de   mînind  restantă  cu  83  de  con­  materiale,   uzează  prematur   tăţirii  îndrumării  şi   întăririi
         De  asemenea,  a  renlizot  peste   vîntul  participanţilor,  a  reieşit   autobasculante  la  21  pe  schimb   tracte  ce  însumează  110  ma-   maşinile  şl  utilajele.  Iată  de   controlului  tehnic,   a  aprovi­
         prevederi  2.008 000  lei  econo­  pregnant  că  fiecare  unitate  a­  pentru  efectuarea  transportu­  şini-unelle şi  340  maşini  de cu­  ce  este  necesar  ca  organizaţiile   zionării   corespunzătoare  cu
         mii  la  preţul  de  cost.  şi  a  re­  parţinătoare  întreprinderii  dis­  lui  minereului  din  carieră  la   sut,  iar  DR.ETTL.  Hunedoa­  de  partid,  conducerile  tehnice   materiale.   Nu  trebuie   uitat
         dus  dotaţii Ie   de  la  stat  cu  pune  de  suficiente  rezerve  in­  uzina  de  preparare.  ra  cu  40  de  contraote  care  re­  să  ia  măsuri  care  să  ducă  la   faptul  câ  crearea  tuturor  con­
         989.000  lei.  In  materialul  pre­  terne  pentru  îndeplinirea   şi   Reluînd  această  idee,  ingine­  prezintă  26 000  mc  buşteni  şi   realizarea  ritmică,  zi  de  îi.  a   diţiilor  care  s&  asigure  reali­  Aparent,  fructiera  sou  tşva  clin  rpateriol  plastic  ce  so
         zentat  cu  ocazia  dezbaterilor   chiar  depăşirea  sarcinilor  de   rul  Ioan  Pozinărca,  şeful  Uzi­  4.300  mo  cheresteo  sarcinilor  de  plan.  Va  trebui   zarea  ritmică  a  sarcinilor  de   produce  la  Fabrica  chimică  din  Orăştie,  nu  are  nimic  co­
         cifrelor  de  plan  pe  anul  196R   plan  aferente  anului  1968.  nei  de  preparare  a  minereuri­  In  anul  1968  fiecărui  colec­  sâ  se  urmărească   în  perma­  plan  este  obligaţie  a  conduce­  mun  cu  meseria  de...  frezor.  Dar  frumuseţea  produselor  din
         şi  in  discuţiile  participanţilor   ,.Pentru  anul  1968  —  a  sub-   lor  din  Teliuc,  a  arătat  că  to­  tiv  de  muncă  îi  revin  sarcini                                    masă  plastică  «e  naşfo  şi  aici  la  freză-  Comunistul  Manola-
         s-a  subliniat  faptul  că  succe­  bliniat  în  cuvintu!  său  tovară­  varăşii  din  conducerea  tehnică   împorlante.  îndeplinirea   lor   nenţă  aplicarea  consecventă  si   rilor  tehnice  care  au  datoria   cho  Stoian  «$te  unui  dintre  „sculptorii  în  metal"  caro  de
         sele  repurtate  sînt  urmarea   şul  Alexandru  Oarg3  —  ingi­  a  uzinei  au  prevăzut  pentru  a­  impune  valorificarea   tuturor   cu  maximum  de  eficienţă   a   să  pună  In  valoare  această  re­  raaî  muUi  9ni  si-a  înscris  numele  în  rîndiii  fruntaşilor  in
         preocupării  minerilor  şi  a  ca­  ner  şef  la  Exploatarea  minie­  nul  1968  măsuri  bine  chibzuite,   rezervelor  interne,  printre  ca­  măsurilor  preconizate  în   ca­  zervă  însemnată  de  creştere  a   întrecerea  socialistă,  depâşindu-şi  lună  de  lună  sarcinile  şi
         drelor  tehnico-inginereşti   de   ră  Ghelar  —  va  trebui  să  ex­  care.  aplicate  în  producţie,  vor   re  un  loc  primordial  îl  ocupă   drul  acţiunii  de  organizare  şti­  producţiei  în  fiecare  unitate in­  realizjnd  numai  lucrfirî  do  calitate.
         la  fiecare  exploatare  pentru   tragem  420.000  tone  de  mine­  duce  la  creşterea  conţinutului   ritmicitatea  producţiei,  Exem­  inţifică  a  producţiei  şi  a  mun­  dustrială  djn  regiunea  noastră.
         organizarea  ştiinţifică  a  pro­  reu  şl  50,000  tone  limonltâ.   de  fier  în  concentrat.  „In  anul
         ducţiei  şi  a  muncii,  introduce­  Sarcinile  sînt  mobilizatoare  şi   1968  —  a  spus  Inginerul  Pozi»                             jai
         rea  şi  extinderea  mecanizării   pe  deplin  realizabile.  Condu­  narea  —  la  Uzina  de  prepara­
         lucrărilor  grele,  aplicarea  unor   cerea  tehnică  a  exploatării  a   re  din  Teliuc  s®  va  pune  in                                                                         extracţie  prin  abataje   fron­
         metode  moderne  de  extracţie   preconizat  deja  aplicarea  unor   funcţiune  îngroşătorul  nr.  2  şi                                                                            tale.  La  zâeâmîntul  din  fron­  Fabrică
         ş.a.                          măsuri  eficiente.  Astfel,  în  ve­  cel  de  al  doilea  filtru  cu  su­                                                                            tul  nordic  al  minei  tr-au  în­
           „In  1967  —  a  arătat  in­  derea  îmbunătăţirii  transpor­  prafaţă  exterioară  pentru  tra­                                                                                  ceput  lucrările  de  deschidere
         ginerul  Ovidiu  Popo,  şeful  Ex­  tului  de  minereu  către  uzina   tarea  tulburelilor   conţinind                                                                              a  două  abataje  frontale,  care  de  confecţii
                                                                                                                                                                                                                                           %
         ploatării  miniere  Teliuc  —  la   de  preparare  au  fost  luate  mă­  prafuri  captate  de  la  secţia                                                                           în  acest  an  vor  intra  in  pro­
         secţia  I  carieră,  procesul   de   suri  de  urgentare  a  amenajări­  prâjire ;  se  vor  modifica  nu­                                                                          ducţie.  In  aceste  abataje  vor
         producţie  a  fost  complet  me­  lor  necesare  la  tunelul  Ghelar-   vele  la  toţi  separatorii  mag­                                                                           lucra  maşini  moderne  de  înal­  CRAIOVA.  —  La  Craiova  a
         canizat.  Derocarea  s-a  făcut   Teliuc. Tot în  vederea  îmbună­  netici,  conform  cercetărilor  e­                                                                              tă  productivitate  şi  se  va  apli­  fost  dată  în  funcţiune  no'm
         prin  puşcarea  in  masă  a  zăcă-   tăţirii  capacităţii  de  transport   fectuate  în  anul  1967.  se  va                                                                        ca  susţinerea  metalică.  In  a-   fabrică  de  confecţii.  Ea  e'to
         mîntului,  încărcarea  cu  exca­  se  vor  executa  lucrări  pentru   studia  posibilitatea  de  adapta­                                                                            farâ  de  cele  amintite.  în  lu­  alcătuită  dintr-o  clădire  cu  7
         vatoare,  iar  transportul  mine­  amenajarea  puţului  Est.  pre­  re  la  cuptoarele  de  prâjire  a                                                                              mina  hotărîrilor  şi  măsurilor   nivele,  pavilion  tehnico-adrr
         reului  cu  autobasculante   de   cum  si  lucrări  auxiliare  nece­  lagărelor pe cuzineţi  curole.se                                                                              stabilite  de  Conferinţa  Naţio­  nistrativ şi mai multe  construc­
         mare  capacitate.  Acest  lucru   sare  adînciriî  puţului  de  ex­  va  îmbunătăţi  tirajul  cuptoa­                                                                               nală  a  P.C.R.,  cadrele  tehnico-   ţii  auxiliare.  Anual  aicj  £e   •
         ne-a  permis  să  realizăm  o  pro­  tracţie.  De  asemenea,  se  vor   relor  de  prâjire  magnetizantâ                                              intens  de  folosirea  din  pHn  a   inginereşti  de  la  Exploatarea   produce  o  largă  gamă  de  con­
         ductivitate  sporită".        ataca lucrările  la  rostogolul  co­  prin  adaptarea  unor  exhaus-                                                    fondului  de  timp,  de  utilizarea   minieră  Uricani   studiază  şi   fecţii.  unitatea  fiind  ca  nivel
           Măsuri  care  au  vizat  spori­  lector  de  minereu  cu   două   toare  de  debit  şi  de  presiune                                                raţională  a  maşinilor  şi  utila­  experimentează  aplkarea  altor   de  producţie  şi  dotare  tehno­
                                                                                                                                                                                                                           logică  a  doua  din  ţară,  dupA
                                                                     mărită,  se va  amplifica  treapta
         rea  productivităţii  muncii  şi  a   fronturi   de  lucru.   Atenţia   a  treia  de  sf&rîmare  conform                                              jelor,  de  Jmbunâtăţirea  apro­  metode  moderna  de  extracţie   Fabrica  do  confecţii  şi  trico­
         producţiei  au  fost  aplicate  şi   noastră  a  fost  si  este  îndrepta­  proiectului  avizot.  Paralel  ne                                         vizionării  minerilor  cu  mate­  a  cărbunelui.  In  stratul  5  se   taje  —  Bucureşti.
         la  celelalte  exploatări  miniere   tă  spre  utilizarea  cu  mai  multă   vom  preocupa  de  îmbunătăţi­  Partidul  şi  statul  nostru  au   lungime  de  25  metri  pe  aripă   rialele  necesare.   Rezultatele   oxperimenteată  metoda  de  ex­
         din  bazinul  Poiana  Rusră.  La   eficienţă  n  forţei  de  muncă.  In-   rea  coeficientului  de  utilizare   pus  în  faţa  minerilor  sarcini   Randamentele  ce  se  obţineau   n-au  întirziat  să  se  arate.  In   tracţie  prin  panouri  scurte  pe   (Ager pre*)
         sectoarele  productive   s-au   cepînd  cu  15  ianuarie 1968 efec­  a  agregatelor   şl  instalaţiilor,   de  mare  importanţă   pentru   erau  necorespunzâtoare,   nu   anul  1967  minerii  de  aici  au   înclinare.
         extins  normele   cu  motivare   tivele  existente  la  Vadul  Do-   prin  respectarea  şi  asigurarea   economia  naţională.  In  Direc­  permiteau  realizarea  unei  vi­  depăşit  sarcinile  de  producţie   In  atenţia  conducerii   ex*-
         tehnică.   s-au   îmbunătăţit   brii  le  vom  plasa  la  mina  Vest.   unor reparaţii  corespunzătoare.   tivele  celui  de-al  IX-lea  Cou-   teze  sporite  de  avansare.  De   cu  circa  9.000  tone  cărbune  şi   ploatărij  stau  şi  alte  probleme:
                                                                                                                                                                                             pe  orlzonialâ  şi  verticală  şi  a  „Viieazui"
         transportul  pe  orizontală  şi   Muncitorii  din  cadrul  sectoa­  In  acest  sens  cred  că  ar  fi   gnes  a)  P.C.R.  se  prevede  ca   aceea,  un  colectiv  format  din   au  realizat  un  randament  de   îmbunătăţirea   transportului
         verticală,  aprovizionarea  bri­  relor  productive  vor  fi  repar­  bine  să  fîm  sprijiniţi  în  extin­  în  1970  producţia  de  cărbune   cadre tehnico-inginereşti  a  tre­  1,829  tone  cărbune  pe  post,
         găzilor  de  mineri  cu  cele  ne­  tizaţi  mai  judicios  la  locurile   derea  şi  dotarea  atelierului   sâ  fie  de  1.7—1.8  ori  mai  ma­  cut  la  experimentarea  măririi   faţă  de  1,697  tone  pe  post,  cit   aprovizionării  minerilor   cu
         cesare.  iar  munca  a  fost  orga­  de  muncă.  Ne  vom  preocupa   mecanic  cu  maşim-unelte  mo­  re  dedt  in  1965.  In  ultimul  an   deschiderii  abatajelor  cameră   66te  prevăzut.  materialele  necesare.   Pentru   ia  drum
         nizată  mai  Judicios.  Eforturile   mai  mult  de  îmbunătăţirea   deme.  De  asemenea  consider   al  actualului  cincinal,  colecti­  de  la  4  metri  cît  era  iniţial,   In  raportul  la   Conferinţa   asigurarea  unei  aprovizionări
         depuse  în  această  direcţie  s-an   condiţiilor  de  viaţă  ale  mun­  că  este  timpul  $i  cazul  ca  to­  vul  de  muncă  de  la  Exploata­  ia  5  şi  apoi  la  6  metr),  prin   Naţională  a  P.C R„  prezentat   ritmice  se  va  pune  in  func­
         concretizat  in  sporirea   pro­  citorilor.  Pe  această  linie  ar   varăşii  de  la  T.C.M.M.,  şantie­  rea  minieră  Uricani  va  trebui   montarea  in  plus  a   două   de tovarăşul  Nlcolae Ceauşesru.   ţiune  un  plan  înclinat,  care v*   CONSTANŢA.  —  In  portul
         ductivităţii  muncii  pe  ansam­  fi  bine  să  fim  sprijiniţi  mai   rul  Teliuc  să  urgenteze  termi­  să  extragă  cu  248.000  tone  mai   grinzi  frontale  de   susţinere   se  subliniază  necesitatea  mo­  face  legătura  între  depozitul   Constanta  a  acostat  cel  de-al
         blul  întreprinderii  cu  5.9  la   mult  de  constructori  în  vede­  narea  şi  predarea  obiectivelor   mult  cărbune  deoît  în  1965   Rezultatul  ?  In  abatajul  expe­  dernizării  procesului  de  pro­  de  materiale  de  la  suprafaţă   doilea   spărgător   de  gheaţă
         sută  faţă  de  prevederi.    rea  terminării  blocurilor  pen­  rămase  în  urmă".         In  scopul  îndeplinirii  aces­  rimentat.  randamentul  a  eres-   ducţie.  Ce  se  preconizează  să   şî  abatajele  din  subteran.  Tot   românesc   —   „Viteazul"  —
           Minerilor  din  Poiana  Ruscâ   tru  familişti".                                        tei  sarcini,  conducerea  exploa­  cut  cu  1—1,5  tone  de  cărbune   se  întreprindă  la  E.M.  Uricani   în  acest  scop,  cît  şi   pentru   construit  pe  şantierul  naval
         le  revin  în  anul  .1966  sarcini   In  cadrul  dezbaterilor  cifre­  La  şedinţa  de  dezbatere  a   tării.  îndrumată  de  comitetul   pe  post  şi  6-a  realizat  o  vite­  în  această  direcţie?  creşterea  timpului  efectiv  de   din  Olteniţa.  Ca  şi  şemenul
         deosebit  de  importante.  Ei  vor   lor  de  plan  pe  anul  1968,  s-a   cifrelor  de  plan,  s-a  desprins   de  partid,  a  întreprins  unele   ză  medie  de  avansare  de  100—   La  indicaţia  comitetului  de   lucru  în  abataje,  în  1969  va   său  „Volnicul",  el  dispune  de
         trebui  să  extragă  şi  să  dea  în   reliefat  necesitatea  înzestrării   ideea  că  tovarăşii  din  condu­  măsuri.  In  urma  studiului  ini­  130  metri  liniari  pe  lună  A   partid,  ne  spunea   inginerul   Intra  In  exploatare  un  mo­  Instalaţii  şi  oparate  moderne
         producţie  1.630.000  tone  mine­  în  continuare  a  exploatărilor   cerile  tehnice  şi  colectivele  de   ţiat  în  cadrul  acţiunii  de  or­  vind  in  vedere  eficienta  mă­  Eugen  Colibaba,  şeful  exploa­  dern  puţ  de  extracţie  cu  schip  de  navigaţie,  precum  şi  de
          reu  de  fier  brut.  240 000  tone   miniere  cu  maşini   şi  utilaje   muncitori,  tehnicieni  şi  ingi­  ganizare  ştiinţifică  a  produc­  surii,  s-a  trecut  la  extinderea   tării.  se  preconizează  sâ  st   Aceste  măsuri,  Întregite  de   motoare  capabile  să-l  asigure
         dolomilâ.  26.400  tone  talc  şi  moderne,  de  mare  productivi­  neri  de  la  exploalârile  miniere   ţiei  $1  a  muncii,  în  primul  tri­  aplicării  metodei  îmbunătăţi   extindă  metoda  îmbunătăţită   altele  care  vor  fl  luate   pe   deplasarea  cu  o  viteză  de  pes­
         300.000  tone  calcar  metalurgic   tate.  Inginerul  Ovidiu  Popa,  de   nu  vor  precupeţi  nici  un  efort   mestru  al  anului  trecut,  s-au   te  la  ţoale  abatajele  de  Ia  sec­  de  extrocţie  a  cărbunelui  prin   parcurs,  vor  contribui  la  dez­  te  13  noduri  pe  oră.  „Viteazul"
         Experienţa  dobînditâ  în  anul   la  E M.  Teliuc  a  arătat  că  în   pentru  dezvoltarea  succeselor   adus  îmbunâlâţiri  metodei  de   torul  U  şi  la  unele  abataje  de   abataje  cameră  la  toate  locu­  voltarea  succeselor  din  anul   este  destinat  asigurării  navi­
          1967,  maturitatea şi  seriozitatea   condiţiile  reducerii  numărului   de  pînâ  acum,  pentru  îndepli­  extracţie  prin  abataje  came­  la  celelalte  sectoare   rile  de  muncă  unde  aplicarea   1967,  vor  duce  la  sporirea  pro­  gaţiei  pe  Dunăre  în  timpul  ier­
          cu  care  participanţii  la  dezba­  mediu  scriptic de  muncitori  şi   nirea  ritmică  şi  depăşirea  lună   ră.  Pinâ  la  începutul   anului   Minerii,  cadrele  tehnico-in*   ci  se  pretează.  Paralel  cu  a­  ductivităţii  muncii,  la  realiza­  nii  între  Sulîna  şi  Brăila,  pre­
          terea  cifrelor  de  plan  pe  1968   realizării  unei   productivităţi   de  lună  a  prevederilor  de  plan   1967.  cărbunele  se   extrăgea   gineresti  de  la  E.M.  Uri'cani.   ceasta  se  studiază  introduce­  rea  ritmică  a  planului  de  pro­  cum  şi  acordării  de  ajutor  na­
          au  primit  viitoarele  sarcini  ne   sporite  cu  circa  30, la  sută  faţă   pe  anul  19C8.  din  abataje  cameră  care  aveau   nu  s-au  mulţumit  cu  rezulta­  rea  aplicării  pentru  pruna  da­  ducţie.  velor  maritime  şî  fluviale.
          îndreptăţesc  să  credem  că  suc­  de  1967  este  necesară  dotarea     L.  DEMETER    o  deschidere  de  4/4  metri  şi  o  tele  obţinute,  s-au  preocupat  tă  în  exploatare  a  metode}  de  D.  LUPA&CU                  (Agerpres).
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11