Page 64 - Drumul_socialismului_1968_01

2 DRUMUl SOCIALISMULUI Duminica 21 ianuarie 196#

HOLOGRAFIA R — 8 M A J O R

Fie că ai sau nu Sn buzunar no cc se pot instala în maşi­ a lui 1968 se prevede să intre
Ce este îngheţajrea i n s t a n t a n e e clicile unui autoturism, este nă, o călătorie comodă, odih­ aici în probe tehnologice, îna­
® Glontele imortalizat în zbor • Hoţii de Imposibil ca cineva dintro dv., nitoare. Pentru mai multă sta­ inte dc termen, liniile do mon­
cititorilor, să nu aştepte cu in­ bilitate la vitezo mari, cclo taj general şi vopsilorie. Avan­
tablouri — şomeri O mare bibliotecă în- teres demarajul Iul R-8 M a­ două banchete din faţă, care sul cu care vor fi date în fo­
tr-o cutie de ţigări • Reversul omului in­ jor. Este primul autoturism do la comandă se livroază raba­ losinţă accsto linii do fabri­
provenienţă românească, a­ tabile, au centuri do sigu­ caţie, dotate cu cele mai mo­
vizibil. samblat cu piese livrate dc ranţă. derne utilaje, se va traduce
cunoscutele uzine francezo Ce alte noutăţi ne rezorvă in fapt, spre satisfacerea mai
Numai cu 20 de ani In ur­ sale, In culorile sale naturale. „Renault'*, cu care va debuta viitorul R-8 7 Iată interiorul devreme a cererii tot mai mari
mă, holografia nu depăşea ca­ Obiectul apare tridimensional, industria noastră constructoa­ m aşinii: modern şi atrăgător; dc autoturisme pe piaţa in­
drul laboratoarelor. Ast&2i, agăţat parcă în spaţiu. re de autoturisme In cursul bordul oste executat Sn imita­ ternă.
datorită laserului ea a obţinut Să vedem în ce măsură se acestui an. ţie dc lemn şi are semnaliza­ Dar activitatea dc asimilare
rezultate interesante şl per­ poate atinge adîncimea spa­ R-8, adaptat condiţiilor dc toarele repartizate în două ca- a noilor produse nu se limitea­
spective frumoase de dezvol­ ţiului şi plasticitatea imagini­ diurn din ţaro noastră, este drone circulare. Pentru ma­ ză numai la uzina dc auto­
tare. La început era denumită lor hologramei. Aceasta de­ înzestrat cu motor Sicrra dc nevrarea luminilor, claxonu­ turisme ; eo cuprinde un ma­
fotografie cu laser. S-a dove­ pinde de locul în care, pe foa­ 1.100 cmc, cunoscut de alt­ lui sau efectuarea altor ope­ rc număr dc întreprinderi co­
dit Insă că este cu mult mal ia hologramei se află un strat fel Iubitorilor volanului, cl raţiuni iii timpul morsului, laboratoare opar|inînd şi altor
mult decît atît. special, sensibil la lumină. fiind rezervat pînă acum Iui conducătorul nu este obligat ministere. Numeroşi specia­
Principiile hoîografiei se Dacă foaia are şi mărimea co­ R-10 Major. Motorul, plasat să ia mina dc pe volon, un lu­ lişti clarifică în prezent dife­
bazează pe aşa-numita înghe­ respunzătoare — cel puţin în spate, arc 43 CP şi dezvol­ cru dc marc importanţă, în­ rite probleme tehnice în sco­
ţare instantanee — fixarea 33'42 cm, atunci imaginea se tă o viloză maximă dc 135 km deosebi pentru începători. pul fabricării unui produs <a
diferitelor feluri de lumini în poate zări din părţi, dintr-un pe oră. Lungimea autoturis­ In bord, şi dedesubtul (ui nivelul exigenţei cumpărăto­
cursul aşezării lor una peste unghi de 90 de grade Oame­ mului este de 3,995 m, iar lă­ au fost create 3 nişe pentru rilor. Nu esle neglijată nici ac­
alta. La momentul potrivit, a­ nii de ştiinţă japonezi au reu­ ţimea — 1,490 m. Deci gararca depozitarea unor obiecte mă­ tivitatea serviciilor post-vhiza-
ceste raze luminoase pot fi şit să obţină efectul de plas­ poate fi rezolvată uşor. Foarte runte. Pentru fumători, sau rc şi posl-garanţic şi nici preo-
din nou puse în mişcare. Cînd ticitate deplină a obiectului interesant de roţinut pentru pontru cci care, aflîndu-sc în­ cuparco pentru asigurarea ru
sint „eliberate** ele redau redat — el poate fi înconjurat, cci care voiajează şi pe dru­ lr-o călătorie mai lungă, vor piesele dc schimb necesare u­
scena fixată exact aşa cum a i se pot vedea toate amănun­ muri nemodernizate este fap­ să-şi aprindă aragazul „tu­ * noi exploatări normale a au­
fost în realitatea îndepărtată, tele din toate părţile In acest tul că acest turism arc dis­ rist", constructorii le-au pus toturismelor. In acest scop so
deşi obiectul „holografiat** a caz, imaginea hologramei este tanţa dc la sol la caroserie mai la îndemină brichete electrice. analizează posibilitatea orga­
fost de mult înlăturat. Holo­ „închisă" ideal pe foaia holo­ marc decît la tipurile similare. Pe timpul iornii, în interiorul nizării pe întreg teritoriul ţâ­
grama nu este însă nici nega­ grafică. Deşi performanţele sale II maşinii funcţionează o insta­ rii a unei reţele cit mai com­
tivul, nici pozitivul unei foto­ Primele holograme au nece­ situează la nivelul clasei m ij­ laţie dc încălzire reglabilă. Ac­ plete dc unităţi de prestare a
grafii. In realitote, înainte de sitat un timp relativ lung de locii de autoturisme, R-8 arc cesul la motor din exterior acestor servicii sub îndruma­
„revelarea" sa, holograma pa­ expunere — de la 10 secunde dimensiunile unui automobil este uşor, la fel ca şi la roata rea tehnică a uzinei construc­
re foarte ştearsă. Ea se poate la 10 minute. In timpul ex­ mic, dar cu un interior spa­ dc rezervă, care este plasată toare şi sub controlul oceslein.
întări pe emulsia fotografică, :pe perienţei, nici obiectul foto­ ţios. Primul turism românesc sub porl-bogaj. Constructorii Cu alte cuvinte, se asigură
materiale termoplastice sau pe grafiat, nici laserul nu aveau răspunde cerinţelor acelora s-au gîndit şi Ia cei care vor toate condiţiile pentru ca R-8
cristale sensibile la lumină. voie să oscileze nici o clipă. cărora le place o maşină „ner­ călători cu bagaje mai multe, Major să demareze cu succes...
Lumina laserului poate fi Mişcarea din poziţia slabililă. voasă'*, uşor dc manevrat, croîndu-lc un port-bagaj des­ Folosirea acestei liccnîe re­
comparată cu un grup de mici chiar şi cu 3/100.000.000 mm, nanchetclc, prevăzute cu co- tul dc încăpător. prezintă însă numai un punct
particule rotunde care se miş­ strica imaginea. Prin urmare, Actul de naştere al primu­ dc plecare în asimilarea enfo-
că în linie dreaptă. Fiecare şir aparatul trebuia montat pe ticrc, oferă celor cinci persoa- lui autoturism R-8 Major, dc turismelor româneşti, gindîrca
de particule aleargă pe o dis­ blocuri uriaşe de grafit, îneît provcnicn(ă românească, va şi creaţia proprie nrmînd a-si
tanţă egală cu a şirului care nici cea mai mică vibraţie a fi semnat dc noua Uzină dc spune cuvîntu! în anii urmă­
aleargă în faţa sau In spatele clădirii să nu deformeze ima­ autoturisme de Ia Piteşti Sn tori.
său. Un alt grup alergător în- ginea. In prezent, cînd în lo­ a doua jumătate a acestui an. MIRCEA S. IONESCU
tîlneşte în acelaşi timp pe cel cul tubului laser, umplut cu C a ie id o s e & p Pentru aceasta, în prima parte redactor la Agcrpres
din faţă în unghi drept, se argon sau heliu, se foloseşte
ciocneşte cu el, iar particulele aşa-numitul laser rapid cu lu­
se uneso între ele, creînd noi mini, care „zguduie" fotogra­
particule duble ca mărime. fia timp de F I.000 secunde se SECRETE DE CONSTRUCŢIE tarul unui local asista nepu­ U M O R
Din această cauză în şirurile poate obţine uşor, de pildă, Multe clădiri vechi (temple, tincios la fenomenul dispariţiei
care înaintează se obţin go­ fotografia unui glonte (pro­ fortăreţe, castele), nu şi-au stocului său de bere. Cauza a­ ® Soţia este plecată Sn con­ $ Profesoara: Pc tablă sînt
luri. Dacă însă ciocnirea nu iectil), care se deplasează cu dezvăluit secretele de construc­ cestei dispariţii au fost şoare­ cediu şi trimite zilnic soţului şapte muşte. Dacă omor una.
este completă, particulele se o viteză de 2,5 ori mai mare ţie vreme îndelungată. Altele cii. Aceştia au făcut găuri în cîte o telegramă cu următorul citc mai rămm ?
unesc Intre ele parţial, iar go­ decît viteza sunetului. Astăzi, continuă să le păstreze şi în conductele care legau butoa­ te x t: Elevul : Una, celelalte o să
lul format între ele este rela­ holografia se aplică practic la zilele noastre. iele de pompele aflate în In­ — In ficcaro zi plouă. Mă zboare!
teriorul localului, consumînd
tiv mal mic. Holograma cu­ studierea celor mai mici vi­ Arhitecţii au observat, de plictisesc. ® Mama îi oferă micuţului
prinde toate aceste „evenimen­ braţii. Este un domeniu care pildă, că scările în spirală ale în prima lună 65, ;ar în a doua După opt zile, soţul Si trim i­ Jcan nişte ridichi.
te**. Dacă în drumul lor raze­ interesează în mod deosebit aproape tuturor castelelor din lună 70 litri de bere. Această te şi el o telegramă : — Nu vreau ridichi!
le laser întilnesc, de pildă, o pe constructorii de poduri, a­ Anglia, Scoţia şl alte ţâri din întîmplare cu şoarecii beţivi — Intoarcc-tc imediat ! Aici — De ce ?
staţuetâ, holograma fixează vioane şi rachete. Acum, cu Occident au o particularitate este consemnată în raportul ploaia este mai ieftină... — Pentru că au prea mult
(mdmorează) exact tot ce a metoda extrem de precjsâ a comună : treptele lor urcă în anual al inspectorului pentru $ Medicul : Sîntcţi sănă­ ruj pc buze î
împiedicat razele în trecerea hoîografiei, se poate înregistra sensul acelor de ceasornic. ocrotirea sănătăţii, F. L. Al- tos tun. O să ajungeţi Ia 80 © Profesoara către olev :
lor normală. Aceasta se întîm - şi cel mai fin model de disc Abia de curind s-a găsit ex­ lerton. dc ani. — Cino a guvernat Egiptul
plâ invers ca Ia razele luminii de patefon, îneît înregistrarea plicaţia acestei predilecţii a Pacientul : Tăi, am îm pli­ antic ?
obişnuite, razele laser se iz­ să nu sufere niciodată nici cea constructorilor. In timpul MAIMUŢA g o spo d in a nit 80 dc ani, doctore. Elevul:
besc de obiect din toate păr­ mai mică modificare. Intr-un luptelor, care se dădeau des­ Fermierul australian Lîn- Modicul : Ei, vedeţi, cc vă — Fanfaronii, domnule pro­
ţile, „îl cuprind" în întregime. viitor apropiat, holograma va tul de des în Interiorul caste­ dey Smith şna învăţat maimu­ spunoam ! fesor.
'Acum nimic nu mai împie­ reprezenta şi cel mai perfect lelor medievale, scara îngustă ţa sa, Johnny, să facă dife­
dică ca el să fie reprodus uti- cod cifrat. Tehnica holografi­ în spirală era un loc de apă­ rite treburi mărunte în gospo­
lizîndu-se principii inverse cu că va permite să se obţină fo­ rare ideal. Un singur om aflat dărie. Fermierul era mulţu­
cele precedente adică lâsînd tografii telescopice ale celor sus putea să ţină piept cîtorva mit : avea un ajutor bun, fără
să treacă lumina laserului prin mai îndepărtate galaxii, în mai atacanţi. Mai mult, învîrtin- să-l coste nici un ban. Curînd
hologramă. In faţa ochilor puţin de 20 de minute, în loc du-se spre dreapta, scara nu însă Smith a prim it, o citaţie
noştri apare obiectul hologra­ de 50 de ore cît necesită a­ permitea inamicului să se fo­ prin care era invitat să plu­
fiat înainte, nu numai pe lo­ cum. La rîndul său, aceasta va losească de mina dreaptă cu tească impozit pentru Johnny
cul şj în poziţia sa originală, permite astronomilor s ă stu­ uşurinţa cu care o făceau apă­ aşa cum se plăteşte, de pildă,
dar şi cu toate amănuntele dieze mai precis spaţiul cos­ rătorii aflaţi în capul scării. pentru un om de serviciu...
mic. Holografia va înlesni ex­ Ipoteza a fost confirmată
trem de mult copierea imagi­ de o excepţie, respectiv de O ENIGMA
nilor celor mai precise şi mi­ scările în spirală spre' stingă, Cu puţin înainte de moartea
niaturale dispozitive, utilizate construite în unele castele sco­ sa, Alexandru Macedon a con­
astăzi în electronică. Cu ajuto­ ţiene. După cum s-a dovedit,
rul ei se vor putea realiza mi­ ele aparţineau unei familii no­ struit în Golful Persic 800 de
corăbii. In anul 323 i e.n„ anul
lioane de fotografii mărite ale biliare ai cărei reprezentanţi morţii lui Alexandru cel Mare.
unor amănunte extrem de mici. au fost apioape toţi stîngaci. flota... a dispărut. Nici o cro­
Oamenii de ştiinţă prevăd
că această tehnică va duce la LA ANTRENAM ENT nică nu pomeneşte ce s-a în-
tîmplat cu această flotă uriaşă,
o cotitură radicală în artă. Va CU CÎIN ELE comandată de un prieten al lui
dispare complet „profesia" de „Pomul de iarnă*', la cl acasă. Alexandru — Nearh.
hoţi de opere de artă. Dacă Foto: Ing. S. F1SSGUS Alergătorii englezi Ann Par­ Un Istoric englez presupune
un hoţ va ajunge, de pildă, ker şi soţul ei Roger Brîght- că o parte din flotă a străbă­
la o comoară şi va întinde mî- well sînt binecunoscuţi de a­ tut Oceanul Pacifia şi a ajuns
na spre obiectele valoroase din matorii de atletică uşoară. La în America de Sud După pă­
vitrina deschisă, el nu va a­ Jocurile Olimpice de la Tokio, rerea lui, numai aşa se pot
puca nimic, va nimeri în gol. Ann a stabilit un nou record explica desenele ciudate cu
Intr-un viitor apropiat pe 19 mondial la cursa de 000 me­ care sînt împodobite vasele
o bucăţică de cristal se vor pu­ BALENA albastră are aproximativ 0000 litri dc sînge ? tri ; Robby, aleigînd excepţio­ de pe vremea culturii sud-ame-
tea „imprima" holqgrafic sute Lungimea intestinului ei este de 4 km, iar volumul stoma­ nal în ultima etapă a ştafetei ricane Mochîca. Desenele înfă­
de mii de imagini. Copiile ho­ cului ajunge pînă la 3000 mc. Greutatea balenei poate aiinge — 4X400 m — şj-a situat e- ţişează bărbaţi cu barbă, pur-
chi.pa pe locul doi. Şi iată că
lografice ale fondului unei 120 de tone. acum soţii Brightwell au ho- lînd coifuri foarte asemănă­
mari biblioteci de sule de mii O M UL vede cu ochiul liber 5—6000 de stele? târit să dezvăluie secretul suc­ toare cu cele ale soldaţilor
de opere vor încăpea intr-o ZILN IC pe glob se aprind aproximativ 3,5 miliarde de cesului lor. Ei s-au anl-renat greci de pe vremea lui Ale­
cutie de ţigări. In felul acesta chibrituri ? Şi astfel se pierde zilnic circa un milion ki­ împreună cu dinele lor. „Este xandru Macedon. Pe de altă
se vor păstra evenimente im­ lograme de lemne. adevărat că dulăul ajungea de parte, însă, oamenii de ştiinţă
portante, filme de lung me­ CÎND medicul polonez L. Zamenhof a creat, în anul obicei primul la linia de so­ situează cultura Mochicn în-
traj, în culori şi trei dimensi­ 1007, limba esperanto, propunerea sa a fost viu discutată, si ie, relatează solii Brightwell, tr-o perioadă mult mal tîrzie
uni. Televiziunea va pătrunde mulţi nefiind de acord cu ea? Este interesant că cel mai dar noi ne-am străduit să nu (sec. V III e.n,). Revelaţie abstracţionistă.
în locuinţele noastre sub for­ mare procent de adepţi ai limbii esperanto s-a aflat în rîn­ rămînem prea mult în urmă". Oricum ar fi, ce s-a întim-
mă de teatru cu actori şi de­ dul poliţiştilor şl funcţionarilor de la poliţia judiciară. plat cu flota lui Alexandru Desene dc Al. RÎTCA ţi
coruri de mărime naturală. PROFESORUL francez Charles Duboyer a descoperit în ŞOARECI B EŢIVI Macedon râmîne încă o enig­
Vom putea vedea oameni apropiere de Fes (Maroc), craniul unui om primitiv, care Şoarecii din oraşul englez mă. Fără cuvinte, V. MMAlLKSClJ
morţi de mult, umblînd prin •_ trăit cu 500 000 ani în urmă? Descoperirea sa permite Caterham au spulbeiat mitul
camera noastră, ca şi cum ar să se emilâ ipoteza că teritoriul Marocului este una din că brînza este mîncaiea lor
îi vii. Dacă vom încerca însă cele mai vechi regiuni locuite de om. preferată. Ei şi-au manifestat
O mică dispută.,. să-i atingem, mina noastră va ÎN R.F.G. se fabrică ţesături pe care se pot reproduce preferinţa pentru bere. Timp
Foto: V. ONOIU nimeri în gol. diferite fotografii ? de două luni de z‘le, proprie- JOCURIjj DISTRACTIVE

r
Nunta chitîdenilor are un că-i vară se întind în ocol um­ Să fr ije m iar c u cu ru z P u n c -l b in e in ferea stră lîrnaţuri şi pe-afa»*ă stă „la
pitoresc deosebit. Jocul, chiui­ brare de stejar cu pereţi de Să jfacem jo c cu n u iele Să m ă vezi, m a ic ă , de-acasu. vedeală" toată zestrea miresei.
turile şi voia bună răsuni pină covoare şi se bat mese şi sca­ Să vină ficiori la ele. D e-i ved ea că ru jin e şte In ocol hazul cel mai mare F i o r i d e g h e a ţ ă
departe. „Să ai papuci tari, une in pămînt. Dacă-i iarnă, se La reproşul nevestelor: Să tiu tragi m aică n ă d e jd e este atunci cînd olfelii. la ce­
picioare bune şi traba podele­ golesc casele şi se gătesc de R u ju lin u d in grădină Că n ă d e jd e a de la m in e rerea celorlalţi, în loc de mi­
lor de povară" — vorba lui nuntă. Socăciţele îşi prind şor­ C e-ai grăbit d e-a l înflo rit I ca strm a de s u b ţir e, reasă scot cile o babă ori două, O R IZO NTAL: J) Gheţar autohton; 2) Re-
baci David Măr ion ţ, care ţul dinainte şi încep să ciupe- Că tim pu* nu ţi-o v e n it ?. Ca sirm a d in boltă nonă, văpsite şi peticite „«â şi-o a- fniriurA la căldură — Spre început ? ; 3) Albă
„n-are atîta pâr pe cap la cîte lească găini, raţe, gişte şi cor- mireasa răspunde, consolîn- T ragi de ie, se r u p e-n două. lengă pe care vor". co zăpada ! : 4) Sondai. — Bun ; 5) Rarisim — n f H
uspeţe a fost" — „ş-aş mai codlne, să coacă prăjituri şi du-se şi mol ivind actul căsă­ D e-i ved ea că r u m e n e ş te In sfîrşit apariţia miresei Comună (masculin plural) ! ; 6) Evoluează pe 1
mere cu, nu-i vorbă, dar vezi 'jurtate şi să frece pe la bot toriei : Să m a i tra g i, m a ic ă , n ă d e jd e plînsâ („că d-aio-i mireasă să gheaţă — Din iarnă în iar nă ! : 7) A şovăi — 2 l i
'neata, focateJe istea de picioa­ dracii de copii care nu-şi văd Ba t i m p u ’m e u m i-o ven it C ă sînt bine, sănătoasă, plîngă"), îi împăunează pe bi­ Vreme rea; 8) Petale d e crin! — Pătat în mijloc)
re nu mă mai ţîn". de joacă şi le stau în cale. C -a m crescut in co n tcn it ; Şi la casa m e a voioasă. ruitori. Dacă lotuşi mireasa — Tulbur ! ; 9) Felicitat — Primele nopţi î ; 10) 3 iii
Cu o duminică înainte de Invitatele nu se lasă nici ele C rescu tu l fe te lo r Durerea despărţirii se adtn- mai plînge după cei din casă Culezălor — Vehicul impropriu pe vremea
nuntă, patru tineri însuraţi mai prejos. îşi pregătesc tur- In calea feciorilor ceşle atunci cînd mirese» i se pe care-i lasă. de ea se apropie zăpezilor; 11) Lună glacială — încălziţi în 4 i
sfirşit •
(otfeli), doi din partea mirelui lalele „să vedem a cui o fi C iţl feciori pe d r u m trecură, evocă postura de noră în casa prietena ei cea mai bună VEUTJCAL: 1) Vechi locuitor de pe malul
şi doi din partea miresei (nun­ mai mare şi mai faină". Băr­ soaciel şi eventual cea de soţie s-o-mbuneze : M âni Negre — Paravane împotriva frigului : 5 1
ta se face în două locuri în baţii îşi aleg uiaga s-o ducă T o ţi trecu ră şi tăcură, nefericiră : D ragă soţioara m ea 2) Te ajută cu căldură — îngheaţă ! ; 3) In­
acelaşi tim p : şi la casa mire­ plină cu vinars. Fetele si fe­ N u m a ’ m ire l tin erel C itu -i lu m e a şi ţara N u fii, dragă, supărată, 6 w l
lui şi la casa miresei), îmbră­ C -aşa-i da ta fetelo r dicaţi — Cîntec solemn ; 4) Scoasă de la ghea­ 7
caţi în porturi naţionale, cu Ca şi da la m e r â l o r : ţă — Subsemnatul : 5) Rezistent — Picior ad- p \ L
hoc, specialist în flori de gheaţă ! ; C) Dă din...
căciuli negre, cu zdrăncane şi P inu-s m e ră m ic u ţă le zăpadă ! — O dală în iarnă î ; 7) 7 Ianuarie s
primburi la picioare, cu o fun­ Şăd în c lo a m b c fr u m u ş u lc (două ci»vinle) — Pe gheţari la dreapta ! ; 8) m 9
înflorate şi cu plosca plină de NUNTA LA CHITID (I) Dacă m e ră m a r i îm i cresc In frig !; 10) Campion la patinai — Albă ca 9 P
dă tricoloră şi una roşie, în­
Comună în Belgia — Povestit; 9) Istria ! —
crucişate peste umăr, cu bîle
Pică jos şi p u tr e z e s c ;
M erălc treb ă m in c a te
vinars lo şold, pornesc din ca­ Ş i n o i, fe te , m ă rita te. zăpada (masculin): 11) Vin la gheaţă!. 10
DICŢIO NAR : Aat.
să în casă să anunţe şi să pof­ C îte o nevastă sprînecnală, 1 1 1
tească lumea la uspăţ: trâgînd cu coada ochiului la IONEL A M A K IU ŢEI pi
Călan
S in t e m a leşi ciorii repetă seara în grup El trecu şi nu tăcu S lu jn ic ă n u -i ca nora mire, caută să meargă şi mai
şl tr im e şi chiuiturile de nuntă, să vadă Şi pe m in e m ă ceru. U n d e-o m in t, acolo m e re departe cu îmbunarea miie-
D e tin a r u ’ nostru m ire „care ceată o chioti mai mult Cînd mireasa este gălilă şl Ş i sim b ria nu şi-o cere sei; La întîlnire (Criptografie — 5-2(4.4,2,3)
(l se dă n u m e le ) şi mai pogan". urmează să i se mai pună doar C -aşa-i m ila d e la soacră F ru n ză v e r d e de cireş Dezlegarea
C are se c u n u n ă Ce să mai voibim de gătirea cununa, cei din joc îi cîntâ Ca şi s lilp u' de la poartă... Şi m irele 'fu isteţ...
C u (i se dă n u m e le ) ju n ă miresei I Că doar trebuie să einleeul de rămas bun de la Să lucre S ă se răstoarne R upsă floricea de fragă, careului
Şi v ă roagă să lu a ţi parte fie mîndră ca nimeni alta... In părinţi, fraţi şi surori, de lo Şi tot zice că ea d o a r m e ; Fala care-i fu m a i dragă,
L a n u n ta d u m isa le . duminica nunţii, de dimineaţă, tineri de joc şi de la florile din Ş i m ila d e la bărbat la care, îndată, alta. din cele
Care are loc ea este înconjurată de fele şi ‘ grădină : Ca sta vilo d e la pat. poftite de miie, se Smbăloşea- „L U M IN A "
In tr -o zi d e sărbătoare, femei care-i perie părul, agâ- la -ţi m irea să ziu a -b u n ă , Insă cum nunta-i mai muh z.ă pe câlciie. împunsă, nu d(
D u m in ic a viito a re ţîndu-i în coade flori, ş» o îm­ De la tată de la m u m ă . cu veselie, jalea-l curmată re alta, dar să nu creadă ăştia apărut în ziarul
S ă trăiţi bracă. D e la fra ţi, d e la surori. pode de alaiul mirelui, caic. c-a venit cu un orişicine ;
Ş i să cinstiţi. Impletindu-i cunună, fetele De la g ră d in ă cu flori, adus de naş, vine să ducă mi­ Z o rca n ă d e d im in e a ţă
D in plosca asta plin ă de care se desparte îi cintă al­ De la fir d e ro m a n iţă reasa la cununie. Şi m irea s a fu isteaţă... L IV IU COVACI nostru nr. 4047
D in p r u n e d e g ră d in ă, ternativ cu nevestele: De la fe te d in u liţă Mireasa e dată greu mire­ R upsă p u p u ’ d e bujor, Deva
In cin stea lor C opilă d in d oi p ă rin ţi De la fir d e busuioc. lui. Porţile sînt feiecate şi Luă cel m a i fa in ficior. ORIZONTAL: 1) Paroşeni
Şi a tu tu ro r. La cc fo c u ‘ te m ăriţi... De la ficiorii d in joc. străjuite de bărbaţi voinici ce Olfelii care au începui „rcar- De morala (Triverb—2,2,9) — Lido ; 2) Oraviţa — Blcaz ;
Cînd otfelîi trec şi prin alte F eţişoară cu p ă rin ţi nu se lasă cu una cu do»iâ. Ol* ’a" tot ei sînt bei care fac pa-
sate să cheme la uspâţ, se duc N u sîli să te m ă r iţi Atunci, mireasa, plîngînd felii mirelui şi otfel 1 i mirese» ■e orînduind plecarea la cu­ 3) Răşinari — Nana ; 4) T.R,
— Datate — Rin \ 5) Iaşi —
călări, pe cai împodobiţi cu Să laşi jo cu rile toate se duce să-şi sărute mai îniîi se angajează între ei înlr-uu nunie. Etern — La ; 6) Lt, — Ud —
funde şi ţoluri, mîndri ca niş­ Ş i pe fe te injălate. mama, iar femeile cîntâ emo* mare război al cuvintelor pli­ Mirele cu nânaşa se .urcă
te Feţi-Frumoşi. ţionînd şi mai mult acest mo­ ne de haz. împăcarea o adu»- in prima căruţă, Iar după ce I — Oază ; 7) E — O — Odih­
După ce toţi au fost poftiţi, Fetele o îndeamnă şi nu ment al despărţirii : colacii de nuntă ?u împletituri, au ieşit toţi din ocol, pleară şj nit — C ; 8) Darnic — RAU —
în casa mirelui şi a miresei prea, să rămînă alăturea de Eu plec, m atcă, d e la tine, dăruiţi olfelilor miresei Por­ mireasa cu nănaşu! în a doua Ar: P) Ema — Cor — Troia ;
încep pregătirile. Se împodo­ e le: ţile sînt dale larg în lături şi căruţă. 10) Forme - El — lldi ; ţi)
besc porţile cu cetină, pe care R ă m li, drăguţă, cu noi... D o ru * ta tin e ră m in e. nuntaşii mirelui Intră cu cîn-
se scrie „Bine aţi venit!" Da- La popiin icu de sus le - l, m ă icu ţă , p u n e -l b i n e ; tece şl urale de biruinţă. Pe ION MARINESCU fr — Asediu — Ton ; 12) E —
V IR G IL GKEORGHIU Estuar — Renii ; 13) Remaiat
Alba lulia — lalac.