Page 70 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 70
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Morţi 23 ianuarie 1968
VIZITA TOVARĂŞULUI m m . ! : n
Prezenţe româneşti
ION GHEORGHE
PARIS. — Cu prilejul a- de filme urmată de un coc
niversăril Unirii Principate teil la care au pc.rticipat nu
Ambasada
cetăţeni de origine
meroşi
lor
Române,
ÎN ITALIA României în Franţa şl Aso română stabiliţi fn Marea
ciativi Franţa-România au
Dritanie. A luat cuuintul Va-
prezentat la Universitatea sile Pungan, ambasadorul
din Limoges expoziţia „Ima Republicii Socialiste Romd-
gini şi tipuri din România‘ nia in Marea Britanic
(Urmare din pag. 1) că legăturile reciproce priete nâ acum dintre factori de răs [.a inaugurarea expoziţiei, ir
neşti româno-ilalicne au cunos pundere ai statelor noaslre. A ataşatul cultural al Amba DF.LH1 — Duminică seara
acestei tradiţionale prietenii, cut, mai ales in ultimii ani, vem profunda convingere că sadei Republicii Socialiste In oraşul indian Madras, vi
căreia timpurile noi şi strădu o dezvoltare largă pe planuri întrevederile pe care le vom România la Paris, Gh. Bal cepreşedintele Indiei, V. V.
inţele noastre comune îi con* variate, schimbul de valori ma avea vor duce la găsirea de tac, a ţinut o conferinţă cu Giri, a deschis expoziţia in
feră valenţe supei ioare şi un teriale şi spirituale avînd o noi resurse şi posibilităţi pen tema „Unirea Principalelor ternaţională comercială şl in
conlinut lot mai amplu, spre pondere importantă în ansam tru dezvoltarea multilaterală a Române şl importanţa ei in dustrială la care expun mdr-
binele reciproc şi în interesul blul relaţiilor internaţionale relaţiilor dintre ţările noas istoria României moderne''. furi întreprinderi şi minis
cauzei generale n apropierii, ale ţărilor noastre. tre, Ia o cunoaştere mai bu Au asistat la conferinţă pro tere din diferitele state ale
înţelegerii şi conlucrării intre Toate acestea — factorii co nă a punctelor de vedere re fesori şi studenţi al univer Indiei, precum şi organiza
popoare. muni de ordin istoric şi legă ciproce in problemele interna sităţii, printre care rectorul ţii din aproape 20 de ţări,
invitaţia plină de amabili turile afective crescute din so ţionale de interes comun Jcan Sirinclli. Intre care şi România. Ex
tate ce ne-n fost adresată, pen lul germinativ al acestora, di Nădăjduiesc — a spus în tV poziţia, care va rămîne des
tru care exprim mulţumirile namismul viguros a) economii încheiere vorbitorul — că sînt LONDRA. — Cu prilejul chisă pină la 25 februarie,
şi recunoştinţa noastră, ne o lor naţionale şi gama lor de in asentimentul dv. apreciind aniversării a 109 ani de Ia prezintă realizările Indiei in
feră prilejul de a vizita (ara diversificare, bunele raporturi că există temeiuri pentru a Unirea Principatelor Române, domeniul economic, precum R. D VIETNAM. — In
dv. — leagăn al unor inestima de convieţuire interstatală — considera că vizita noastră se Ambasada Republicii Socia şi produse ale ţărilor cu ca împrejurimile Haifongului o
bile valori ale culturii şi ci ne îndreptăţesc să abordăm va înscrie ca o nouă manifes liste România la Londra o re India întreţine relaţii baterie antiaeriană supra
vilizaţiei, care a adus prodi cu optimism robust problema tare utilă, atît pe plan bilate oferit sîmbătă seara o gală st rin se. veghează cerul patriei pen „S.U.fl. nu au nici un
gioase contribuţii la progresul dezvoltării în continuare a re ral. in concordantă cu intere tru a preinlîmpina un atac
umanităţii, la afirmarea geniu laţiilor româno-ilalicne şi per sele întăririi prieteniei şi coo j al aviaţiei duşmane.
lui inventiv şî a dragostei de spectivele de viilor ale evolu perării dintre România şi Iln-
frumos, a rapacitâtilor de ţiei lor. Am venit în Italia a lia. cît şi pe un plan mai larg.
creaţie ale omului Ştim că a- nimaţi tocmai de dorinţa de ca o manifestare constructivă a drept să pună condiţii"
cesle mărturii ale unei istorii a prospecta împreună noi do vieţii internaţionale, în con In legătură
de nepieritoare strălucire se menii ale colaborării fertile, cordanţă cu interesele îmbu D e cla ra ţie
îmbină fericit cu remarcabilele de a explora alături de dv. nătăţirii climatului de pace şi
rezultate obţinute de poporul noi căi menite să conducă la înţelegere între state în Euro HANOI 22 (Agerpres). lească problema reglementării
Italiei contemporane, cu mul dezvoltarea mai departe şi pa şi în întreaga lume. cu deblocarea iugoslavoMca m b o dg ia nă Ziarul „Nlian Dan“, organ al situaţiei din Vietnam.
tiplele sale succese în dezvol multiplicarea accslor relaţii, la ★ Partidului celor ce muncesc
tarea economiei. în avînlul e ridicarea lor pe o treaptă su Părăsind gara Termini, co din R.D. Vietnam, critică de S«atele Unite „nu au nici un
nergic al industriei, agricultu perioară. loana maşinilor oficiale s-a în Canalului de Suez PNOM PENH 22 (Agerpres). pendenţei, integrităţii terito claraţiile referitoare la pro drept, să pună condiţii poporu
rii, ştiinţei şi tehnicii moderne, Ne sînt cunoscute rezultate dreptat spre reşedinţa rezer In declaraţia comună iugo- riale şi a cerut retragerea ime blema vietnameză făcute de lui vietnamez. Ele nu au nici
— succese pe care le vom pu le fructuoase cu care s-au sol vată oaspeţilor români care slavo-cambodgiană, dată publi diată a trupelor izraeliene de preşedintele S.U.A. in mesajul un drept sâ ceară „acţiuni de
tea cunoaşte şi mai bine acum dat. pe tărîmul prieteniei re au fost salutaţi prieleneşle de cităţii la Pnom Penh, se ara pe teritoriile ocupate. său privind „Starea Uniunii". reciprocitate** din partea po
prin vizita pe care o facem. ciproce, numeroasele contacte locuitorii Romei aflaţi pe tra CAIRO 22 (Agerpres). tă că preşedintele R.S.F. Iugo Preşedintele Iugoslaviei a Ziarul arată câ Johnson a re porului vietnamez care nu a
Sîntem bucuroşi să apreciem şi schimburi de păreri de pî- seu) parcurs Lucrările de deblocare a ce slavia, Iosip Broz Tito, şi prin condamnat actele de agresiune petat cunoscuta formulă de la încălcat niciodată independen
lor 15 nave staţionate în ape ţul Norodom Sianuk au făcut armată împotriva Cambodgiei ta şi suveranitatea S.U.A." —
le Canalului de Suez după con un schimb de păreri cu pli şi intenţiile anexioniste faţă San Antonio care „nu este de- subliniază comentariul.
A. flictul arabo-izraelian de la 5 vire la situaţia internaţională de teritoriul cambodgian, pre cit o încercare a Statelor Uni
începerea convorbirilor oficiale iunie 1967 voi1 începe la 27 ia şi dezvoltarea relaţiilor reci cum şi planurile de extindere te de a pune pe picior de ega NEW YORK 22 (Agerpres).
litate agresorul şi victima a
a războiului pe teritoriul Cam
nuarie, a declarat un purtător
proce. Ei şi-au exprimat de
de cuvint al Ministerului Afa zaprobarea f|ţă de folosirea bodgiei. gresiunii .şi de a sili poporul Vorbind în cadrul unei emi
cerilor Externe al R.A.U., citat forţei, agresiunile armate şi S-a reafirmai dorinţa comu vietnamez să /.enunţe la luptn siuni a postului de televiziune
ROMA 22 (Agerpres) — Co mierul Aldo Moro, ministrul la Madama, în onoarea pre de agenţia France Presse. Pri amestecul in treburile interne nă de întărire continuă a re în faţa continuării agresiunii „Columbia Broadcasling Sys
respondenţă de la N. Puicea şi afacerilor externe. Amintore şedintelui Consiliului de Mi ma etapă a lucrărilor se va ale statelor independente. Iugo laţiilor reciproce şi a -colabo americane". (După cum se tem**- senatorul american Ro
M. lonescu : In cursul dimi Fanfani, ambasadorul Italiei niştri al Republicii Socialiste desfăşura pe parcursul a două slavia şi Cambodgia. se men rării rodnice şî prieteneşti pe ştie, în discursul rostit în sep bert Kennedy a spus că decla
neţii, la Palalul Chigi, au în la Bucureşti, Niccolo Moscato. România. In cursul dineului, sâptămînl Tehnioienii vor ex ţionează in declaraţie, acordă plan politic, economic şi cul tembrie 1967 în faţa delegaţi raţia ministrului de externe al
ceput într-o atmosferă priete Preşedintele Saragat a ofe cci doi premieri au rostit to plora fundul Canalului de Suez un sprijin deplin poporului tural. lor la Conferinţa i naţională le R. D. Vietnam. Nguyen Duy
nească convorbirile oficiale rit apoi un cocteil şi un dejun asturi pentru a delimita locul de tre vietnamez, in lupta sa eroică gislativă de la San Antonio — Trinh, potrivit căreia SU â.
între preşedintele Consiliului în sălile Belvedere. In timpul cere a navelor. pentru apărarea independen Texas — Johnson , a „condiţio trebuie sâ înceteze necondiţio
de Miniştri al României. Ion dejunului, preşedintele Repu întreaga desfăşurare a boga Potrivit agenţiei France ţei şi integritate teritorială, nat încetarea bombardamente nat bombardamentele dacă d>
Gheorghe Maurer, şi preşedin blicii Italia a toastat în cin tului program din prima zi a Presse. aceste detalii au fost precum şi a dreptului de a-şi lor aeriene asupra Vietnamu reşle intr-adevăr să aibă ..»e
tele Consiliului de Miniştri al stea preşedintelui Consiliului vizitei în Italia a premierului comunicate generalului Odd hotărî singur destinul fără a lui de nord, de certitudinea câ convorbiri, „constituie o o'er-
Italiei, Aldo Moro. Au parti de Stat al Republicii Socialiste Ion Gheorghe Maurer a oglin Bull de Salah Golinr, adjunct mestec străin. Blaiberg se aceasta va duce imediat la tâ pc care noi trebuie să o ac
cipat, miniştrii afacerilor ex România, Nicolae Ceauşescu, a dit atmosfera caldă, deosebit .•tratative rodnice" — bineînţe ceptăm". Robert Kennedy s-a
terne ai celor două ţâri şi alte preşedintelui Consiliului de de prietenească cu caic au al ministrului afacerilor ex In legătură cu situaţia din les. rodnice din punct de ve pronunţai în favoarea 'încetă
personalităţi. Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, fost întîmpinaţi oaspeţii ro terne al R.A.U. Odd Bull a Orientul Apropiat, interlocuto dere american — şi, totodată, rii bombardamentelor asupra
sprijinul
rii şi-au reafirmat
Părăsind Palatul Chigi, stră precum şi a celorlalţi oaspeţi mâni, condiţiile favorabile de luai, de asemenea, cunoştinţă pentru popoarele arabe şi lupta simte bine dacă va exista certitudinea câ R D Vielnam pentru a se pu-
juit de vestita Columnă a lui români. dezvoltare a prieteniei dintre forţele patriotice sud-vietname- .lea ajunge la convorbiri, men-
Marc Aureliu, coloana maşini Premierul român a loaslat cele două popoare. In cercuri şi de alic detalii tehnice. lor pentru menţinerea înde* ze vor adopta „măsuri recipro ţionînd, lotodală- c$< Frontului
lor oficiale a străbătut străzi in cinstea preşedintelui Giu le oficiale şi de presă din Ro ce**, adică vor proceda la o Naţional de Eliberare din Viet
le centrale ale Romei, deose seppe Saragat. a premierului ma se subliniază că numeroa CAPETOWN 22 (Agerpres) •.îngheţare" a actualului lor namul de sud va trebui să i se
bit de animale la această oră, Aldo Moro şi a persoanelor o sele vizite. întrevederi şi con Philip Blaiberg. caic a in potenţial militar). Ziarul rele re-, unoască un rol în aceste
Piazza Venezia, unde se află ficiale italiene prezenţe. tacte directe din. ultimii ani trat in cea de-a 20-a zi de la vă că Johnson încearcă în mod convorbiri.
impresionantul monument ar Preşedintele Republicii Ra între factorii de răspundere Trafic cu bilete de b an că operaţie, este in prezent pri evident să contracareze impre In cursul aceleiaşi emisiuni
hitectural „Altarul Patriei" şi lia a oferit preşedintelui Con din România şî Italia, intensi mul om in lume care a JxâU sia produsă în S.U.A. şi fn televizate, fostul ambasadorul
s-a îndreptat spre reşedinţa siliului de Miniştri şi ministru ficarea relaţiilor politice, eco cel mai mult cu o inimă trans rîndurile opiniei publice inter S. U.A. în Japonia, Edwin Reis-
preşedintelui Reoublieii Italia. lui afacerilor externe ai Româ nomice. culturale, tehnico-şti- LOME 22 (Agerpres). vechi, a fost reţinui pe aero plantată. Comunicatele medi ebaucr. s-a pronunţat şi el pen
Palatul Quirinale. străvechi niei medalii jubiliare şi albu inţifice. au dat o nouă valenţă Un avion străin neînmatri portul din Lome de autorităţi naţionale de declaraţiile făcu tru încetarea bombardamente
monument arhitectonic, recon me cu imagini din Palatul legăturilor tradiţionale de prie culat şi care avea la bord 7 le togoleze. Toţi membrii echi cale de luni anunţau că se te de ministrul de externe al lor, ca o primă măsură în ve
struit în secolul al XVf-lea. Quirinale. tenie romă no-italiene, creînd tone de bilete de bancă nige- pajului avionului se află sub simte bine şi că nu există nici R.D Vietnam, Nguyen Duy derea reglementării negociabi
In sala princioală a palatu In cursul după-amieziî. la largi posibililă|i de amplifica stare de arest pină la elucida un semn al fenomenului de Trinh. El nu face decît să oco
lui. ornată de splendide fresce, Palazzo Chigi au continuat re a colaborării între cele riene, echivalînd aproximativ rea acestei afaceri, frauduloase „respingere**. le a conflictului din Vietnam.
gobelinuri şi busluri ale împă convorbirile dintre şefii gu două |âri. 5 miliarde de franci francezi după ţoale aparenţele.
raţilor Romei antice, era ali vernelor român şi italian. Din Unul din medicii din echipa
niată o gardă de onoare în u partea română, la convorbiri profesorului Barnard. dr. Coert
niformă de gală, care la sosi au participat Corneliu Măncs- Venler, a declarat, inlr-o con
rea premierului român pre cu şi Cornel Burtică, iar din
partea italiană Amintore Fan- Perspectivele partidului
zintă onorul. ferinţă de presă, că după ieşi
Preşedintele ‘Giuseppe Sara- fanî şi Niccolo Moscnio. Au rea din spital Blaiberg nu-şi
gat l-a primit cu cordialitate participat, de asemenea, con va mai putea relua activitatea
pe preşedintele Consiliului de silieri şi experţi ai ambelor d e m o c r a t OKI anul electo ral de stomatolog. El va putea
Miniştri al României, Ion părţi. funcţiona, de pildă, ca repre
Gheorghe Maurer. cu care s-a In cadrul convorbirilor, ca zentant al unei firme farma
întreţinut asupra unei game re au decurs înlr-o atmosferă NEW YORK 22 (Agerpres). americani sînt pierduţi pen mocrat este necesară „înţele
largi de probleme de interes de cordialitate şi înţelegere Cunoscutul ziarist american tru Partidul democrat. gerea faptului că realegerea lui ceutice Râspunzind la o între
comun Preşedintele Republi reciprocă, s-a disculal despre Walter Lippmann. semnează Dar dificultăţile partidului Johnson nu va opri, ci va in bare, el a menţionat că nu ştie
cii Italia şi şeful guvernului dezvoltarea în continuare a in sâplâminalul „Newsweek0 merg mult mai departe. Ne- tensifica dezintegrarea partî- dacă lui Blaiberg i-a fost a
român şi-au exorimat satisfac colaborării dintre cele două un articol în care se referă la respectarea şi schimbarea ra , dului. Dacă senatorul Robert
ţia fa|ă de evoluţia favorabilă state. Totodată au fost abor perspectivele partidului demo dicală a angajamentelor lan Kennedy, de pildă, aşteaplâ dusă la cunoştinţă moartea lui
şi perspectivele rodnice de date şi unele aspecte ale situa crat în anul electoral 1968. sate în campania electorală din pină în 1972, el ar trebui mai Kasperak. Consideră însă câ
dezvoltare a legăturilor mul ţiei internaţionale actuale, „Intrînd într-un an electo 1964, lipsa de sinceritate a di bine să-şi pună întrebarea ca i se poate spune totul, întrucil
tilaterale între cele două ţâri. ceea ce a contribuit la o mai ral, scrie Lippmann, Partidul plomaţiei noastre şi înşelătoria re va fi situaţia partidului du el înţelege situaţia- cu atît mai
La inlilnire au fost de faţă. bună cunoaştere reciprocă a democrat înlîmpinâ cele mai practicată de aceasta au dat o pă alţi patru ani de neîncre mult cu cît moartea lui Kas REPUBLICA POPULARA A
din partea română. Cornelii» punctelor de vedere în proble serioase dificultăţi pe care le-a lovitură fatală încrederii popu dere. diviziune şi disensiuni. YEMENULUI DE SUD. — O
Mânescu, ministrul afacerilor me de interes comun. cunoscut din deceniul al laţiei in guvernul de la Was Dacă îşi pune întrebarea care perak nu s-a daloiat unui fe raşul Seiun, centrul adminis
externe, şi Cornel Burtică, am Seara, preşedintele Consiliu Ml-Iea, cînd acesta s-a fârîmi- hington. .. Convingerea larg va fi situaţia partidului in e- nomen de „respingere1*. trativ al regiunii Kalari.
basadorul României la Roma. lui de Miniştri al Republicii ţat în lupta legată de proble râspîndilâ că guvernul federal venlualilalea că va fi învins „Omul
Iar din partea italiană — pre Italia a oferit un dineu la Vil- mele Ligii Naţiunilor. Ku- de la Washington nu este demn in aţegerile din 1968 e) va a
Klux-Klanului şi de legea pro de încredere constituie un ele junge, subliniază în încheiere In Yemen au reizbucnit
hibiţiei. Este probabil că John ment. suficient, scrie Lippmann Lippmann. la concluzia că,
son va fi din nou desemnat în continuare, pentru a-i face schimbîndu-şî liderii, partidul
va continua să râmînă în via ostilităţile
candidai De asemenea, nu este pe oamenii de răspundere să munţilor '1
de neconcepul ca el să fie rea se cutremure. Dificultăţile ţă, fiind capabil să devină o
Azi, a le g e ri les.. Dar chiar dacă preşedin partidului sînt serioase**. forţă de opoziţie puternică şi SAN A A 22 (Agerpres). au participat unităţi de artile
tele este reales, declinul şi pro După părerea lui Lippmann cu limpul o nouă Administra Potrivit relatărilor agenţiilor rie. tancuri şi infanterie. Re
cesul de dezintegrare a Parti pentru salvarea Partidului de ţie'*. de presă, în Republica Arabă giunea a trecut sub controlul
dului democrat nu va fi oprii Yemen au reizbucnit ostilită foiţelor republicane. Ocuparea TAŞKENT 22 (Agerpres) —
in D anem arca şi este aproape sigur că el va ţile între unităţi ale armatei ei are o deosebită importanţă Intr-una din localităţile situ
fi accelerat prin incâ patru republicane şi elementele rega potrivit cercurilor din Sanaa, ate in munţii din Asia Cen
trală sovietică
locuieşte un
nu Stare de urgenţă în Mauriciu
COPENHAGA 22 (Agerpres) cial-democraţi, socialişti-popu- ani de Administraţia Johnson. liste in fii i ra le pe teritoriul a înlrucît asigură republicanilor om care a dus o viaţă de săl
In Danemarca au loc marţi lari, conservatori, Iibci^l-agra Războiul din Vietnam cestei ţâri. Lupte deosebit de controlul asupra a două aero batic între 2 şi 19 ani.
alegeri legislative. Aproximativ rieni, radicali şi liberalii de este singurul element care con violente s-au desfăşurat, potri dromuri şi blochează liniile de In anul 11137, copilul, care
3.200.000 de electori urmează centru) alte grupări politice, tribuie la destrămarea Parti LONDRA 22 (Agerpres). re a „tulburărilor** din această vit declaraţiei ministrului e aprovizionare cu alimente a locuia pe atunci jntr-o casă
Râ aleagă pe cei 175 membri ai plinire care şi socialiştii de dului, deşi nimeni nu trebuie In Insula Mauriciu, colonie colonie care urmează să fie conomiei al R.A.Y., înlr-o le regalişlilor din districtele de situată in munli, departe de
parlamentului monoeamera) slînga (Partid creat recent din Râ ignore repulsia profundă pe engleză situată în Oceanul- In proclamata independentă la 13 giune muntoasă situală la est est ale Yemenului. In capitala orice localitate, -şi-a pierdut
danez, pentru care candidează aripa de slînga a socialiştilor care un mare număr de ale dian, a fost decretată stare de martie a.c După ce guverna de Sanaa Acţiunile trupelor ycmenilă se afirmă că în tim ambii părinţi şi a început să
1 200 de reprezentanţi a 11 populari), vor prezenta la ale gători (care sînt de primă im urgenţă, relatează agenţia UPI torul a notificat autorităţilor republicane au fost susţinute pul acestor lupte ar fi fost o- râlâcească prin împrejurimi.
partide politice In vechiul par geri candidaţi proprii. La ale portanţă pentru succesul Parti citind surse din capitala bri engleze instituirea stării de de aviaţie, care a supus unui morîţi 120 de soldaţi regatiştî, El a fost găsit şi prins abia
lament partidul socîal-demo- geri participă, de asemenea. dului democrat) o nutresc faţă tanică. Această măsură a fost urgenţă, toate comunicaţiile cu puternic bombardament loca în anul 1954. Timp de 17 an:,
crat deţinea împreună cu so Parlidul Comunist din Dane de situaţia din Vietnam. Sub adoptată de guvernatorul insula Mauriciu au fost între lităţile din această regiune 45 au fost răniţi, iar 40 făcuţi el a locuit singur in munţi. în
cialiştii populari 89 de manda marca, care in apelul său elec conducerea lui Johnson, aceşti insulei, John Rcnnie, ca urma rupte. muntoasă. La luptele angajate prizonieri. tr-o peşteră.
te. iar opoziţia 86 de mandate. toral cete ieşirea Danemarcei Primii doi ani după reve
Alegerile legislative de la 23 din N.A.T.O, reducerea chel r- nirea în rîndul oamenilor,
ianuarie prezintă elemente noi tuielilor militare, oprirea spe „omul munţilor", care a pri
faţă de cele precedente. In afa municipal. Victoria a revenit partidelor de stin mit numele de Jian. mînca
ra partidelor tradiţionale re culei funciare şi stăvilirea C U R I E R gă care au obţinut majoritatea absolută — 18 lo stînd în patru labe şi ajutîn-
prezentate în parlament, (so- creşterii preţurilor. curi din cele 27. du-se cu inimile Ca alimente
a preferat mult timp carnea
crudă şi fructele.
După 14 ani de viaţă prin
La invitaţia guvernului sovietic, luni a sosit la Preşedintele R.S.F. Iugoslavia, Iosip Broz Tito, tre oameni. Jian a ajuns în
Moscova intr-o vizită oficială Harold Wilsom pri a sosit la New Delhi• intr-o vizită oficială la in stadiul cînd se îmbracă sin
mul ministru al Marii Britanii. [.a aeroportul vitaţia preşedintelui Indiei, Zakir Hussain şi a gur, face toate muncile grele
S o lid a r i Şercmetievo el a fost intimpinal de Alcxci Kosi- primului ministru, Indira Gandhi. în casa rudelor, care îl găz
ghin, preşedintele Consiliului dc Miniştri al duiesc, şî nu mai fuge de oa
U.R.S.S., Dmitri Poleanski, prim-viccpreşcdinte al menii străini. El suportă cu
Consiliului dc Miniştri al U.R.S.S. şi alte persoa uşurinţă căldura şi frigul, ri
c u p a t r io ţ ii g re c i ne oficiale sovietice. tului cutremur din 15 ianuarie, înregistrat In su dică greutăţi pe care nu le
Ultimul bilanţ provizoriu al victimelor violen
pot duce trei-patru persoane.
dul Italiei, relevă că pină duminică scara fuse Jian este scund, umblă foarte
seră scoase dc sub dărimături 201 cadavre. Un mult şî are mişcări foarte agi
BERLINUL OCCIDENTAL publican", a creat un comitet La Bratislava s-a deschis luni Plenara Comi număr de 560 de răniţi au fost spitalizaii. le. Mîinile sint neobişnuit de
22 (Agerpres) — In Berlinul care are drept scop să uneas tetului Central al Partidului Comunist din Slova lungi, iar picioarele scurte.
occidental ia amploare mişca că loate forţele in lupta pen cia, la care se discută planul economic al Slova Pînâ în prezent Jian nu i
rea de protest împotriva regi tru libertatea Greciei. Comi ciei pe anul 1968 şi rezultatele Plenarei din ia reuşit sâ vorbească, ci emite
mului militar de la Atena. In tetul a hotârîl să organizeze nuarie a C.C. al P.C din Cehoslovacia. SUEDIA — Inlre 23 şi 28 ianuarie 19C8 se vor doar sunete nearticulate. în
urma campaniei lansate la la 3 februarie o demonstrare desfăşura la Vasl.e' ăs < nmpionalele europene de să înţelege mult din ceea ce
iniţiativa Uniunii studenţilor in faţa clădirii Misiunii mili patinaj artistic La a.rluala ediţie participă 116 i se spune.
socialişti in vederea strîngcrii tare a Greciei din Berlinul oc palinatori şi patinatoare rcprezent.înd 20 de ţâri 23 - 28 JAflj 1968 Specialiştii studiază nivelul
!n oraşul francez Bcrgerac au avut loc dumi
de fonduri pentru ajutorarea cidental, care se va desfăşura nică alegeri pentru desemnarea noului consiliu printre care şi România. dezvoltării psihice a „omului
In fotografie: Afiş prezentind evenimentul.
patrioţilor greci, o altă orga sub lozinca „Libertate deţinu munţilor" pentru a vedea da
că va putea învăţa vreodată
nizaţie progresistă, „Clubul re ţilor politici greci să vorbească
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Groza or. 35. telefon 12 75 15 85. 23 17. — TIPARUL întreprinderea poligrafici Hunedoara—Deva 44.065