Page 68 - Drumul_socialismului_1968_01

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Marţi 23 ianuarie 1968

UNIREA—ASPIRAŢIE SECULARĂ

Continuitatea ele­

locii s-au efectuat cu preţul
unei depăşiri de 368 de ore.
mentului autohton (I) IMPLICAŢIILE REPARAŢIILOR N-am făcut un calcul, dar în
mod sigur timpul acesta a di­
minuat producţia de oţel cu
mii de tone.
Una din problemele funda­ tului băştinaş cu cel roman,
Care sînt cauzele ? Dacă am
mentale care au stat. în ultimul şi prezenţa lui în economia IH CREŞTEREA PRODUCŢIEI reuşit sâ mecanizăm operaţiu­
limp. cu insistenţă, în atenţia provinciei, sînt de natură ar­ nile grele cu volum mare de
istoriografiei marxiste din ţa­ Dr. docent heologică. Ele constau in des­ muncă, la cuptoarele industri­
ra noastră, în cadrul docu­ coperirea în complexe romane
ale. nu acelaşi lucru se poale
mentării ştiinţifice şi a recon­ Octavian Floca a unor mărturii de cultură spune despre pregătirea şi or­
siderăm ist oriei patriei — pro­ materială (ceramică. unelte, DE METAL ganizarea lucrului, colaborarea
blemă pe deplin lămurită în locuinţă, piese de podoabă şi soci iilor cuptoare industriale,
prezent — a fost aceea a per­ vestimentare, monede ş a.), sau
sistenţei, a continuităţii de în vara anului 1949 la comple­ din domeniul spirilual-relîgios repara Ui siderurgice, direcţia
de transporturi si sectorul de
vieţuire a elementului autoh­ xul cetăţilor şi aşezărilor da­ (sisteme de înmormînlare. In articolul de început ce a reparaţiilor şi onorarea la limp ne-am oprit Ia această consta­ oţelării se desfăşoară defec­
ton dacic, apoi daco-roman, cice din Munţii Orăsiicî, ur­ cult ele.), specifice dacice, ca inaugurat rubrica „Captaţi iz­ a comenzilor. Am la îndeminâ tare .şi nu am fructificat mai tuos. Cea mai însrmnalfi re­
pe teritoriul de azi al patriei mărite an de an, apoi extinse elemente tradiţionale şi măr­ voarele de metal !" semnat de şi cîteva cifre. L<t cele trei bine rezervele şl posibilităţile zervă eslc folosirea limbului
noasirc. Problema este ai atil asupra întregii arii dc răspin- turii ale prezenţei acestei so­ ing. Nicolae Agaclii, directorul turnătorii dc fontă, oţel şi ne­ pe care ie-am avut. Neexistînd de luciu. Sînt zile cînd la ,,n-
mai importantă, cu cit ea ex­ dire a civilizaţiei acestui popor cietăţi în toate timpurile şi general al C. S Hunedoara, feroase planul a fost depăşit 0 programare şi urmărire iu- paratii siderurgice lucrul în­
plică si se leagă, direct şi in­ pe teritoriul României, societa­ sub toate consecinţele vremii. printre cele mai însemnate re­ cu 1.152 tone. S-au forjat cu dicioasâ a comenzilor nu se cepe mai tîrziu cu o mă S*
separabil. r.u numai de etno- tea dacică din preajma cuce­ Deşi catalogul obiectivelor ar­ zerve de sporire a producţiei 112 tone mai multe piese şi poale asigura o încărcare ju­ întâmpină greutăţi. în muri
gene/a noastră ca popor şi de ririi romane apare ca o soc ie­ heologice cu astfel de vestigii de metal era subliniată şi po­ s-nu realizat 127 tone construc­ dicioasă a maşinilor-unelle şi frecvent. în transportul sala­
unitatea teritorială a acestuia, tate in plin avînt n unei orin- este foarte larg, cuprinzînd a­ sibilitatea creşterii indiiclloi ţii metalice peste prevederi. celorlalte capacităţi de produc­ riaţilor spre locurile de mun­
ci si de permanenta de întot­ duiri împărţite în clase, orga­ proape întregul teritoriu al extensivi de funcţionare a ma­ Pe ansamblul secţiei mecanice ţie. Din constatările făcute de că. Noi am studbt această m o-
deauna a poporului român pc nizată înlr-o formă statală şi României de astăzi, ne mulţu­ rilor agregate şi Instalaţii si­ au fost uzinale, în afara planu­ noi rezultă că numai la secţia blemă si credem c;î asigurîrd
meleagurile de astăzi ale pa- capabilă să ducă. în simbioză mim a menţibna, cu acest pri­ derurgice. Afirmaţia a fost lui, f>4fl tone piese dc schimb mecanică s-au pierdut in anul o asistenţă tehnică corespunză­
11 iei cu clementul roman, la elno- susţinută apoi de ingineri şefi şi subansaniblc dc rezerve". trecut mai mult de 2.500 orc, toare si un control sistematic,
lej. doar cîleva din cele mai
De fapt, istoricii români si geneza unui nou popor — po­ strîns legate de ţinutul hune- dc sectoare, şefi de secţie, me­ — In condiţiile în ca­ 1 imn suficient pentru reparaţia vom îmbunătăţi în med <'â'-
străini au fost frăminlaţi pes­ porul român. dorcan. Astfel, sînt deosebit de canici şefi etc., care au argu­ re planul de piese (ur- capitală a două macarale dc slanlint ind 1 ci Io de folosire a
te două veacuri pentru a da Avînlul societăţii dacice eslc reprezentative pentru persis­ mentat pe bază de fapte si e­ nnte şi uzinale a fost de­ marc capacitate". (imnului şi calitatea renaiaţi-
un răspuns la întrebarea : da­ tăiat însă brusc. în urma ce­ tenţa populaţiei autohtone în xemple concrete posibilitatea păşit în mod sistematic, „Vreau să fac o completare i|o'-''.
ră populaţia dato-geţilor a ră­ lor douâ războaie erînccnc epoca stâpîniiii romane, des­ îmbunătăţirii calităţii repara­ cum vă explicaţi faptul — a intervenit ing. Virgiliu
mas şi a continuat să vieţu­ purtate cu romanii (101 — 102 ; coperirile efectuate cu ocazia ţiilor. eliminării avariilor şi o­ că planul dc reparaţii Cîrlan. , Insuficienta noastră — Cunoaşteţi desigur
iască si sub ocupaţia romană 105—109 e.n.), iar teritoriul săpături lor arheologice de la pririlor accidentale. capitale s-a realizat în preocupare în dirijarea şi ur­ că în acest an va trebui
pc vechile ei locuri de baştină Dacici libere transformat in Cinciş. Obrcja. Micia (Veţel) Pentru a finaliza această i­ proporţie dc numai 92 mărirea comenzilor ne-a lipsit să faceţi faţă unor soli­
si în ce măsură românii sint provincie a imperiului roman. ş.a. Dovezile materiale directe dee am organizat zilele trecute la sută ? uneori de piesele necesare e- citări şi niPi mari Ce
continuatorii populaţiei daco­ Mult timp s-a discutat însă scoase la suprafaţă în aceste o discuţie la care a participat: Ing. Virgiliu Clrlan. „Nu este fcctnării reparaţiilor capitale. aţi întreprins in aceas­
române plămădită în nordul contradictoriu, de istoricii ro­ aşezări — ceramică, urme de ing. Irimie Mîică, director mc- nici un paradox. Noi confec­ Cu nlle cuvinte, am sărit din- tă direcţie?
Dunării, în perioada cuprin­ mâni si străini, dacă în cursul locuinţe, morminte de incine- rano-energelic si ing. Virgiliu ţionăm piese şi pentru nevoile tr-o extremă în alta fără să Ing. Irimie IMiîră : „Avem
să între anul 3OG şi secolul al celor două războaie de cucerire raţie cu inventarele lor fune­ Cîrlan, inginer şef mecanic la curenle ale secţiilor, tar o can­ păşirăm măsura si sâ asigu­ un plan de reparaţii capitale
Vll-lea al erei noastre, cînd a Dacici, populaţia dacică a rare s a — aruncă o lumină combinat. titate însemnotâ din piesele de răm un echilibru dictat de ce­ cu 27 la sută mai mare deoît
procesul de închegare a popo­ fost extirpata sau a continuat vie asupra prezenţei dacilor — Am dori sâ vă rcîc- schimb şi subansamble sînt i imelc reale ale combinatului. anul trecut. Majoritatea piese­
rului român se consideră în­ sa vieţuiască în noile condiţii I riţi în citeva cuvinte la contractate în afara combina­ Fără a polemiza, vreau sâ lor de schimb va trebui sâ le
cheiat. politice şi social-economice sub slâpinirca romană. Deşi I activitatea desfăşurată a- tului". spun însă câ mulle din repa­ executăm noi. Apar lucrări de
ascunşi sub haina civilizaţiei
Ing Irimie Mîică. „In expre­
Din capul locului, socotim impuse de cuceritori. Cercetă­ romane, ci isi păstrează, îndeo­ ■ nul trecut. sie valorică, nercalizarcn pla­ raţiile neefectuale s-au nmî- complexitate marc şi mai di­
rile şi noile studii ce s-au fă­
necesar să subliniem că pen­ cut — pe bază de investigaţii sebi în mediul rural, tehnica Tng. Irimie Mîică. „Cred că nului la reparaţii capitale e- nat sau întrerupt clin vina ficile. Măsurîndu-ne bine foi­
ii u explicarea justă, ştiinţifi­ arheologice, a interpretării do­ proprie de confecţionare a va­ rezultatele bune obţinute pe chivaleazâ cu G 000.000 lei. secţiilor care n-au respectat ţele. posibilităţile şi rezervele
că a tuturor problemelor le­ cumentelor cpigrafice. a anali­ selor. veihilc tradiţii funerare ansamblu! combinatului nu pot Destul de mult dacă ne gînclim graficul stabilit ne comun a­ de care dispunem, socotesc '-A
gate de prezenţa şi dăinuirea zării unor monumente ca cc! şi altele, dezvelindu-si prin a- De la secţia <lc preparate fi rupte de cele ale colectivu­ că o listă întreagă de agrega­ cord". se va putea face un pas îna­
în timp a autohtonilor daci pe de la Adamclisi si columna lui ccnsia caracterul etnic. Se în­ carne şi conserve, aparţinătoa­ lui nostru. Tn zecile de mii de te si utilaje au fcsl lipsite dc — In discuţiile dc pî- inte. Dat fiind numărul mare
teritoriul de azi al ţării, a for­ Traian mai ales, a luării in re I.K.I.C. Deva, iau drumul tone de fontă, oţel si laminate aportul nostru. Cauzele sint nă acum nu s-a amintit de comenzi, noi am trecut, ta
mării şî sesizării populaţiei considerare a recrutării daci­ ţelege câ asemenea dovezi de ' spre consumatori peste 40 sor- date peste plan sînt materiali­ multiple. Referindu-mâ la ce­ nimic despre faplul rj trierea lor clînd curs numai
daco-romane. inclusiv a formă­ lor în armata romană, a co­ ordin arheologic sînt întărite ~ limcnfe de mezeluri. zate şi eforturile lăcătuşilor, le interne as spune că struc­ reducerea timpului dc acelora care condiţionează re­
rii poporului român, era ne­ mentării unor termeni de to­ şi cu o seamă de argumente In fotografie vă prezentăm turnătorilor, strungarilor si e- tura si nivelul de organizare a reparaţii în sectorul dc parai, 11 le. ;Ne orlenlăm. dc ase­
voie de cunoaşterea cît mai a- ponimic, nume de persoane de natură istorică : recrutarea pe muncitoarea Elisabetn Clii- lectricienîlor apnrţinînd direc­ direcţiei mecano-energelice nu laminoare a fost însofit menea, spre recondiţionară
profundală a gradului de dez­ ele. — au dat un răspuns a- dc către romani a tinerilor neja, otichetînd produsele des­ ţiei mecano-energelice. Re- mai corespund cerinţelor nc- de un fenomen negativ .pieselor, dcscongestlonîiid in
voltare material şi cultural a fiimativ cu privire la prezen­ daci în armata romană, răs­ tinate desfaceri* zumînd activitatea întregului tualc dc dezvoltare a combina­ în sectorul de oţelării felul acesta secţia mecanică
societăţii daco-gele înainte de coalele dese ale dacilor aser­ an aş conchide vcă s-a făcut tului. Sc pare însă că noi Vă rugăm să indicaţi şi ce în unele perioade este su­
cucerirea romană, premisă im­ ţa şi perpetuarea populaţiei viţi împotriva slăpînirii roma­ un salt evident în executarea măsurile pe care Ic pre­ praaglomerată. Sînt de părere
portantă pentru explicarea tu­ autohtone sub slâpinirca ro­ ne. întărirea elementului au­ conizai i penlru genera­ câ trebuie studiată posibilita­
tea transferării unor cnfoeoriî
tohton cu daci venili dinafara
lizarea experienţei acu­
turor fenomenelor istorice ul­ mană. hotarelor provinciei şa. mulate. dc lucrări în seama secţiilor
terioare. Astfel. în urma cerce­ Mărturiile principale referi­ Ing. Irimie Mîică. Observa­ care dispun de asistenţă teh­
: RESURSELE LOCALE SA FIE noi acest contrast. In sectorul rimentală anul trecut, metoda
tărilor arheologice, începute toare la convieţuirea elemen­ (Va urma) ţia este iustă. Am sesizat sj nică şi forţe suficiente. Expe­
dc laminare, unde munca a preasamblăiii la sol şî eferiu-
fost mai bine organizată, re­ Arii reparaţiilor dună sistemul
paraţiile mijlocii s-au efectuat drumului ciclic, n dat re/ulf*'-
!e bune şi n vom extinde V-i
i SUPERIOR VALORIFICATE în timp mai scurt rccupcrînd treimi să ne orientăm r:ore
mai mult de f>00 ore de func­
ţionare. Reparaţiile curente au forme mai avnn.sale de organi­
zare a muncii potrivit gradu­
fost «altă sursă de creştere a
A intrat în tradiţia coope­ dintre ei luerînd aici încă de uctelor nalurnle şi a păşunilor indicilor extensivi de lucru a lui de dezvoltare a combina­
ratorilor ca la fiecare început la înfiinţarea cooperativei. cu îngrăşăminte chimice şl or­ tului".
de an sâ reflecteze asupra a Sarcinile de plan pentru 1908 ganice încă din iarnă. Ca o ne­ liniilor de laminoare. Este o Tn încheierea discuţiilor. In­
ceea ce au realizat în anul prevăd creşterea efectivelor de cesitate a asigurării unei ba­ notă slabă penlru noi că In terlocutorii noştri au Hat. asi­
care s-a scurs şl ceea ce va animale la 320 bovine, 130 lanţe furaţrre îndestulătoare, sectorul de furnale, din f!5 de gurai: sirierurgisli lor câ anul
II trebui realizat în viilor. corespunzător cu creşterea e- reparaţii plan i fi cale. nu s-au
Cunoaşterea perspectivei şi u i a i iu iii u w i i i j -u 11 i i « i i n u iu iu iu « i-maBC» feclivului de animale, vor tre­ acesla se va acorda maximum
I asigurarea dc condiţii optime bui extinse şi culturile cu efectuat decît ă0 Ca urmare, de atenţie rcsncNarii graficu­
II obţinerii de noi succese con­ Adunările generale plante furajere valoroase ca furnalele au funcţionat greoi, lui de reparaii: şi vor onbiM
il stituie. dc altfel, sensul major luccrnâ si trifoi. cu randament scăzut. Ln oţe- la timp piesele do schimb.
II al amplelor dezbateri ale ti­ In cuvîntul lor, cooperato­ lărin nr. I şj 2 graficul repa­
II flelor de plan ce au loc in ca­ din cooperativele rii s-au referit la înlăturarea Discuţie organizată de
10 drul adunărilor generale din neajunsurilor, semnalate unul raţiilor a fost şi mai vitregit.
II cooperativele agricole de pro­ agricole trecut în sectorul zootehnia Aici. reparaţiile curenle şi mij­ S TI» UT A
II ducţie. Astfel trebuie îmbunătăţită
II Am asistat zilele trecute la sub toate aspectele activitatea
II adunarea generală a coopera­ în sectorul avicol şi porcin,
II torilor din Boz, raionul Mia. pocine, 430 ovine şi 1000 ca­ unde s-a înregistrat un număr
li unde participanţii la discuţii pete păsări. Corespunzător vor destul de mare de mortalităţi. Pregătiri pe
II au analizat eu simţ dc răs­ spori şi producţiile medii pe De asemenea, va trebui urmă­
II pundere şi pricepere gospodă­ cap de animal: 1 800 litri lap­ rită cu mai multă atenţie re­
li rească principalele căi de creş­ te de vacă, 3G litri lapte de oa­ producţia, în trudi procentul litorai
II tere o averii obşteşti, orien- ie şi 1,700 kg Knâ, Prin valori­ de fâlâri nu a depăşit 80 l;i
Cum sc face deschiderea zâcâmîntului prin galeriile dc coasta ? Răspuns la această ii tîndu-se în special în direcţia ficarea acestor producţii veni­ sută. Participanţii Ia discuţii La Mamaia se află in lu­
intrehnrc găsesc elevii grupului anului III dc maiştri dc la Grupul şcolar minier Darza- IE dezvoltării sectorului zootehnic turile dîn zootehnie vor creş­ remarcau că anul trecui pro­ cru toate cclc nouă hoteluri în lucru încă un ansamblu
Drad prin explicaţiile inginerului Ilic Popa, făcute în faţa machetei. Foto : V. ONOIU — ca inepuizabilă sursă de ve­ te la aproximativ 50G.000 Ici. ducţia de lapte putea fi mai din cadrul noului complex hotelier cu 2.200 dc locuri.
nituri. Idcea centrală care a Participanţii la discuţii au mare 4 ' 73.200 litri dacă s-ar Totodată, continuă lucrările
II călăuzit dezbaterile a fost. subliniat că principalele căi ce fi redus dîn consumul intern. dc odihnă cu 2 700 dc locuri, pc şunlicru] celei mai m.;*ri
res­
precum şi cele patru
!® scoaterea la iveală a noi resurse vor trebui urmate pentru rea­ Grija sporită a cooperatori­ taurările prevăzute a fi dale staţiuni din sudul litoralu­
lui — Mangalia Nord — ca­
Acţiuni pentru popularizarea şi însuşirea l dc care dispune unitatea care. folosirea raţională a patrimo­ lor pentru creşterea producţiei în folosinţă in această vară. re in (971 va găzdui pcslc
lizarea nceslor prevederi sînt;
I puse în valoare, sâ ducă
animaliere şi indicarea zooteh­
la
Noul duh al slaţiuiyi, dotat
niului zootehnic, utilizarea su­
I ridicarea pc o Ireapla sUpcri- perioară a rezervelor existente nici pc o treaptă superioară cu popicăric automată si 18.000 de persoane pc seric.
Capacilalcn staţiunilor dc
documentelor Conferinţei iaţionale a P.C.R. 'J oară a activităţii eeonomieo-fi- şi înlăturarea luluror neajun­ oglindeşte convingerea unanim săli de biliard, a şi fost des­ pe lllornl se va mări, dc a-
exprimată în cadrul adunării
19 nancinre a uhilâţii. In acest
I® context, preşedintele coopeia- surilor semnalate anul trecut. generale, că toate prevederile chis. Primind din vreme do­ semehea, cu peste 3.000 dc
cumentaţia tehnică necesa­
'® tivei, Tovicâ Manea, sublinia In legătură cu acest lucru se­ planului dc producţie sînt pc locuri, ca urmare a extin­
Pentru a ajuta oaniemi ani, profesorul Emil Silves­ Profesori şi lectori le-au I® în darea de seamă prezentată cretara organizaţiei de bază, deplin realizabile, ele fiind în ră, constructorii au început derii căsuţelor din prefabri­
muncii să înţeleagă temei­ tru a evălât cooperatorilor vorbit cu acest prilej des­ 19 că zootehnia a devenit piinci- Petiţia Parei, a arătat că prin concordanţă cu posibilităţile si celelalte obiective turis­ cate şl campingurilor la
nic conţinutul documente­ principalele cât prin care pre „îmbunătăţirea organi­ |® patul pilon in ansamblul actţ- folosirea raţională a păşunii, unităţii, imbinînd armonios tice dc pc litoral, prevăzute Mamaia, Eforie Nord, Efo­
lor Conferinţei Naţionale a pot contribui practic la spo­ zării ndministrativ-terito- " viiăţii economice şi că per­ sporul de greutate la tineretul interesele generale ale stalului pentru anul acesta Astfel, rie Sud şi Mangalia.
P.C.K., organele dc partid rirea recoltelor dfc cereale rlale şi sistematizarea loca­ spectiva oi de dezvoltare este bovin va putea creşlc de la cu ale cooperativei şi mem­ ni Cea mai ţinură staţiune
şi de stat din regiune în­ şi a producţiei animaliere. lităţilor rurale", „Perfecţio­ multilaterală. 800 grame cît s-a realizai anul brilor săi. de aici — Ncptun — se află (Agerprcs)
treprind o scamă dc ac­ Expuneri similare au fost narea conducerii şi plani­ De la an la an. efectivele de trecut la 1 000 — 1 100 grame C. ŞTEFAN
ţiuni. Redăm cîtcxa din ţinute şi în faţa cooperato­ ficării economiei naţiona­ animale au crescut, ajungîn- zilnic, aslfel că se va putea
cele care au avut loc in ul­ rilor la Deva, Sintuhalm, le" şi Creşterea venitului du-se astăzi la 299 bovine din ca­ suplimenta contractul dc car­
timele zile. Timpa şi Pelrcni. naţional şi ridicarea nive­ re mai mult de jumătate vaci ne la I.RTC,
r> TÎr lului de trai". Profesorii Lu­ cu lapte, 401 ovine şi peste 110 Cit despre folosirea celor
Peste 200 dc ţărani coo­ Iii dorinţa dc a-şi apro­ cian tiu Iz şl Corîolan Si- porcine. In anul trecut venitu­ 20 000 lei credite s-ar putea
peratori din comuna Uăcia. funda cunoştinţele cu pri­ medru, cit şi Glleorghc Po­ rile obţinute din acest sector cumpăra tineret bovin care
întruniţi recent la cămi­ vire ta conţinutul docu­ peştii, directorul căminu­ au reprezentat. GG la sulă din pus la îngrăşat va putea valo­
nul cultural, au ascultat cu mentelor Conferinţei Naţio­ lui cultural, au răspuns la totalul veniturilor realizate pe rifica superior furajele grosie­
viu interes o expunere des­ nale a P.C.K., numeroşi lo­ unele întrebări puse de că­ unitate Numai din valorifica­ re exislcnle, reuşind ca in a­
pre importanţa documente­ cuitori ai comunelor Aurel tre cooperatorii din comuna rea celor 81 de capele tineret cest fe) capacitatea îngrâşâto-
lor Conferinţei Naţionale a V'lâicu şi Tărlăria au luat Aurel Vlaîeu. taurin îngrăşat s-au încasat riei sâ poală fi folosită cît mai
Simpozioane asemănătoa­
partidului. Vorhindu-lc des­ parte dc curînd la simpo­ re au avut loc In zilele tre­ peste 180 000 leî. La baza tu­ judicios.
Referindu-se Ia îmbunătăţi­
pre necesitatea dezvoltării zioanele organizate in să­ cute si la Hurjuc, Hârâu, turor rezultatelor dobindile în rea ba2ei furajere, brigadierul
agriculturii în următorii lile căminelor culturale. Nojag, Ulcs, Lăsau, IIoz. acest domeniu stă dăruirea, zootehnic 7oan Hanţa a subli­
priceperea oamenilor, mulţi niat necesitatea fertilizării fr­
(Urmare din pag. 1) cadrelor didactice, moderniză­ scoală, ca şi în familie, exis­ toarea meserie, în raport cu tive, să vină in sprijinul fie­
rii metodelor sj mijloacelor tă condiţii sâ facem mai mult cerinţele vieţii economice şî cărui tînâr de a-şi aprofunda
tere în licee, şcoli profesiona­ de predare, schimbului de ex­ în vederea educării tineretu­ sociale. cunoştinţele, de a-şi proiecta
le sau facultâii. Trebuie pus perienţă între şcoli Prin gos­ lui şcolar pnn muncă şi pen­ Cercurile de elevi, care în cutezător personalitatea pe
mai mult accentul, alît la lim­ podărirea judicioasă a fondu­ tru muncă, sarcină importan­ unele scoli ca cele din baza propriilor saie posibili­
ba română, cit şi la celelalte rilor băneşti, sâ se asigure do- tă pusă în fata scolii prin re­ Zlatna, Teiuş. Gurabarza. Ghe- tăţi.
materii, pe dezvoltarea capa­ laroa cu prioritate a labora­ centa hoiârîre a C C. al PC.R. lar, Şcoala profesională de con­ Cultivarea la elevi a senti­
cităţii de sinteză, generalizare, toarelor si cabinetelor şcolare cu privire la îmbunătăţirea strucţii Deva, au o viaţă ane­ mentelor patriotice trebuie sâ
de scriere si exprimare corec­ cu mijloace de predare moder­ muncii educative în rîndul ti­ mică. pot deveni, printr-o acti­ se încadreze organic în con­
tă. Mai multă atenţie trebuie ne. audio-vizuale. in special cu nerelului. Faplul câ încă pu­ vitate mai bună, forme stimu­ textul muncii didactice. Nu
acordată in studiul istoriei, in­ aparate de proiecţie, filme di­ ţini absolvenţi se îndreaptă latorii în dezvoltarea aptitu­ trebuie scăpate din vedere for­
terpretării fenomenelor socia­ spre scoli cu caracter practic, dinilor elevilor. Cercurile de mele de activitate educativă
le. istoriei contemporane şi fo­ dactice etc. care si-au dovedit eficacitatea,
losirii cunoştinţelor care se vizitele în unităţile economice,
predau, penlru dezvoltarea excursiile la monumentele is­
dragostei fa|â de tradiţiile si torice. drumeţiile, concursu­
trecutul de luptă al poporului, rile cu 11u 1 a 1 -sportive si altele.
fată de patrie. Califafe şi eficienţă sporite In perioada ce urmează. în
De pe acum trebuie organi­ munca instmctiv-educativâ sâ
zate meditaţii şi consultaţii pe folosim cu pricepere şi pasiu­
clase si obiecte dc învâţămint. ne tot ceea ce ne oferă reali­
in funcţie de condiţiile şi po­ tatea noastră socialistă Sâ a­
sibilităţile din fiecare şcoală. în munca şcolară cordăm o atenţie deosebită do­
Este necesar ca nreeâliiea ele­ cumentelor Conferinţei Naţio­
vilor clasei a VJII-a. care ur­ nale a P.C.R., de mare valoa­
mează să se prezinte la exa­ re teoretică şi practică pentru
menele de admitere Î11 diferite îmbogăţirea conţinutului s'iln-
tipuri dc scoli, sâ sc facă ry ţifîc-educntiv al lecţiilor, a în­
toată erija, avinrlu-se în ve­ aşa cum este cazul celor două radiotehnică, acro si navomo- tregii munci şcolare.
dere neajunsurile anului tre­ Cu faţa spre licee din Hunedoara, unde mai delism. alo tinerilor minei', La început de nou trimes­
cut Planificarea materiei sâ puţin de 10 Ia sulă din absol­ care funcţionează în prezent tru, {oale eforturile noarhe să
se facă în aşa fel incit sâ râ- venţi s-nu îndreptat spre fa­ in număr destul de redus pc fie îndreptate spre ridicarea
mînâ suficient timp pentru mutica educativă cultăţi cu profil siderurgic-me- lingă casele pionierilor, pot fi continuă n calităţii şi eficien­
recapitulări. lecţii dc sinteză talurgic, sau al liceelor din extinse şi dezvoltate pe un ţei muncii melodico-didactice.
si de fixare temeinică a cu­ 11 in şi Haţeg, de unde s-au 0- plan superior. Cu elevii cla­ spre întărirea disciplinei şco­
noştinţelor. întreaga atenţie activităţilor nenlat spre facullâţi cu profil selor mari pot fi organizate
Secţiile de învăţămînt si con­ educative! Aceasta este una agricol doar 3 elevi, dovedeşte si cercuri de matematică mo­ lare. n legăturii cu părinţii.
ducerile şcolilor Irebuîe să din principalele îndatoriri ale câ Ircbuie făcut mai mult pen­ dernă aplicată, .cibernetică, fi­ Rezultatele acestei nobile acli*
dea (oală atenţia perfecţionă­ şcolii, organizaţiilor de pio­ tru orientarea profesională şi zică experimentală etc.. care, vitali sâ fie o bucurie pentru De la acest pupitru al Prcparaţici dc cărbuni din Coroieşti se comandă intre*
rii profesionale şi melodice a nieri, U.T.C. şi a familiei. In pregătirea elevilor pentru vii- alături de alte forme educa­ toţi : profesori, părinţi, elevi. ccsul tehnologic de preparare.