Page 67 - Drumul_socialismului_1968_01

SOSIREA ÎN CAPITALĂ A TOVARĂŞULUI
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UHIŢl-VA I

ALVARO CUNHAL, SECRETAR GENERAL

AL C.C. AL P.C. PORTUGHEZ

Luni seara- a sosit în Capi­ secretar general al Comitetului tar al C C. al P C.R, Mihai Da-
tală tovarăşul Alvaro Cunhal. Central al Partidului Comunist lea. secretar al C.C. al PC.R.,
secretar general al Comitetu­ Român Chivu Sloica. membru Ghizela Vass. şef de secţie la
lui Central al Partidului Co­ al Comitetului Executiv, al C.C. al PC.R, de activişti de
munist Portughez, care, la in­ Prezidiului Permanent, secre­ pari id
vitaţia Comitetului Central al
Partidului Comunist Român,
face o vizită în ţara noastră.
La sosire, pe aeroportul Bâ-
neasa, oaspetele a fost salutat
ANUL XX. NR. 4060 M A R ŢI 23 IA N U A R IE 1968 4 PA G IN I 25 DE BANI de tovarăşii Nicolae Ceauşescu. Vizita tovarăşului

ion Gheorghe Maurer
In noul trimestru

în Italia

CALITATE Şl ROMA 22. — (Corespondenţă este, de asemenea, rodul unei
poate s caoz miri de la N. Puicea şi M. lonescu): dezvoltări continue şi fecunde

a relaţiilor italo-romine. pre­
Luni dimineaţa, preşedintele
Consiliului de Miniştri al Re­
mune de a le da un nou im­
publicii Socialiste România, cum şi al dorinţei noastre co­
fon Gheorghe Maurer, însoţit puls pe viilor.
Chiş,
ţionerul C.F.R., Pavel
o viteză mare în parcurs. Lo­
Pentru această lună. Uzinei
EFICIENTA SPORITE R.M R. Simeria ii revine sar­ comotivele uzinale nu sint tri­ despre această exigenţă „exa­ de ministrul afacerilor exter­ nire ne va permite să procedăm
Sint sigur că această întîl-
ne. Corneliu Mănescu, a sosit
gerată" :
cina reparării a 19 locomoti­
mise in cursă pentru că nu au
la schimburi dc idei profunde
ve de cale ferată cu aburi, de fost echipate din fabricaţie cu — Eu nu semnez pentru lo­ la Roma. într-o vizită oficială, şi fructuoase asupra principa­
la invitaţia preşedintelui Con­
diferite tipuri şi serii. In două toate instalaţiile necesare cir­ comotiva de care nu sint con­ siliului de Miniştri al Republi­ lelor probleme ale păcii, cola­
decade s-au predat beneficia­ culaţiei în linie curentă. A- vins că poate funcţiona in cii Italiene. Aldo Moro.
rilor... 5 locomotive. In a treia turici, fie că aşteptăm, fie că condiţii perfecte de siguranţă borării internaţionale, securi­
decadă va trebui sâ se reali­ nu respectăm instrucţia şi e- a circulaţiei. In tren se afla, de asemenea, tăţii şi, îndeosebi, ale destin­
In munca şcolara zeze mai mult de două treimi fectuâm cursa de probă pînă întors din probă cu locomo­ ambasadorul României. Cor­ derii internaţionale, căreia ta­
— Acum cinci minute m-am
ra noastră i s-a dedicat cu pa­
nel Burtică, care a venit in
din planul lunii ianuarie. In
paranteză fie spus, ne îndoim tiva 375.506 — ne-a declarat întîmpinare la punctul de fron­ siune constantă. Aşa cum veţi
fi avut ocazia să constataţi şl
de posibilitatea îndepliniri şi recepţionerul Ioan lacob. tieră împreună cu oficialităţi în cursul vizitei ministrului de
planului lunar de producţie, Multe şuruburi sînt nestrînse. ale regiunii Venezia-Giulîa.
La finele pri­ stimulează dez­ cu toate că inginerul şef al Biela bate. De altfel, s-au şi re­ In gara Termini, împodobită externe italian la Bucureşti,
Italia — respeclîndu-şi anga­
mului trimestru Prof. CORNEL STOICA voltarea aptitu­ uzinei, tovarăşul luliu Vernl- tezat şuruburile la pirghia de cu drapelele de stat ale Româ­ jamentele internaţionale —
s-a obţinut un vicepreşedinte dinilor lor. In chescu, ne-a dai asigurări că angrenaj a vitezometrului. Bu­ niei şi Italiei. în întîmpinarea merge pe calea unei intensifi­
grad de promo- al Comitetului executiv multe şcoli s-a „ceea ce a fost greu a trecut. toanele de la cap ui de cruce oaspeţilor au venit preşedinte­ cări constructive a relaţiilor
vabilitatc mai al Sfatului popular regional statornicit o bu­ Mai avem 4 locomotive care sînt necorespunzătoare, mult le Consiliului de Miniştri, Aldo
ridicat, a cres­ nă legătură în­ au efectuai cursa de probă şi prea lungi... Moro, ministrul afacerilor ex­ cu ţările Europei răsăritene,
premisă necesară a unui pro­
cut numărul tre şcoală si fa­ In secţia circulare a Fabri­ am terminat in mare cu loco­ S-a făcut exces de aceste terne. Amintore Fanfani, şeful ces de destindere care să adu­
elevilor cu milie- o bună cii „Sebeşul" «lin Sebeş, mun­ motivele C.F.R.-ului. Pînă la date tehnice nu de dragul lor, Statului Major al Armatei, ge­ că tuturor popoarelor pacea şi
note bune şi foarte bune. ca conlucrare cu organizaţiile de citoarea Maria Săliştean de­ finele lunii lucrăm pentru cî pentru că inginerul şef a neralul Giuscppe Aloja. ofiţeri bunăstarea. Şi nof privim şi
şi al claselor fără corigenţi. pionieri, U.T.C.. în vederea serveşte 6 maşini de tricotai ierţi. Cu ei merge mai uşor". vizat, de fapt, exigenţa exa­ superiori şi alte persoane ofi­ apreciem cu încredere contri­
A sporit exigenţa şi efortul realizării scopului comun, al ciorapi. In fotografie, aspect La ce se referă, de fapt, in­ gerată la recepţie. După păre­ ciale. A fost de faţă Niccolo buţia importantă pe care
cadrelor didactice pentru apro­ instruirii şi educării tineretului din timpul lucrului. ginerul şef afirmînd că pentru rea dumnealui, aceasta duce Moscato, ambasadorul Italiei România o aduce şi o va mat
fundarea conţinutului ştiinţi­ şcolar. Eficacitatea diverselor „terţi lucrurile merg mai u­ la descoperirea a 100—150 dc la Bucureşti, membrii ambasa­ putea aduce încă la politica de
fic educativ al lecţiilor, pentru preocupări şi metode bune fo­ şor" ? Ca nu cumva conduce­ la Peştiş, pe distanţă scurtă, puncte la care sînt necesare dei şî aî Agenţiei economice a înţelegere, armonie şî pace ca­
o eficienţă crescută a activi­ losite se reflectă in gradul de rea uzinei sâ conteste auten­ în loc ca locomotivele sâ poa­ remedieri după probă. După ţârii noastre în Italia. re corespunde aspiraţiilor ce­
tăţii lor. Se valorifică din ce pregătire a elevilor. în pres­ TRENUL ELECTRIC ticitatea faptelor aflate din­ tă parcurge 2Xfi0 km. (La a­ părerea noastră însă. ele sînt Erau prezenţi numeroşi zia­ lor mai profunde ale omenirii.
în ce mai bine experienţa me- tigiul binemeritat al şcolii. colo de această afirmaţie, ca şi cest aspect s-a referit şi rccep- urmarea slabei exigenţe pe rişti italieni, corespondenţi aî
todico-didactică in predarea justificarea referitoare la lipsa ţionerul Ludovic Csibi de la faze de lucru, manifestată pînă presei străine. Sint convins — a spus în în­
cunoştinţelor. în munca edu­ SE APROPIE unor piese care întirzie să so C. S. Hunedoara — n.n.), la nivelul inginerului. Aici îşi La coborîrea din tren, oas­ cheiere premierul italian —
cativă, sporeşte preocuparea sească de la Uzinele ..Griviîa — Dar dc ce staţionează lo­ are de fapt izvorul şi întârzie­ peţii români au fost călduros că. în cursul vizitei dumnea­
pentru legarea cunoştinţelor Să înlăturăm DE BUCUREŞTI roşie" din Bucureşti, am soli­ comotivele zile în şir pentru rea cu două luni a predării u­ salutaţi de premierul italian şi voastră în ţara noastră veţi
de activitatea productivă, de citat atît părerea unor tovarăşi remedieri după cursa de pro­ nui proiect simplu pentru a­ de ministrul afacerilor exter­ simţi calda simpatie cu care
italienii urmăresc acest eve­
practica construcţiei socialiste. Lucrările au început a­ dc la Uzina R.M.R. Simeria. cît bă ? menajarea unui stand de pro­ ne. niment şi dezvoltarea relaţii­
Se conturează tot mai evident rammerile in cum intens şi pu porţiunea şi a recepţionerilor C.F.R. — Normal ar fi ca la 16 ore bă necesar efectuării probe­ O companie de carabineri ş! lor prieteneşti existente între
eficacitatea ansamblului de Chitila-Bucureşti Nord. un­ — Avem dificultăţi foarte după cursă locomotiva sâ poa­ lor barelor timoneriei - frînei un batalion al armatei au pre­ cele două ţări ale noastre şi,
măsuri luate de partid pentru de se sistematizează poarta mari în probarea locomotive­ lă fi preluată de beneficiar de către inginerul Gherman zentat onorul. Au fost intona­ in acest spirit, vă urez o şe­
continua îmbunătăţire a con­ urmă principală dc cale ferată a lor, după care apar multe re­ Dar... aşa ceva nu s-a mai in- Remus, ca şi atitudinea şefu­ te imnurile de stat ale celor dere plăcută în Italia.
ţinutului învâtămintului, dez­ Capitalei. S-a deschis astfel medieri — ne-a declarat ingi­ lîmplat de mult. Montajul în­ lui serviciului constructor şef, două târî. Cei doi şefi de gu­
voltării şi modernizării bazei o nouă etapă de electrifi­ nerul Nicolae Bondoaia. şeful drumă la probă locomotivele inginerul Vereş Rudolf. care. verne au trecut apoi în revistă Luînd cuvîntul. preşedintele
didactico-materiale. corespun­ care a căii ferate Braşov- serviciului producţie. Nu pu­ incomplete, cu multe defec­ ta întrebarea „de ce nu s-a garda militară de onoare. Consiliului de Miniştri al Româ­
români le sînt
Oaspeţilor
zător cerinţelor economiei na­ Eficienţa muncii didactice Bucureşti. Operaţiunile teh­ tem ieşi in cursa de probă la ţiuni. Din această cauză loco­ confecţionat ştandul de pro­ prezentate persoanele oficia­ niei. Ion Gheorghe Maurer, a
bă ?“ (cauza din care uzina nu
spus : sosind in Italia, doresc
ţionale, in pas cu dezvoltarea din alte şcoli a. fost diminuată nice vor afecta şi Gara de timp pentru că CF.R.-ul nu ne motiva 140.337 a stat 7 zile in poate preda Ia timp locomoti­ le venite în întîmpinare. în primul rînd să exprim sa­
ştiinţei, tehnicii şi culturii con­ însă, de anumite neajunsuri Nord, unde se vor face im­ poate ataşa la garniturile de remediere. C.F.R.-ul a devenit vele termihale-n.n.), dumnealui tisfacţia. dar şi emoţia pe ca­
Tn cadrul ceremoniei de pri­
temporane. care s-au manifestat în prima portante modificări la linii marfă, acestea fiind tractate din cale afară de exigent la a găsit de cuviinţă sâ răspun­ mire, care a avut loc in sa­ re o resimţim păşind pe pă-
Numeroase colective didacti­ parte a anului şcolar şî care şi instalaţiile de centralizare în majoritatea lor cu locomo­ recepţie... dă ; ..Ei. bine. n-am vrut !". De lonul de onoare al gării, pri­ mîntul Romei. în care se află
vor trebui eliminate în noul
ce. ca cele din oraşele Hune­ trimestru. electrodinamică. tive Diesel-electrice. care au Iată ce ne-a declarat recep- fapt, alt răspuns nici nu putea mul ministru Aldo Moro a a­ adînc încrustate rădăcini mile­
doara. Deva. Petroşani. Alba, fi dat. dresat preşedintelui Consiliu­ nare ale originii istorice a po­
Sebeş, se străduiesc să-şi per­ Nu ne mulţumeşte faptul că Aşa stind lucrurile, este nor­ lui de Miniştri al României, poarelor noastre — şi de a fi
fecţioneze continuu formele la unele şcoli procentul de pro- mală căutarea unui „ţap Ispă­ fon Gheorghe Maurer. şi per­ oaspeţii Cetăţii Eterne, simbo­
activităţii lor. să folosească cît movabilitate este destul de scă­ Organizarea judeţelor şi municipiilor — şitor" pentru lipsurile proprii soanelor care-1 însoţesc salu­ lul latinităţii care a generat
mai bine clemente noi de mo­ zut. La Liceul „Avram Iancu" ale uzinei. Şi s-a găsit. Exi­ tul cel mai cordial din partea şi menţinut în decursul tim­
dernizare. să aplice metode Brad. numai (>5 la sută din nu­ genţa la recepţie, de altfel jus­ guvernului italian şi a sa per­ purilor. între poporul român şî
care dezvoltă gîndirea elevi­ mărul elevilor claselor IX—XI I tificată. a organelor C F.R. Da­ sonal. poporul italian. permanenţa
lor. interesul şi dragostea pen­ au obţinut note de trecere pe ţj cadru favorabil înfloririi întregii ţări că cu «terţii merge mai uşor", Prezenţa dumneavoastră în unor legături vii. de prietenie
tru muncă, învăţătură, ca prin­ primul trimestru ; la Liceul nr. | cum spunea inginerul sef. este Italia — a spus vorbitorul — şi fraternitate.
cipală îndatorire şcolară. 2 Hunedoara, din 110 elevi în- R numai vina lor pentru că re- este un eyeniment cu o înaltă Solicit îngăduinţa dv. pen­
Astfel, putem evidenţia preo­ scrişi în clasa a IX-a, numai ceptioneriî nu manifestă ace­ semnificaţie, legat de tradiţii­ tru a transmite din partea po­
cuparea cadrelor didactice şi 49 au poziţia de promovare, Jjj eaşi exigentă ca şi cei de la le de cultură comune, de ori­ porului român mesajul cald al
conducerii Liceului din Orâş- iar alte şcoli, ca cele din Te- Noi semnificaţii pentru C.F.R. ginea latină care apropie atît
tie de a îmbunătăţi munca liuc, Ghelar, liceele Călan, S POP de mult popoarele noastre. Ea (Continuare In pag. o 4-aj
metodică din şcoală şi a folosi Cerlej, de asemenea se pre­
cu pricepere materialul didac­ zintă cu situaţii nesatisfâcă-
tic de către toţi profesorii. toare.
Pentru aceasta, a continuat si Este cunoscut că. în pocesul legislaţie şi ştiinţa dreptului
în acest an munca de dotare însuşirii temeinice a cunoştin­ 19 ani de la
a şcolii cu materialul didactic ţelor. nu se admit întreruperi,
necesar, s-a organizat un fru­ frecvenţă slabă, ci este nece- j
mos cabinet metodic, care asi­ sară o participare neîntreruptă I Am reflectat cu mult inle- referitoare la perfecţionarea înfiinţarea miliţiei
gură condiţii optime de lucru a elevilor la cursuri. Lipsa sis- I res la propunerile Comisiei NICOLAE STINEA conducerii şi planificării eco­
tematică a unor elevi de la j
comisiilor metodice. ore generează situaţiile slabe 4 cenlrale de partid şi de stat cu preşedintele Tribunalului nomiei naţionale, aprobate de
La Liceul din Sebeş, au fost la învăţătură Ia şcolile amin- I privire la organizarea judeţe­ regional Hunedoara Conferinţa Naţională a PC.R.,
organizate şi dotate cu mate­ li te. In oraşele Hunedoara. Pe- I lor şi municipiilor. vor avea implicaţii profunde
Ca cetăţean al patriei noas­
atît în ce priveşte legislaţia şi
rialul cerut de programa şco­ troşani. Brad. s-a înregistrat I tre şi ca lucrător în domeniul ştiinţa dreptului ir. general, ÎN SLUJBA
lară laboratoarele de fizică si un număr mare de absente ne- I justiţiei, analizind semnifica­ din bazele organizării puterii cît şi activitatea şi organiza­
chimie, se acordă atenţia cu­ motivate. La peste 70 elevi din I ţiile majore cuprinse în ela­ de stat pentru că potrivit ei. rea instanţelor de judecată.
venită orientării profesionale oraşul Hunedoara. 50 în raio­ borarea noii hărţi a României se înfiinţează si funcţionează Dreptul socialist — care re­
a elevilor, muncii independen­ nul Orăşlie, 55 în raionul Alba. J socialiste, aş dori sâ relatez cî- organele locale chemate sâ în­ prezintă voinţa clasei munci­
te. ca şi folosirii şî organizării 65 în oraşul Petroşani nu li s-a I feva considerente de ordin ju­ făptuiască diferitele forme fun­ toare, clasă conducătoare in PATRIEI SI A
timpului liber. putut încheia situaţia trimes- I ridic. care au stat la baza a­ damentale de realizare a pu­ societatea noastră — consti­
Merită a fi preluată .şi de trialâ din cauza absenţelor ne- I cestor propuneri, ca şi cîteva terii de stat. Determinată de tuie un instrument în rnîna
motivate.
alte şcoli iniţiativa de la liceele In procesul însuşirii temei­ din implicaţiile pe care aceste caracterele acestei puteri, or­ acestei clase pentru realizarea
scopurilor urmărite. Aşa cum
ganizarea administrativă a te­
măsuri adoptate atît pe plan
din Simeria, Vulcan, Sebeş. nice a cunoştinţelor se mani­ economic, cît şi‘social, le vor ritoriului influenţează puternic a arătat tovarăşul Nicolae POPORULUI
Deva. de a organiza concursuri festă anumite goluri, la ma- avea în ceea ce priveşte legi­ realizarea ei, eficienţa însăşi Ceauşescu in Raportul prezen­
de creaţie literară, de fizică- temat:câ, română, chimie, is­ slaţia şi ştiinţa dreptului, pre­ a puterii de stat. Din acest mo­ tat la Conferinţa Naţională a
matematieă, cît şi de a redacta torie ele., simţite îndeosebi cu cum şi însăşi activitatea in­ tiv, normele privind organiza­ P.C.R., „Dreptul socialist tre­
ocazia concursurilor de admi-
buie să oglindească schimbă­
rea
administrativă a terito­
periodic culegeţi cuprinzând stanţelor judecătoreşti. Col. EUGEN POPESCU
Organizarea administrativă riului sînt norme de drept rile profunde economice şi so- şeful Direcţiei miliţiei
cele mai bune lucrări, ceea ce (Continuare Sn pag. a 2-a) a teritoriului constituie una fundamentale şi în consecinţă cîal-politice care au avut loc
ele se găsesc înscrise în Con­ în procesul revoluţiei şi al con­ regiunii Hunedoara
stituţia ţârii noastre. strucţiei socialiste. Normele de
Justificate din punct de ve­ drept trebuie să consacre şi să
dete juridic, propunerile pri­ apere cuceririle fundamenta- In urmă cu 19 ani. la 23
vind organizarea judeţelor şi ianuarie, a luat fiinţă un nou
municipiilor, ca şi măsurile (Continuare in pag. a 3-a) Concert de iarnă. Foto : ILEA NA T. organ de stat — miliţia —
care, împreună cu celelalte
organe ale statului nostru so­
cialist. a adus şi aduce o con­
tribuţie importantă la apăra­
INIŢIATIVA Şl RĂSPUNDERE-ATRIBUTE rea cuceririlor revoluţionare
ale poporului muncilor, a le­
gislaţiei socialiste, a proprie­
tăţii obşteşti şi a celei per­
sonale a cetăţenilor, la asi­
INDISPENSABILE COMERŢULUI MODERN gurarea ordinei şi linişte! pu­
blice.
Procesul de creare a mili­
ţiei noastre este strins legat
Creşterea volumului de des­ Aceste indicaţii işî găsesc că, mărind în mod substanţial cărui mandatar esle Ciopnca de prefacerile revoluţionare
facere in comerţ, ca urmare a materializarea prin aplicarea cointeresarea întregului colec­ Anton. Aici, înlr-un limp re­ adinei prin care a trecut
dezvoltării industriei socialis­ deja a unor forme şi sisteme tiv în asigurarea unei aprovi­ cord. s-a reuşit ca producţia România, de lupta eroică, pli­
te, impune ca o necesitate o­ noi, menite sâ stimuleze în- zionări corespunzătoare. Re- proprie sâ crească, din total nă de abnegaţie, a poporului
biectivă diversificarea forme­ ir-o măsură mai mare iniţia­ zultalele obţinute, ca urmare desfacere, de la 5-6 la sută, muncitor, pentru formarea şi
lor de deservire, găsirea tic tiva şi răspunderea în realiza a aplicării acestei forme de cît. era înainte de preluarea continua dezvoltare a statului
noi metode mai viabile care. rea sarcinilor de plan. salarizare, permit sâ se tragă restaurantului, la circa 45 la socialist.
puse în practică, sâ poală concluzia că este net superi­ sută în prezent. Miliţia — creaţie a revolu­
mări gradul de cointeresare si oară celei anlerioare. Conclu­ Un exemplu, de asemenea, ţiei populare — organ al dic­
răspundere a lucrătorilor din Noul cîştigâ teren. dent este şi faplul că dîn cele edificator pentru progresul în­ taturii proletariatului —, se
comerţ. 3 trusturi locale de alimenta­ registrat în modul de deservire deosebeşte fundamental, ^tît
Pe această linie, documen­ ţie publică, două din ele m şi de creştere a sortimentelor piin scopul şi sarcinile sale.
tele Conferinţei Naţionale a Formele şi me­ înregistrat. în 1967. depăşirea preparate este si hanul de la compoziţia şi conţinutul acti­
partidului, definind cu clarita­ planului anual de desfacere — Miercurea Deal Dar. nu peste vităţii. oît şî prin forma sa
te funcţiile economice şi so­ la Deva cu 3.8 la sută, iar la lot lucrurile se prezintă la de organizare, de fosta poli­
ciale ale comerţului socialist, todele aplicate Hunedoara cu 1,8 la sută. fel, fapt ce impune conduce­ tie şi jandarmerie a regimu­
ca importantă verigă de le­ La scoaterea din monolonîe rii unităţilor de alimentaţie lui burghezo-moşieresc.
gătură între producţie şi con­ se dovedesc şi anonimat a unităţilor de a­ publică sâ intervină prompt Trup din trupul poporului,
sum subliniază că: „Este nece­ limentaţie publică, o contribu­ pentru a determina o modifi­ miliţia apără şi ocroteşte in­
sar sâ se acţioneze cu mai ţie de seamă şî-a adus-o mă­ care în bine la toate Cinitâţilc teresele clasei muncitoare,
multă operativitate penlru sura luată pentru predarea u­ predate în administrare pe ale întregului popor împotri­
îmbunătăţirea formelor de or­ eficiente nor localuri în administrarea bază He mandat. va tuturor acelora care. sub
ganizare şi funcţionare a uni­ unor mandatari. Deşi de puţin O altă formă de funcţiona­ o formă sau alta, încalcă or­
tăţilor comerciale, pentru ex­ Incepînd cu anul trecut, in timp predate, unele din el< re a unităţilor comerciale fo­ dinea de drept statornicită
tinderea legăturilor dircclc sectorul alimentar şi de ali­ şi-au format deja un frumos losită în uMimut timp este şi în statul nostru socialist.
intre producător şi consuma­ mentaţie publică se aplică o renume, atît prin varietatea aceea a gestiunii colective. Pi­ In activitatea desfăşurată
tor, pentru lărgirea atribuţii­ nouă formă de salarizare, mă­ preparatelor proprii, cît şi a uă în prezent lucrează în acest pent-u îndeplinirea sarcini­
lor şi competenţei organelor sură care a dinamizat realiza­ unei promptitudini şî politeţe sistem 8 unităţi de alimentaţie lor şi misiunilor încredinţa­
locale de stat în buna organi­ rea planului de desfacere. No­ in relaţiile dintre vînzâtori- PETRU BOTA te, organele de miliţie şi-au
zare şi funcţionare a comer­ ua formă — salarizarea în a­ cumpârâtori. activist al Comitetului regional perfecţionat necontenit stilul
La cooperativa agricolă de producţie Teîuş, celor 1083 de oi cu lină fină şt semîfmâ ţului şi serviciilor, penlru ridi­ cord — include şi personalul In această direcţie, un frumos Hunedoara al PC.R.
le sînt asigurate condiţii tot mai bune de nutriţie şi îngrijire pentru perioada fătărilur. carea nivelului de civilizaţie tehnico-administrativ de la u- exemplu îl oferă restaurantul II
Foto: I. TEREK al deservirii". nitâţile de alimentaţie publi­ „Carpaţi" din Hunedoara, al (Continuare Io pag. a 3-a) •i (Continuaro in pag. a 3-a)