Page 63 - Drumul_socialismului_1968_01

Partidă de vinătoare
P R O L E T A R ! D IN T O A T E Ţ Ă R I L E , U N I Ţ I - V A l

oferită de tovarăşul

Nicolae Ceauşescu

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pă vinătoare, tovarăşul Nicolae Britanii — doamna J. E. Chad-
preşedintele Consiliului de Ceauşescu, preşedintele Consi­ wick. Argentinei — Rogelio R.
Stat al Republicii Socialiste liului’ de Stat, împreună seu Trismny. Indiei — A. S. Moh-
România, a invitat şefi ai mi­ solia, au oferii în Palatul Con­ ta. R. Y. a Germaniei — E.
siunilor diplomatice acreditaţi siliului de Slat un dineu în Stratling, Republicii Islamice
la Bucureşti să participe la cinstea şefilor misiunilor diplo­ Pakistan — Jamslieed K. A.
o partidă de vinătoare, care n matice şi a soliilor acestora. Marker, Suediei — Cari Rap-
avut loc sîmbâlă 20 ianuarie Au parlicipat tovarăşii Ion pe, Canadei — Bruce Mac.
1960 in pădurea Albele, re­ Gheorghe Maurer, preşedinte­ Gillivray Williams, ministrul
Izraelului — Eliezer Doron,
giunea Bucureşti. le Consiliului de Miniştri, cu însărcinaţii cu afaceri ad-in­
ANUL XX NR. 4059 D U M IN IC A 21 IA N U A R IE 1968 4 PA G IN I 25 DE BA NI In seara aceleiaşi zile, du­ soţia, Emil Bodnaraş, vicepre­ lerim ai Republicii Orientale
şedinte al Consiliului de Stat,
Ştefan Voîtec, preşedintele a Uruguayului — Alberto
Marii Adunări Naţionale, cu Guani, Danemarcei — R. W.
soţia, Tosif Banc, vicepreşedin­ lfansen. R.P.D. Coreene — Ri-
te al Consiliului de Miniştri, cu âm Gion Riăn, Republicii Chi­
Organizarea judeţelor şi municipiilor solia. Mihai Dalea, secretar al -■ Mano Cesar de Moraes Pi-
le — Rolando Slein, Braziliei
CC. al P.C R., cu soţia. Cor-
r.eliu Mânescu, minisUul afa­ fao. R. P. Polone — Jerzy Fid-
cerilor externe, cu soţia, Con­ ler, R D. Germane — Karl
stantin Slâtescw. secretarul Kormes, Belgiei — Robert van
cadru favorabil înfloririi întregii ţări Consiliului de Stat, Overberghe, S.U.A. — Joseph
W. Neubert, Italiei — Pasqua­
Au luat parte ambasadorii
Cubei — Manuel Vepe Menen- le A Baldoccî, Indoneziei —
dez. R. P Mongole — Togo- Theofilus Nababan. Japoniei
ociin Ghenden.’ R P Bulgaria — Itaru Maruo. R.S.F. Iugo­
— C.heorghi Bogdanov. Repu­ slavia — M. Komatina. Marii
Condiţii prielnice unei med Fahmy Hamad, R D. Viet­ Rritanii — R Hanbury Teni-
blicii Arabe Unite — Moha-
son, R. P. Chineze — Ma Şiu-
şin, precum şi şeful repre­
nam — Hoang Tu. Franţei —
Jean Louis Pons, Austriei — zentantei Consulare şi Comer­
Johann Manz. R. P. Ungare — ciale a Spaniei — Richardo
Jozsef Vince, Elveţiei — Char­ Arnau.
In timpul dineului tovară­
dezvoltări armonioase les Albert Dubois, R S Ceho­ şul Nicolae Ceauşescu, pre­
Cisar,
Cestmir
—
slovace
şedintele Consiliului de Statal
UR.S.S. — A V. Basov. Fin­
landei — Bîorn Olof Georg Republicii Socialiste România
Alholm, R. P Albania — Io- a rostit, un toast.. De aseme­
si/ Pogace, Olandei — Haver- nea a loastal ambasadorul Cu­
'Am cilit cu viu interes pro­ centre industriale, comerciale ceste elemente, care coexistă korn Van Rijsevvijk Tranului bei. Manuel Vepe Menendez,
punerile Comisiei centrale de şi culturale, care să constituie in teritorii oarecum limitate, — Soltan H. V. Sanandav. decanul corpului diplomatic.
partid şi de slat privitoare la un cadru viabil şi eficient ne­ în zone geografice bine defi­ Greciei — Jean C. Cambiotis. Dineul s-a desfăşurat Intr-o
organizarea judeţelor şi muni­ cesar rezolvării cu promplitu- nite şi reslrînse, îşi găsesc o Turciei — Kamuran Gurun, atmosferă cordială.
cipiilor. Elaborate în temeiul dine a multiplelor sarcini ce exprimare diversă în materia­ soţia ambasadorului Marii (Agerpres)
analizei factorilor, naturali, e­ revin organelor locale de con­ lele folosite, în felul de viată
conomici, demografici şi sociali, ducere. al oamenilor, in anumite con­
a intercondiţionârii acestora Organizarea preconizată cre­ cepţii arhitecturale şi estetice.
în limitele anumitor zone şi ează totodată cadrul propice Noua împărţire va înlesni po­
pe ansamblul tării, aceste pro­ necesar sistematizării raţiona­ sibilitatea utilizării depline a
puneri prezintă o deosebită le a teritoriilor şi localităţilor acestora, va permite arhitec­ Tovarăşul
importanţă pentru perfecţio­ După părerea mea, de-abia do tului proiectant să exprime i­
narea continuă şi dezvoltarea acum încolo se va putea vorbi nedit funcţionalul, să imprime
multilaterală a vieţii economi­ despre realizarea unor con­ expresiei arhiteelurale o trata­ Ion Gheorghe Maurer
ce. culturale şi sociale a so­ strucţii social-culturale în care re specifică, proprie locului şi
cietăţii noastre. să se regăsească clemente do mediului înconjurător.
Prin împărţirea teritoriului specific local. Pînâ acum ora Noua organizare teritorială a plecat spre Roma
tării în judeţe s-a avut în ve­ destul de greu, dacă nu chiar oferă posibilităţi evidente sis­
dere ca fiecare să constituie o imposibil, să realizezi clemen­ tematizării raţionale a terito­
unitate administraliv-tcrilo- te de specific comun, proprii riilor şî localităţilor. In noile
rialâ complexă, care să cu­ unei regiuni, care să se detaşe­ condiţii, dată fiind limitarea Simbătâ seara a părăsit lâ oficială în Italia, la invita­
prindă într-un tot armonios, ze net pesle multitudinea de teritorială, se va permite dez­ Capitala, plecînd spre Roma. ţia preşedintelui Consiliului
voltarea rapidă şi armonioasă
prin sisteme de legaturi şi căi particularităţi existente în­ a unor centre economice, cul­ preşedintele Consiliului de M i­ de Miniştri al Republicii Ita­
liene, Aldo Moi-o. . ,
de comunicaţie directe, oraşe, tr-un asemenea teritoriu. A- turale, sociale puternice spre niştri al Republicii Socia­ La plecare, pe peronul Gării
care vor fi polarizate locali­ liste România, Ion Gheorghe Bâneasa. erau prezenţi tova­
tăţile mai mici. Stabilirea cu Maurer, care, însoţii de mi­ răşii Alexandru Bîrlâdeanu,
exactitate a zonelor indus­ nistrul afacerilor externe, Cor- .Alexandru Drâghicî, Janos
triale, agricole etc. va deter­ neliu Mânescu. va face o vizi-
mina o folosire raţională a te­ Pline de frumuseţe sint şî locurile dc la Ctmpul lui Ncag. Faz.ckas, Gheorghe Râdulescu.
•
^ •
•
bimpoztoane pe marginea ritoriului, in avantajul dezvol­ losif Banc, Gheorghe Gaston
tării armonioase a ramurilor
Marin — vicepreşedinţi
ai
economiei şi folosirii foiţei Consiliului de Miniştri, mem­
de muncă. Un astfel de cadru In cea de a şasea zi a anu­ bri ai guvernului şl alte persoa­
documentelor Conferinţei organizatoric oferă mari posi­ lui. redacţia ziarului nostru a A CONDUCE ÎNSEAMNĂ ne oficiale.
organizat o anchetă la C. S.
bilităţi pentru efectuarea unor
lucrări zonale de anvergură, Hunedoara 5n cadrul căreia Au fost de faţă, Pasquale
în cele mai diferite domenii : cadre de conducere, ingineri Antonio Baldoccî, însărcinatul
Nafionale a P. C. R. îmbunătăţiri funciare, regu­ Si specialişti şi-au spus cuvîn- cu afaceri ad-inlerim al Italiei,
tul cu privire la ritmicitatea
larizări de nuri. amenajarea îndeplinim sarcinilor de plan. Şl A PREVEDEA şi Milorad Komatina- însărci­
Din inifiativa Comitetului lucrâtorii din aparatul de unor zone de odihnă şi agre­ Nerealizarea planului la oţel natul cu afaceri ad-interim al
orăşenesc Hunedoara al stat de pe raza oraşului. ment. de care vor putea bene­ era socotită ca o simplă întîiru R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti.
P C.K., la sala C.F.U. din Tema expusă a fost: „Creş­ ficia teritorii întinse şi întrea­ plare efemeră. S-au dat toate cârcat 43 de minute pentru câ am. fi tentaţi să credem :câ ce­ cestui râu. Conducerile celor
combinat a avut loc o con­ terea rolului statului in e- asigurările câ situaţia se va nu era „sincronizat" cu gra­ le mai r'dicate temperaturi două oţelârii şi conducerea
sultaţie Ia care au luat par­ tnpa actuală de dezvoltare ga economie naţională. normaliza înainte de încheie­ ficul de evacuare. Alături de s-au înregistrat, în datele, dc combinatului au analizat de — —---------------— ^ = — <­
te cadre dc conducere, eco­ a economiei naţionale'*, sus­ Exprimindu-mi deplina ade­ rea decadei. multe alte asemenea fenomene, 9. 10 şi ÎL Aparent, numai, mai multe ori ritmul necores-
nomişti, activişti de partid, ţinută dc juristul Hiroşan ziune pentru măsurile preco­ Revenind la sfirşitul celei avariile mecanice şi deranja­ pentru câ argumentul nu este punzâtor în care se îndepli­
din combinat şi celelalte u­ Tiberiu. In cadrul aceluiaşi nizate, aş vrea să subliniez, de a doua decade la combi­ mentele elecirice au redus în. valabil, şi pentru . oţelâria a nesc sarcinile la producţia de
nităţi economice ale oraşu­ simpozion au mai fost pre­ nat,-am fost surprinşi să con­ mod vizibil productivitatea 11-a Aici, săgeata graficului oţel, dar nu se vede nici un î Aviaţia
lui, Consultaţia a avut ca zentate expuneri pe temele: o dată în plus, înalta răspun­ statăm că optimismul interlo- cuptoarelor. saltă peste planificat în zilele semn câ lucrurile s-ar îndrep­
temă: „Utilizarea categori­ „Măsurile stabilite de Con­ dere cu care partidul şi guver­ culorilor noştri s-a dovedit a de 4,5 şi 6 ianuarie cu 205 to­ ta. Dimpotrivă, ce îngrijorea­
ilor valorice in economia ferinţa Naţională a P.C R. nul se preocupă pentru pros­ fi neîntemeiat. Ing. Mihai Abaterile de la procesul teh­ ne, 258 tone şi respectiv 268 ză şî mai mult este faptul câ : civilă—actua-
naţională1*, .susţinută dc peritatea patriei noastre, pen- Grigore, şeful secţiei O.S.M. 1, nologic au (inul 'Sonul neres- tone oţel, ca în următoarele nerealizarea fizică a planului
doctorul în economie Dumi­ privind perfecţionarea me­ condiţiona recuperarea minu­ peclârii instrucţiunilor de lu­ zile minusul de producţie să a fost secondată de scăderea
tru Pugua, lector al C.C. todelor dc organizare şi con­ tnu continua perfecţionare şi sului de otel de terminarea cru. Toate la un loc au favo­ calităţii oţelului. Numai la o- ! litate şi
al P.C.R. ducere a vieţii sociale", pre­ afirmare a potentelor creatoa­ reparării melanjoi ului. Doi in­ rizat pierderile de metal. ţelâria a Il-a au fost elaborate
Intr-o singură zi din decada
peste 40 de şarje în afara pro­
☆ zentată de juristul Dan Va- re ale poporului nostru. ia s-a împlinit de mult. Me- a Il-a au avut loc perforarea gramului sortimental. Evident •' «a v
sile şi „Despre principiile lanjoru! funcţionează bine. dar unei oale de turnare şi a pra- : perspectiva
Joi, 18 ianuarie, s-a or­ arh. IO.AN LADO diferenţa de plan, în loc să guiui cuptorului nr. 7 dc la câ în acest caz nici nu se mai
ganizat un simpozion de conducere şi planificare şeful atelierului de arhitectură scadă, se accentuează. Con­ O.S.M. 2, care s-au soldai cu poate vorbi dc îmbunătăţirea
la care au participat a economiei naţionale". de la DS A.P.C. Deva fruntând părerile de atunci cu pierderea a circa 50 tone oţel. structurii calitative a produc­ II
situaţia la zi. observăm câ în­ La controlul tehnic de cali­ ţiei de metal şi creşterea pon­ II Dezvoltarea turismului şi a
tre planificat şi realizat es'.e tate. am reconstituit evenimen­ derii oţelurilor calmate, carbon li legăturilor României cu tot
o diferenţă de 1.660 tone oţel ; tele Oala de turnare a per­ de calitate superioară, slab |l mai multe ţări din lume au
aceiaşi oameni ne-au servit forat din cauză că temperatu­ aliate .şi aliate. Se discută de I dus la creşterea neintrerup-
alte argumente: apariţia unor ra oţelului la evacuare a de­ multă vreme de necesitatea I tă a traficului aerian de
evenimente neprevăzute. S-a păşit cu mult limita maximă sincronizării graficului de des­ |l pasageri şi mărfuri, la in-
uitat pesemne câ a conduce cărcare a furnalelor cu încăl­ I fiinţarea de voi Unit euro-
G tru l năprJtnic }i troienele admisă. „Oţelul a debordat din
de zăpada, n-nu c o n ttilxit pen­ înseamnă a prevedea, a intui cuptorul nr. 7 -— ne spune carea cuptoarelor Martin şi I pene şi intercontinentale.
tru constructorii iid c ru rfijh hu- cu competentă neprevăzutul, a sosirea lingourilor calde la blu- I Reţeaua aeriană internă a­
nedoreni niciodată uu obstacol maistru) principal Ştefan Trip- ming, dar lucrurile nu se ur­ I Linge in prezent 7.600 km,
de netrecul. Chiar ji aici. pe lua măsuri din timp de pre­ şa — nu pentru că nu mai a­
re! mai tînâr şantier, unde »e venire şi înlăturare a fenome­ vea loc. Şarja n-a fost supra­ nesc din inerţia în care au fost I iar cea externă 16.000 km in
construiesc noile lin ii de a- nelor nedorite Dar despre ce crească continuu, ajungînd în ferecate I total, dc aproape două ori
justaj ale grupului de laminoa­ vegheată şi condusă cum tre­ 20 ale luin la 5.287 tone oţel. I şi jumătate mai mult decit
re din combinatul siderurgie, fel de obstacole este vorba ? buie, iar pragul cuptorului a Concluzia reiese de la sine. In cele 10 zile care au mai
munca a continuat să se des­ Urmărind situaţia operativi fost confecţionat cam şubred". rămas pînă la sfirşilul lunii I lungimea liniilor dc ocum
făşoare cu inlensiln'e In plină Nu .ştim dacă şi cel mai nea­ producţia de oţel poate să I 10 ani.
iarnă a început ridicarea p ri­ a evenimentelor din ultima de­ Esle interesant de urmărit vizat om ar mai putea da cre: ] Cum urată astăzi reţeaua
melor cnnlilăti de construcţie cadă se constată câ multe din un alt argument de care fac y.are unor justificări atît de *n- crească in mod substanţial.
metalică cauze sint pur subiective. Spi­ uz atît de mult conducătorii signifiante! Râmîne valabilă Pentru aceasta va trebui ca I aeriana din interiorul tării 7
cuim doar citeva. In ziua de celor două oţelârii: frigul. Oţe- organizaţiile dc Dartîd şi con­ I Bucureşliul are legături ae-
17. ianuarie a.c., cuptorul nr. lăria nr. 1 a înregistrat în mod părerea exprimată în ancheta ducerea combinatului să trea­ I ricm} directe cu 15 oraşe din
4 de la O.S.M. 1 s-a „odihnit" amintită câ „începutul anulu' că hotârîte la stabilirea unor |i ţară, pe anumite trasee e­
sistematic nerealizân din pri­ i-a găsit pe oţelari insuficient măsuri eficiente Denii u recu­ I xislînd mai multe curse zil-
mai bine de o oră din simplul
Noi linii motiv că macaraua de şarjare ma zî a anului, piuă în 8 ia­ pregătiţi, că unele deficienţe perarea nerealizârilor. Şi. mai I nice Reţeaua actuală va su-
nuarie inclusiv. In următoa­
in organizarea şi desfăşurarea
I feri in anii următori scliim-
cu seamă, urmărirea îndepli­
de ajustaj a rămas fără „stâpin". In ace­ rele trei zile, planul a fost de­ ritmică a producţiei se perpe­ nirii planului să se facă zilnic 1 bări importante. Intre aces-
tuează".
16 tone şi
păşit cu 22 tone.
1 tea, remarcăm înfiinţarea u-
pc fiecare schimb şi cuDtor.
eaşi zi, cuptorul nr. 5 de la o-
respectiv 32 tone oţel. Jude­
• nor curse interregionale pe
Ne surprinde însă imobilis­
la grupul ţelâria a Il-a n-a putut fi des- cind după dinamica producţiei mul manifestat în curmarea a- T. O VID IU I rutele Timişoara — Oradea
I — Cluj — Baia Marc; Cluj
Strungarul Viorel Sterian
de la Atelierul de reparaţii me­ | — Tg. Mureş ; Iaşi — Su­
de lami­ canice al Uzinei „Victoria" Că- l ceava — Tg. Mureş —
I Braşov;
Craiova — De-
lan, se numără printre lucră­ lui la sate", a continuat inter­ noştri.., Ne-or dat film u’ şi I va — Cluj — Braşov
locutorul nostru, noi, cîţiva să­
gata !
noare torii de aici, care se bucură ODISEEA REORGM ZĂM i teni, am venit şi am aşteptat (O precizare : Marţi, directo­ I etc. Totodată, vor fi or­
de un bun renume. Iată-1 în la cămin două ceasuri, de la rul căminului cult ural n-a a­ I ganjzte curse de sezon spre
unele staţiuni balneo-clima-
fotografie, executind o opera­ 4 pînâ după ora 6 seara. îna­ vut cursuri la şcoală. A fost I tericc şi puncte turistice.
ţie de eboşare a cilindrilor de Vorbim mereu despre cadrul tate al căminului pe luna de­ ţiunilor din decembrie, de inte de ora 4 a venit tovarăşa liber. Recuperare pentru acti­ In ceea ce priveşte liniile
Dc la tovarăşul Mireea B ir- plăcut pe care căminele cul­ cembrie. teama de a nu avea „surpri­ învăţătoare Bra.şoveanu Stela vitatea de duminică !). aeriene externe ale Intre-
ian, inginer sel coordonator la laminor pentru C.S.H. turale trebuie sâ-1 ofere in se­ cu o conferinţă sau recenzie, Comentarii ? De prisos.
Inlrc prinderea de construcţii — In 4 decembrie a avut ze" similare. Am aflat, totuşi, ce-o avea dumneaei s-o ţină, Interiorul căminului cultural prinderii de transporturi ae-
siderurgice Hunedoara, ain soli­ rile de iarnă, vorbim mereu loc la cămin popularizarea do­ câ la căminul cultural au avut • riene române Tarom, aces­
citat mai multe ainânnnie le­ 1 ' despre forme şi acţiuni atrac­ cumentelor Plenarei C. C. al loc două programe — unul al dar s-a făcut încurcătură, că nu oferă de fel o ambianţă plă­ tea cuprind douăzeci de o-
gale de acrsl nou obiectiv in ­ tive, care să îndemne sătea­ trebuia să ne vorbească des­ cută. Nici problema nr. 1 în
dustrial. P.C.R. cu privire la îmbună­ elevilor şcolii din localitate, al­ pre filmul românesc „Caste­ aceste zile de iarnă — căldu­ 1 roşe, printre care Viena, Pa-
— După cum se poate vedea, nul să-şi petreacă ore plăcu­ tăţirea organizării adminislra- tul al tinerilor — închinate a- lanii" si aici a fost adus alt ra — nu răspunde cerinţelor. vis. Atena, Cairo, Beirut,
şantierul *e a fli la început de Distincţii ale te în sălile acestor aşezăminte. ti v-teiitor ia le a ţârii. Pruga, Moscova, Roma, Lon-
drum. A ici. vom ridica trei lia- In ce măsură răspunde cămi­ niversârii de la 30 Decembrie film. Că tare s-or încurcat tre­ — Oricit am încălzi, in sală 1 dra. In afară dc cursele re-
le mari in care *e vnr monta nul cultural cerinţelor din zi­ — Acţiunea din 2 decembrie: şi în cadrul concursului „Slă­ burile : operatorul Aron Becsa lot nu va fi caid — ne asigură
utilajele tehnologice ale lin iilo r „Noi obiective pe harta ţării" o zis câ s-o făcui greşeală la preşedintele comitetului execu­ gulate se efectuează zboruri
/le ajusiaj pentru laminnarele C.C. al U.T.C. lele iernii, este întrebarea la a avut loc ? vită fii, Republică iubită î". speciale fu numeroase oraşe
oe lî.iO mm. profile m ijlo cii }i care caută să răspundă anche­ _ o poştă, dar el o uitat câ tot el tiv al sfatului popular.' E o | din Asin, Africa şi America.
benri ji pro/ile mici. ta organizată la căminul cul­ Răsfoim programul de acti- e şi factor poştal... Tovarăşul greşeală de construcţie. Totuşi, Pivă la sfirşilul primei ju­
— Va rugăm să am intiţi eîte- tural din Şoimuş, despre a că­ director de cămin o fi „uitat" cînd avem acţiuni, filme, în­
va date tehnice mai semnifica­ Pentru activitatea deose­ să vină, tovarăşul preşedinte călzim din vreme, chiar cu o mătăţi a deceniului urmă-
tive. bită desfăşurată in anut tre­ rui activitate (a se citi inacti­ de sfat o fi „uitat" şi dumnea­ zi înainte. | tor, aceasta. reţea va spori
— Avem de executat un vo­ vitate), s-a vorbit in coloanele cu inc.ă 30.000 de km. prin
lum mare de lucrări : la funda­ cut pe linia creşterii produc­ ziarului nostru şi în iarna tre­ lui, operatorul o venit pc la — In ce zile aveli progra­ [ deschiderea unor linii aerie­
ţiile halelor si u tila je lo r vom ţiei de metal, iniţierea unor cută. Şi n-am putea spune că ora f>, si uite-aşa cu deschide­ mate filmele?
turna circa 33-0UL) melci cobi importante acţiuni obşteşti rea. Or trebuit să vină tova­ — De trei ori pc sâptâmi'nâ. ne spre Teheran, Bombay,
He beton simplu si armat. In articolul de atunci : „Ne orga­ Addis-Abeba, Nairobi, Da­
cele trei hale, care vnr avea n şi desfăşurarea unei munci nizăm la... primăvară", n-ar fi răşi do la regiune ca să pună Miercuri.. kar, Tunis, Alger, Recife,
suprafaţă construită dc Ifl 000 susţinute cultural-educative avut, oît de cit, ecou în con­ — A răspuns de ea tovară­ vilate pe luna ianuarie: 6 ia­ lucrurile la punct, S-or dus — Dar astăzi e miercuri. In
metri pătraţi, «e vor monta în nudul tineretului, orga­ cu maşina mică la Bâlata şi sală nu rezişti nici 10 minute... Rîo de Janeiro, New York
pesle 4 000 tone de conjtrucţic ştiinţa celor vizaţi. şul Petru Dubaru, scrie aici. nuarie — „Program artistic: şi. Delroit.
nizaţiei de bază U.T.C. dc l-or adus de-acasâ pe tovară­ — ? I
metalică Apoi se vnr monln a- la linia fină a grupului de — Lucrurile s-au îmbună­ Cel asupra căruia a căzut Revederea, piesă de Horia Lo- şul director de cămin, câ dum­ Este oare rentabilă ex­
prnxim ativ (j.UOO tone de u tila j tăţit mult. După apariţia arti­ responsabilitatea acestei ac­ vinescu" ; 13 ianuarie — „Re­ Dacă am continua cu exem­ ploatarea unei asemenea re-
tehnologic, cu ajutorul căruia laminoare al C.S H. î s-a de­ ţiuni este de faţă. E preşedin­ cenzia cărţii Ştefan cel Mare"; nealui acolo locuieşte, i-or a­ plele, am fi obligaţi să ape­
se va exernlu ajustarea lam ina­ cernat „Diploma de onoare colului — ne mărturiseşte di­ dus şî pe ..Caslelani" de la 1 ţelc ? Experienţa Tarom în
telor. a C.C. al U.T.C". De ase­ rectorul căminului cultural, tele comitetului executiv al 14 ianuarie — „Recenzia fil­ Doz, pe unde-î trimisese ope­ lăm mereu la semne de între­ | această direcţie ne dă un
— Şi acum un ultim menea, pentru merite în tovarăşul Cornel Certcjan — sfatului popular comunal. Pri­ mului respectiv" (? ratorul nostru : pe tovarăşul bare. la semne de mirare, la . răspuns afirmativ. între­
nunt : cînrl vor intra aproape că n-a'fost duminică veşte întrebător, nedumerit : Locuitorii comunei ne-au puncte de suspensie. prinderea realizează nn de
Huclie noile lini munca de organizaţie şi ac­ în care să nu avem un pro­ — N-am ştiut... preşedinte nu 1-or mai adus, S-a promis la Şoimuş o în­ an importante beneficii, da­
|ă vor avea ? tivitate obştească, tinerii — Nu s-a linut... mărturisit însă câ. în această c-or trimis pe fata dumnealui
— A ja cum se prevede în Constantin Florescu. Nicolac gram artistic — ştiţi, în articol lună, nu au fost invitaţi la nici să-l cheme ş-o spus câ nu-i a­ viorare, s-a promis o reorgani­ torită bunei organizări şi
planul dc stal. acest obiectiv Cazacu, Petru Pocnaru şi era vizată mai ales această la­ Mărturisirea sinceră s-a fă­ o acţiune la cămin, câ nu s-a casă. Şi uite aşa. înainte de zare. Dorim sincer să putem întreţinerii parcului de avi-
va intra in producţie, l;i s/îr- tură a inactivităţii noastre.' cut tocmai in clipa cînd pri­ crede în ce s-a promis. Nu de 1 nane. utilizării sale mai ju­
Nicolae Blăjan, de la lami­ organizat nimic. ora 7 s-o făcut şi la noî des­
si'ul semestrului I a) anului — Ne-ar interesa, în mod virea ne-a fost relinută.de ci­ — Adică s-a făcut una. dar alta. dar ne-am Jena să mai dicioase. Există insă largi
l%M Ele vor asigura obţinerea norul bluming, O.S.M. nr. 2, fra 21. care indica numărul chiderea cu festivalul. Da’ nu întîlnim un program de acti­ posibilităţi care pot fi mai
linia de benzi şi bateria dc deosebit, activitatea prezentei ca şî nefâcută a fost — ne-a
unui spor de producţie He participanţilor la acţiunea „Noi s-o mai ţinut nici prezentarea, vitate cu acţiuni din care te
cocsificare au primit „Di­ spus un localnic al cărui nu­ binc folosite pentru ca ac­
peste 200.000 tone «Ic laminate ierni. Ce v-aţi propus, ce aţi obiective pe harta ţârii". Să nu ne-o mai spus nimeni ni­ izbeşte nesinceritatea autori­ tivitatea economică a aces-
grile , m ijlo cii s* u>n,are pe an. ploma de onoare" şî „Insig­ realizat... Iată, să luăm, de e­ fim serioşi î me îl evităm, din motive înte­ mic.. adică ce să ne mai spu­ lor lor. tei companii să fie şi mai c­
ocaz'a
meiate. Duminică, cu
M. NEACŞU na C.C. al U.T.C.". xemplu, programul de activi- N-am insistat De restul ac- deschiderii „Festivalului film u- nă c-am văzut noi cu ochii LU CIA LIC IU ! ficicntă.
GH. AGIU
redactor la Agcrprcs ;