Page 72 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 72
Miercuri 24 ianuarie 1968
2 DRUMUL SOCIALISMULUI
(Urmare din pag. 1) In condiţiile actuale nu e su ordinea de zi a şedinţelor, ci
ficient însă să ne limităm la să reflecte in principal activi Constructorii 124 I A N U A R I E
plinirii cu succes a sarcinilor aceste indatoriri statutare. tăţile ce se vor desfăşura in
ce revin organelor şi organi Exigenţele partidului faţă de această perioadă, modul in ca
zaţiilor de partid* o constituie membrii săi merg mult mai re comuniştii vor participa la
dezvoltarea democraţiei interne departe. Comunistul trebuie să rezolvarea problemelor, de la
de partid, participarea lot mai se distanţeze de ceilalţi In o adunare de partid la alta
activii a comuniştilor în ţoale sensul că în afară de faptul că El trebuie să cuprindă toate (Urmare din pag. 1)
organele şi organizaţiile de in producţie este dator să con activităţile pe linie Ideologică, de la I.CJS.H.
partid la dezbaterea şi elabo stituie exemplu, el trebuie să politică, organizatorică, să re ii rll încep lupU împotriva şe
rarea măsurilor, la rezolvarea mai desfăşoare o activitate sus flecte concret modul în care vor ii paratlqtllor, «are erau In cea
problemelor ce se ridică In ţinută pentru rezolvarea anu fi aplicate hotărlrlle şi măsu II mal mare parte boieri mari
fiecare loc de muncă. mitor probleme legate de acti rile stabilite în adunările ge (Urmare din pag 1) manent de găsirea celor mai H şi oare, In timpul alegerilor
Această subliniere deosebit vitatea unităţii, de lămurirea nerale şl şedinţele de birou, optime soluţii de rezolvare a il pentru divanul ad-hoo, ae ma-
de importantă pune intr-o lu şi explicarea politicii partidu precum şi alte acţiuni pe baza problemelor ridicate de execu- I nlfestau foarte puternic. In
mină nouă, ne ajută să înţele lui, de mobilizarea maselor la sarcinilor ce decurg din hotâ- în funcţiune. In continuare, ţie, vor trebui sâ manifeste I Moldova, antlunlontştli, aprl-
gem mai bine acest principiu înfăptuirea acestei politici. In rîrlle partidului şi guvernului, grupa de organizare ştiinţifi maxirnâ intransigenţă faţă dea- l jinlţl de oalmacamul Teodor
fundamental al partidului nos acest sens, activitatea fiecărui dar în aşa fel. Incit nici un că- cu concursul nostru, va baterile şi deficienţele a căror J Balş, iar după moartea acestuia
tru, importanţa excepţională comunist capătă Intr-adevăr membru de partid să nu rămî- trebui să extindă această me efecte s-ar putea râsfi inge ne- | de Neculai Vogoride, au obţi-
a aplicării lui. Plnă nu de un caracter obştesc. nâ fără o sarcină concretă. todă la construcţia tuturor o- gativ asupra producţiei**. !| nut prin tot felul de falsuri
mult, una din Trebuie iichi- bieclivelor de anverguri. Dea- „Una din sarcinile deosebii I majoritatea Sn Divanul ad-hoc.
laturile esenţl- - dată cu desâ- cum înainte introducerea me de importante pe care trebuie I Dar, Sn urma protestelor ma
ale ale acestui vjrşire practica todelor cercetării operaţionale s-o îndeplinim- spunea tov. I selor populare şl ale frunta-
principiu — existentă pe a trebuie să devină o preocupa Vasile Cheorghiu, contabilul I $ilor unionlştl Al. I. Cuza, M
munca colectivă locuri de a li re de bază a cadrelor noastre şef al întreprinderii, se refe- -I ICogâlniceanu şi V Alecsandri,
— era înţelea mita sfera re tehnice şl economice, fructifi rea la creşterea eficienţei eco- ^ alegerile din Moldova au fost
să greşit. Se partizării de când In felul acesta toate a- nomice a activităţii noastre >■ anulate. In noile alegeri unio-
considera că a sarcini la un vanlajele ce le oferă matema Una din căile prin care se H niştii au obţinut majoritatea.
munci colectiv cerc restrîns de tica aplicată la analiza feno
inseamnâ a re comunişti, su* menelor tehnieo-eeonomice. poale ajunge aici esle reduce- !! [n “
de la început sâ obţină majo-
zolva totul prin comun supraaglome „In condiţiile folosirii unor rea continuă a cheltuielilor
şedinţe. Or, rând pe unii cu metode superioare de organi „eeconomieoase pnn e.imina- » “ a’dYo'c'8" " * ^
munca colecti un număr ma zare, programare şl conducere rea sau centralizarea unor ac II Dorinţa pentru Unire expri-
vă nu presupu re de sarcini, în a producţiei, spunea ing Cor tivităţi auxiliare. In continua |l mată în divanurile ad-hoc a
ne neapărat ti n m a timp ce alţii nel Crăciun, şeful şantierului re va trebui sâ ne preocupe di • fo adusă la cunoştinţa Confe-
nerea de şe sarcinilor sînt practic lă electrotehnic, va trebui să ne minuarea consumurilor speci '• rinţei de la Paris (1858), care
dinţe, organiza saţi în afara ac îndreptăm atenţia spre o pre fice de material lemnos. In a • n-a admis decît o mică parte
rea de discu tivităţii parti gătire temeinică a lucrului. cest sens de o deosebită utili • din programul uniomştilor: a-
tate se vor dovedi generaliza- ! a,n pt ogramui uniomşuior: a-
ţii, cl rezol dului. Pînâ acum toate acţiunile rea folosirii schelelor şi popi ţ. '•crca-' doua *“
fn tn s ir ii s c h i o r si d o d î - i «*asi denumire, cele
osirn schelelor şi popi-
aleagă fie
varea sarcinilor — încredinţarea noastre au avut drept rezul lor metalici, a podinilor din !, lan urmind să-şi aleagă fie-
taliei,
i prefabricate,
care ‘ domnitor, sâ a.bâ fieca-
în mod o de sarcini con tat o pregătire statistică a panouri prefabricate a tipare- , care ‘
__ _____t____. » re euvernul său. adunai ea
perativ, din mers, In procesul Pentru a da viaţă acestui crete trebuie să aibă un carac proiectelor cu destul de multe lor dc cauciuc pentru cofrarea re guvernul său, adunai ea sa sa
muncii. principiu, se impune să avem ter continuu şi să se facă în .scăpări, şi nicidecum una teh anumitor goluri ele. I legiuitoare, capitala sa etc.
Munca de partid nu constă o viziune şi o înţelegere clară funcţie de mersul activităţii, nologică. In această anomalie Acestor măsuri trebuie să li _ Jn contextul acestei situaţii
numai In şedinţe şi nici nu-i asupra sarcinii de partid. Ma de cerinţe, de problemele ce se trebuie căutat germenul cau se adauge defalrarca şi urmă- ;j masele orăşeneşti şl ţărăneşti
este acesta specificul, iar de joritatea covîrşitoare a comu impun a fi rezolvate. zelor care au determinat pe a rirea operativă sâptâmînală a I se conving tot mai mult că
mocraţia Internă de partid nu niştilor s-au înrolat in rindu- Tot atît de permanente se locuri neritmicitatea produc realizărilor la preţul dc cost, ,l numai prin acţiuni interne ho-
înseamnă numai participa rilc partidului din dorinţa sin ecr să fie şi controlul, îndru ţiei, aprovizionarea în salturi pentru a putea sesiza din vre | târîte, şi nu prin mila guver-
rea comuniştilor ia diferite a ceră de a participa mai activ marea. ajutorul acordat în în iransformind de multe ori me orice tendinţă de risipă**. J nelor europene, se poate făuri
nalize. Acestea constituie doar la viaţa socială, de a contri deplinirea sarcinilor. Munca această activitate de bază în- unitatea naţională. Poporul a
un aspect, o anumită latură a bui pe măsura puterilor la practică de îndi*umaie şi de r-una de campanii, într-o a- Complexitatea sarcinilor de . vea sâ înfrîngâ cea mai im-
muncii de partid şl nu chiar mersul înainte al societăţii sprijinire concretă a membri lergâturâ aproape continuă producţie care stau Sn faţa i. portantă dîn restricţiile confe-
cea mai importantă. Latura cea noastre. Forţa organizaţiilor dc lor de parlid în îndeplinirea după materialele omise în tim constructorilor hunedoreni a « rinţei — alegerea a doi dom-
mai importantă, esenţialul II partid nu este folosită insă în sarcinilor trebuie să ocupe un pul pregătirii. Consider că în determinat pe alţi vorbitori ,1 nîlori separaţi.
constituie activitatea vie, cre întregime, datorită neglijenţei loc mult mai marc dccit pînâ acest domeniu trebuie aduse printre care Ioan Mardalc, II La 5 ianuarie 1859. sub pie
atoare, neîntreruptă pentru e sau nepriceperii unora de a re acum In activitatea birourilor amendamente serioase, o dota Grigore Boieru. Mihai Schnci- li siunea maselor, membrii adu-
ducarea şi mobilizarea comu partiza sarcini concrete fiecă şi comitetelor organizaţiilor de re corespunzătoare cu caclre der şi alţii sâ sublimeze ne II nării elective din Iaşi au ales
niştilor. a tuturor oamenilor rui membru de partid. Un în bază. şi maşini de calcul moderne, cesitatea aplicării unor măsuri II ca domn al Moldovei pe colo
muncii la înfăptuirea hotăriri- semnat număr de comunişti, a Controlul trebuie făcut, care să contribuie la soluţiona menite sâ conducă la folosirea ' Al. ■ “
lor partidului şl guvernului, nimaţi de dorinţa de a face prin urmare, tot din mers, tre rea rapidă şi corectă a pro
Viata reclamă din partea noas treabă, sînt folosiţi numai par buie să aibă in acelaşi timp blemelor menite sâ dea tonul
tră mai multe strădanii pen ţial, pur şi simplu pentru că un caracter efectiv, dinamic, producţiei.
tru a găsi formele cele mai co nu sînl orientaţi, nu sînt atraşi fără a aştepta neapărat forma „Planul Încredinţat pentru
respunzătoare în vederea folo in suficientă măsură la acti-. rea unui colectiv, a unei „bri anul acesta — spunea Ioan
sirii mai Judicioase a acestei vilalea politică. găzi1* pentru a vedea cum se Scurtu, secretarul comitetului
mari forte, fructificării cit mai Repartizarea judicioasă a înfăptuieşte o sarcină sau alta. de parlid de la şantierul de
depline a întregului său poten sarcinilor arc o importanţă Aceasta ridică potenţialul or construcţii nr 1 — va putea
ţial. Trebuie să depăşim sta deosebită in actualele condiţii. ganizaţiilor noastre, dă <$ mai fi îndeplinit ritmic şi la toii
diul studiilor şi dezbaterii di F.sle necesar să se pună capăt mare vitalitate muncii de indicatorii numai dacă vom
feritelor probleme în organele definitiv procedeului defectuos, partid, o face mai dinamică şi lua măsuri eficiente de orga In Tara Românească, situa-
nizare corespunzătoare a locu
şi organizaţiile de partid, să de a repartiza sarcini membri in ultimă instanţă, mai efici rilor de muncă şi de creştere
păşim In stadiul u-nei mai in lor organizaţiei de bază, o da entă. a productivităţii muncii. Un
tense activităţi practice, al tă pe an, sau la alte interva Măsurile luate în vederea loc central in preocupările
muncii efective a tuturor co le şi de a le trece in anumite îmbunătăţirii formelor organi noastre trebuie sâ-1 ocupe a-
muniştilor, pentru înfăptuirea registre sau caiete numai pen zatorice ele partid îşi vor do
exemplară a sarcinilor in toa tru justificare sau pentru a a vedi din plin eficacitatea In pliearea unor măsuri de exe
te domeniile de activitate. vea cc frunzări cu prilejul a- măsura în care organele şi or cutare centralizată a eolrajelor
Unii tovarăşi consideră că Icgerilor sau altoi- evenimente ganizaţiile de partid voi des şi armăturilor, extinderea con-
s-au achitat de îndatoririle lor Un mijloc important de acti făşura o muncă susţinută, pă teinerizârii transportului, a me
de comunişti dacă se situează vizare a masei membrilor de trunsă de o înaltă răspundere canizării şi micii mecanizări,
in rîndul fruntaşilor în pro partid pe bază de sarcini con pentru îndeplinirea exemplară generalizarea folosirii utilaje
ducţie şi au o conduită sănă crete, îl constituie organizarea a sarcinilor ce decurg din ho- lor in două schimburi şi ur
toasă în famtlile şl societate. muncii la nivelul organizaţiilor lărîrile Conferinţei Naţionale mărirea sâplâmînalâ a reali
Fără îndoială, aşa trebuie să de bază. Programul de activi a partidului Aceasta cere spi zării productivităţii fizice. Sub
fie un comunist t fruntaş în tate al organizaţiei dc bază ca rit creator, combativitate, exi conducerea organizaţiilor dc
producţie şl să dea dovadă de re se va întocmi pe trei luni genţă din partea organelor de partid, conducerile şaniîerclor
o conduită morală sănătoasă. trebuie să cuprindă nu numai partid, a tuturor comuniştilor. vor trebui sâ se preocupe per
Acţiuni pentru popularizarea şi
însuşirea documentelor
Conferinţei naţionale a P.C.R.
TEIUŞ. — Peste 400 dc mentelor Conferinţei Naţio
tineri şi tinere s-au intîlmt nale a P.C.K.
zilele trecute In sala cine Aceeaşi conferinţă s-a ţi
matografului „Victoria" cu nut recent şi la Bireea Ma
secretarul comitetului co rc, Şăulcşti, Rapolt şi Cris-
munal de partid, Ioan JYIan, tur.
care le-a vorbit despre noul
chip al patriei, oglindit în SlNT ANDREI. Ţăranii
documentele Conferinţei cooperatori din comună au
avut duminică în mijlocul
Naţionale a P.C.R.
Expunerea a fost urmată lor o brigadă ştiinţifică din
dc un bogat program pre Deva, condusă de profesoa
zentat de către formaţiile ra Liliana Igua. Membrii
reunile ale şcolii generale, brigăzii, Intre care un ju
rist şi un medic, le-au vor
liceului şi clubului munci
toresc din localitate. (De la bit despre impoitanţa do
A. Ofoiu, corespondent). cumentelor Conferinţei Na
ţionale a P.C.R. pentru
SIMERIA VFXHE. La că prosperarea continuă a pa
minul cultural din comună triei socialiste, pentru dez
s-au adunat numeroşi mun voltarea armonioasă a tutu
citori şi ţărani cooperatori, ror localităţilor. Ei au răs
învăţătoarea Vionela Pă- puns şi unor întrebări cu
trău le-a vorbit despre sem privire la organizarea ju
nificaţia deosebită a docu deţelor şi municipiilor.
Fabrica de produse refractare din Alba lulia. Vă prezen
tăm un aspect din secţia dc presare Sn care se fabrică că
rămizi pentru oalele de turnare din oţelârii. 60 la sută din
produsele acestei secţii sînt livrate Combinatului siderur
gie din Hunedoara.
Foto : I. TEREK