Page 74 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 74

4                                                                                                      DRUMUL  SOCIALISMULUI                                                                                   Miercuri  24  ianuarie  1960

















           VIZITA  IN  ITÂLIÂ  A                                                   TOVARAŞULUI\




                                              ION                              GH
                                                                                  m au r er



                 Festivitatea  de  la  Capitoliu                                                   şi  securităţii  pe  continentul
                                                                                                   european  şi  în  întreaga  lume.
                                                                                                     Iată  de  ce  in  macheta  oferi­
                                                                                                   tă  de  dv..  domnule  primar,  noi  9
              (Urmare  din  pag  1)    chiar  dacă  sinlem  conştienţi  de   ră,  condensate  în  vestigii,  un­  vedem  nu  numai  simbolul  e-  9
                                       marea  valoare  a  isloriei  şi  a   de,  după  cum  spune  legenda,   vocutor  al  unui  moment   de  9
         cu  o  bogată  pinacotecă  şi  Tă­                          Uomulus  şi  Reinus  au  stator­  legendă  privind  strămoşii  po-  9
         iatul  conservatorilor,  care  a­  tradiţiilor.  O  facem,  in  primul                    poarelor  noastre,  rî  şi  o  ex-  9
         dăposteşte  colecţii  de  sculpturi   rînd,  pentru  a  sublinia  faptul   nicit  hotarele  Cetăţii  care  avea   presie  a  unei  actualităţi  prcg-  g
         antice  de  o  neasemuită  valoa­  că,  în  perspectiva  unei  cola­  să  joace  un  rol  a Ut  de  strălu­  nanle.  o  manifestare  cordială  9
                                                                     cit  în  dezvoltarea  şi  înflorirea
         re  artistică  şi  istorico.  borări  in  cadrul  păcii.   intre   omenirii,  cu  ample  si  fericite   a  prieteniei  dintre  România  şi  |
           In  sălile  Palatului  conserva­  toate  popoarele  europene,  nc                       Italia.  Mulţumindu-vă  călduros  |
         torilor  au  loc  —  potrivit  tra­  apare  amintirea  originilor  co­  interferenţe  pentru   destinele   pentru  preţiosul  dv.  dar,   vă  9
         diţiei  —  marile  ceremonii  de   mune,  pc  care  vremurile  ce   poporului  român      rugăm,  la  rîndul  nostru.   să  9
                                                                       De  aic i,  de  pe  înălţimile  Ca-
         stat.                         au  trecut  nu  au  dislrus-o  ci.   piioliului,  gîndurile  ni  se  în­  primiţi  această  statuetă  care  I
                                                              nouă
                                       dimpotrivă,  i-au  dat  o
           Ta  intrarea  tn  Palatul  con­  vigoare.                 dreaptă  spre  acele   vremuri   înfăţişează  pe  Decebal,  regele  9
         servatorilor,  preşedintele  Con­  Italia  şi  România  pot   face   străvechi,  cind.  din  încleştarea   dacilor  Avem  convingerea  că  H
         siliului  de  Miniştri  al  Itom.i-   mult.  fiecare  din  ele  pâs'rîn-   legiunilor  împăratului  Ulpius   faptele  de  arme  ale  dacilor  şi  9
         niei,  Ion  C.heorghe  Maurei,  şi   du-şi  adeziunea  la  sistemul  de   Traian  şi  a  oştilor  viteazului   romanilor,  magistral  incrusta-  I
         ministrul  afacerilor  externe.   relaţii  şi  dc  solidaritate  care  ii   rege  Decebal.  vedea   lumina   te  pe  Columna  ce  se  profilează  9
         Cornelii!  Măncscu.  au  fost  in-   este  carais eristic.  pentru   ca   vieţii,  in  nordul  şi  sudul  Mun­  in  apropiere.  îşi  găsesc  în  7,i-  g
         tlmpinafi  de  primarul  Romei.   la  orizontul  Europei  colabora­  ţilor  Carpaţi,  un  nou   popor,   lele  noastre  cca  mai  fericită  8
         Rinaldo  Santini.  Oaspeţilor  ro­  rea  şi  pacea  să  capete  contu­  caic  şi-a  luat  numele  de   la   continuare  prin  faptele  priele-  R
         mâni  le-au   fost   prezentaţi   ruri  lot  mai  pronunţate.  strămoşii  noştri  comuni.  niei  şi  colaborării  —  care  vor  9
         membrii  Consiliului  municipal  Pe  măsură  ce  relaţiile  dintre   Acest  popor  —  poporul  ro­  rămîne,  de  asemenea,  gravate  8
           După  ce  a  străbătut  nume­  ţările  noasire  se  vor  intensi­  man  —  avînd  mereu  în  con­  în  marea  columnă  a  istoriei  u-  |
         roase  săli,  unde  sînt  expusp   fica.  pe  măsură  ce  prinlr-o  cu­  ştiinţa  latinităţii   un   suport   niversale.
         impresionante  vestigii  istorice,   noaştere  reciprocă,  prin   tu­  stenic  şi  viîalizanl,  a  trebuit  a­  Vă  doresc,  domnule  primar,
         sculpturi  şi  tablouri  de  inesti­  rism,  prin  schimburi  se   vor   poi  să  înfrunte  cu  bărbăţie  şi   domnilor  membri  ai  Consiliu­
         mabilă  valoare.  între  caic  si   statuii  contacte  mai  hune  ca­  curaj  furtunile   unei   istorii   lui  municipal,  domnilor  amba­
         originalul  etrusc  al  faimoasei   racteristice  unei  prietenii  acti­  zbuciumate  pentru  a-şi  apăra   sadori,  tuturor  celor  prezenţi
         statui  a  Lupoaicei  rapiloline.   ve  —  exemplul  nostru de  în­  in  decursul  veacurilor  dreptul   şi  tuturor  cetăţenilor   Romei
         premierul  român  a  fost  apoi   ţelegere  pasniră  va  puica  de­  la  existenţă,  a-şi   conserva   sănătate,  fericire,  prosperitate.
         condus  Sn  Sala  Curtaţilor,  unde   veni  un  exemplu  pentru   cei   limba  şi  teritoriul,  obiceiurile
         se  aflau  şefi  ai  misiunilor  d:-   care  cred  $i  activează  pentru   şi  fiinţa  naţională.  Aceste  stră­  Şeful  guvernului  român   a
         plomalice  acreditaţi  în  11 al ia,   o  colaborai e  mai  ampla   pe   danii  nu  s-au  irosit  sterile.  Im-   oferit  primarului  Romei  o  sta­
         oameni  de  cultură  si  artă.  per­  plan  european  şi  mondial.  plinindu-şi  astăzi   cele   mai   tuie  reprezentîndu-1  pe  Dece­
         sonalităţi  politice,  deputaţi  şi   Sinlem  bucuroşi  ca  împreu­  înaintate  idealuri  şi  năzuinţi,   bal.  După  terminarea  ceremo­
         senatori,  între  caic  C.iovanni   na  cu  guvernul  italian  şi   cu   poporul  român  trăieşte  o  epo­  niei,  oaspeţii  români,  însoţiţi
         Cronchi.  fostul  preşedinte  al   ambasada  României  am  putut   că  de  profundă   redeşteptare   de  personalităţi  italiene,  au  vi­
         Ualiei,  şi  preşedintele  grupu­  realiza  la   Roma  o  expoziţie   naţională  —  multiplu  exprima­  zitat  eîteva  din  sălile  Palatului
         lui  parlamentar   ilalo-romfm.   de  artă  populară  românească,   tă  prin  dezvoltarea  prosperă  a   conservatorilor.  Dintr-unul  din
         senatorul  Sibille.           iar  publicul  i-a  asigurai   un   economiei,   prin  eflorcscenţa   balcoanele  Palatului,  eî  au  ad­
                                                                                                   mirat  perspectiva  Romei  noc­
          Saluţir.d  pe  premierul   ro­  succes  remarcabil  prin  afluen­  culturii,  ca  sî  prin  rolul  in­  turne  şî  s-au  întreţinut.  înlr-o
         mân.  primarul  Rinaldo  Santini   ţa  sa  Şi  această  calc  a   cu­  ternaţional  activ  al  României,   atmosferă  deosebit  de  cordială,  9
         a  spus:                      noaşterii  reciproce   poate   fi   prin  contribuţia  adusă  la  afir­  cu  personalităţi  italiene  şi  cu  Q
          Domnule  preşedinte.         străbătută  în  mod  fructuos,  o   marea  unei  ordini  a  dreptului   membri  ai  corpului  diplomatic.  E
          Sînt  deosebit  de  bucuros  să   dată  cu  dezvoltarea  relaţiilor   şi  legii,  la  consacrarea  spiritu­  Oaspeţii  români  şi   primarul  j
         vă  primesc  la  Capitoliu.  care   culturale  şi  a  cooperării  pro­  lui  de  prietenie.  încredere  şi   Romei  s-au  fotografiat  apoi  în
        este  sediul  oficial  al  magistra­  ductive                cooperare  rodnică  între  popoa­  faţa  unei  statui  a  lui  Traian.
        turii  orăşeneşti   o  poporului   Domnule  preşedinte.      re.
         Romei,  dar  este,  de  asemenea,   îmi  exprim  dor inţa  ca  vizita   Cu  sentimente  de   bucurig
         citadela  ideilor  tuturor   celor   dumneavoastră  in  Italia  să  fie   urmărim  remarcabilele  succe­
                                                                     se  pe  care.  cu  dinamismul  şi
        care  se  simt  legaţi  prin  cle­  cîi  mai  rodnică  şi  ca  dumnea­  însufleţirea  specifice  personali­ Dineu
         mentele  dc  civilizaţie  şi  de  u­  voastră  să  păstraţi  o  amintire
         manitate.  care  au  pornit  de  la   cit  mai  plăcută  din  ţara  noas­  tăţii  sale,  le  obţine   poporul
         Roma  şi  s-au  râspindit  in  în­  tră.  Dar  as  dori  îndeosebi  ca   italian.  Expresie  a  acestui  ge­
         treaga  lume.  Ea  este.  in  mod   dumneavoastră  să  aveţi  certi­  niu  constructiv,   forţa  econo­  in  onoarea
        deosebit,  citadela  ideilor  ace­  tudinea  că  România  are   un   mica  a  Italiei,  cuceririle  sale
         lor  popoare  care,  aparţinînd   prieten  sigur  în  poporul   ita­  pe  planul  creaţiei  telmico-şti-
        In  timpuri  îndepărtate  comu­  lian.  care  admiră  efortul  ei  de   inţifice  şi  culturale  reprezintă
         nităţii  latine,  au  păstrat  in  ci­  a  prospera  şi  ii  împărtăşeşte   un  apreciabil  aport  la  progre­  premierului
         vilizaţia  lor  actuală  o  ampren­  năzuinţa  de  a  crea  o  lume  li­  sul  societăţii  umane  contem­
        tă  distinctivă  care  continuă  să   beră  şi  dreaptă.     porane  şi  creează  multilaterale
         le  apropie                    Primarul  Romei  a  oferii  apoi   posibilităţi  dc  dezvoltare  a  re­
          Ţara  dumneavoastră  repre­  in  dar  preşedintelui  Consiliu­  laţiilor  de  colaborare  inierna­  italian
        zenta  cîndvn  hotarul  cel  mai   lui  de  Miniştri  al  României  o   ţională.
        îndepărtat  pc  care  îl  atinsese   copie  a  emblemei   Romei  —   Ne este  deosebit  de  plăcut  să
         Roma  in  strădania  pj  de  a-si   statuia  Lupoaicei  cnoiloline  ronstn'âm  că  prietenia  tradi­
         păstra  liniştea,  pacea,  prospe­  Apoi  a  luat  cuvîntul  premie­  ţională  dintre  popoarele   ro­  Seara,  preşedintele  Consiliu-  U
                                                                                                   lui  de  Miniştri  al  Republicii  I
         ritatea  sistemul  unitar  al  pâ-   rul  Ion  Ghcorghc  Maurei,  care   mân  si  italian,  bazată  pe  lian­  Socialiste România,  Ion  Gheor-  9
         mîniurilor,  popoarelor  şi  al  le­  a  spus :             tul.  atît.  de  intim,  dar  şi  peren,
         gilor  rare  au  constituit   Im­  Vă  rog  să-mi  îngăduiţi  ca.   al  factorilor  genealogici  şi  al   glie  Maurer,  a  oferit  un  dineu  U
         periul  roman.                cxpritnînd  mulţumiri   pentru   afinităţilor   comune   istoriei   în  saloanele  Grand  HoLel-ului
          Imîlnirea  cu  influenţa  Ro­  cuvintele  alil  de  alese  ce  ne-au   noastre,  se  dezvoltă  fructuos.
         mei  a  avut  în  îndepărtata  Da­  fost  adresate,  să  vă  transmit   Caracterul  cordial,  animat  de
        cie  o  influenţă  pozitivă,  rare.   dv  si.  plin  intermediul   dv..   soiri!nl  înţelegerii  şi  cooperă­
        apoi,  la  destrămarea  Imperiu­  tuturor  locuitorilor  Romei,  sa­  rii.  al  convorbirilor  în  curs  cu
        lui  roman  a  lăsa*  acestui  popor   lului  plin  de  căldură,  stimă  şi   factorii  de  răspundere  ai  ţării
        d'nire  Carpaţi  si  Dunăre  o  ca­  adîncâ  simpatie  al  nostru   şi   dv..  ne  întăresc  convingerea  că
         racteristică  bine  definită  al  întregului  popor  român  există  posibilităţi  multiple  să
          Dai  nu  pentru  a  revendica   As  dări  să  subliniez  puterni­  aducem  aceste  relaţii'  la   un
        gloriile  străvechi  ale  popoare­  ca  rezonanţă   pe  caic  o  an   s  ediu  mai  avansa',  corespun­
         lor  noasire  vă  primim  azi  la   pentru  noi  aceste  Io un i.  unde   zător  intereselor  reciproce,  co­
        Capitoliu.  domnule  preşedinte.  milenii  de  istoric  ne  înronjoa-  operării  internaţionale.   păcii

















             (Urmare  din  pag.  1)   şi  rencţinini,  pentru  apărarea   lea  pc  care  o  are  pentru  cau­
                                      intereselor  lor  vitale,   pentru   za  păcii  şi  a  progresului  social
        patriotice  în  vederea  apărării   eliberare  socială.  Ele  conside­  intensificarea  legăturilor  eco­
        intereselor  vitale  ale  popoiului   ră  că  dezvoltarea  liberă  si  in­  nomice,  politice  şi  cultural-şti-
        mexican,  înfăptuirii   aspiraţi­  dependentă  a  fiecărui  popor,   i n ţi fi ce  dintre  state,  fără  deo­
        ilor  sale  de  progres,  prosperi­  respectarea  dreptului  dc  u-si   sebire  de  sistemul  lor  socri a 1-
        tate  şi  pace.               alege  drumul  dezvoltării  şi   polilic.  si  s-au  pronunţat  pen­
          Delegaţia  PC  Mexican   a   forma  de  organizare   socială,   tru  dezvoltarea  relaţiilor  din­
        felicitat  P.C.R.  pentru  succese­  corespunzător  voinţei  şi  aspi­  tre  Republica  Socialistă  Româ­
                                                                                      ,
                                                                     nia  si  Mexic.
        le  obţinute  înlr-o  perioadă  de   raţiilor  sale,  reprezintă  una
        timp  scurtă  in  transformai ca   clin  cele  mai  importante  pre­  Cele  două  delegaţii  şi-nu  ex­
        României  înlr-o  ţară  cu  o  in­  mise  ale  mersului  înainte  al   primat  satisfacţia  pentru  re­
        dustrie  avansată,  cu  o  agricul­  societăţii.             laţiile  tovărăşeşti,  dc  stimă  şi
        tură  înfloritoare  şi  o  cultură   Abordîncl  problemele  actuale   respect  reciproc  existente  în­
        înaintată.  Ea  a  exprimat  înal­  ale  mişcării  comuniste  inter­  tre  P.C.R.  şi  P.C  Mexican,  şi
        ta  apreciere  a   comuniştilor   naţionale,  reprezentanţii  P.C.R   au  manifestat  dorinţa  comuna
        mexicani  pentru  contribuţia   şi  P.C.M.  au  relevat  necesita­  dc  a  le  dezvolta  în  continuare,
        României  la  cauza  consolidă­  tea  intensificării  eforturilor  în   în  interesul  ambelor  partide  şi
        rii  păcii  mondiale,  pentru  spri­  vederea  întăririi  coeziunii   şi   popoare,  al  unităţii   mişcării
        jinul  său  conslant  acordat  lup­  unităţii  mişcării  comuniste  şi   comuniste  iniei naţionale,  al
        tei  clasei  muncitoare  din  toate   muncitoreşti  internaţionale  —   cauzei  păcii  şi  socialismului.
        ţările  si  popoarelor  care  luptă   condiţie  hotârîtoare  a  dezvol­
        împotriva  imperialismului.   tării  Uiplei  forţelor  revoluţio­
                                      nare  şi  progresiste  contempo­
          Trecînd  în  revislâ   situaţia   rane.  O  importanţă  primordia­
        internaţională,  părţile  au  evi­  lă  pentru  unitatea  mişcării  co­
        denţiat  ca  una  din  principa­  muniste  internaţionale  o  are
        lele  caracteristici  ale  dezvoltă­  respectarea  consecventă  în  ra­
        rii  contemporane  cr eşterea  for­  porturile   dintre  partide   a
        ţelor  sociale  care  se  ridică  cu   principiilor  solidarităţii  şi  in­
        holărîre  la  luptă  împotriva  ac­  ternaţionalismului  socialist,  in­
        ţiunilor  agresive  ale  imperia­  dependenţei,  egalităţii  în  drep­
        lismului,  în  primul  rînd   ale   turi.  neamestecului  în  treburi­
        imperialismului  american,  pen­  le  interne  şi  respectului  reci­
        tru  independenţa   naţională,   proc.
        democraţie,  progres  social   şi   Ambele  delegaţii  au  subli­
        securitate  internaţională.   Ele   niat  că  fiecare  partid  este  răs­
        au  apreciat  deopotrivă  că  ho-   punzător  in  faţa  clasei   sale
        tărîtoare  pentru  succesul  lup­  muncitoare,  a  naţiunii  din  ca­
        tei  de  eliberare  naţională   şi   re  face  parte,  îşi  elaborează  li­
        socială,  pentru  asigurarea  păcii   nia  politică,  strategia  şî  tacti­
        în  lume  este  unirea   luluror   ca,  formele  şi  metodele  de  ac­
         forţelor  revoluţionare,  demo­  tivitate  în  conformitate  eu  in­
        cratice  şi  progresiste,  întărirea   teresele  acestora  şi  interesele
        solidarităţii  de  luptă  a  între­
        gului  front  antiimperialist.  generale  ale  mişcării  comunis­
          împreună  cu  opinia  publică   te  internaţionale,  nplicînd  cre­
        din  întreaga  lume.  P.C.R.   şi   ator  principiile  generale   ale
                                       marxîsm-lenînismului  la  con­
         P.C.M.  îşi  exprimă  solidarita­
         tea  deplină  cu  lupta  dreaptă  n   diţiile  concrete  ale  ţârii   res­
         emirului  popor  vietnamez,  ho-   pective.
         'ărîrea  de  a-i  acorda  întregul   Tn  spiritul  datoriei  interna­
         f-p**îjin  pinâ  la  victoria  finală  ţionaliste  ce  revine   fiecărui
          Părţile  şi-au  exprimat  sim-   partid,  P.C.R  si  P.C.M.  îşi  rea­
         oatia  şi  solidaritatea  frăţeas­  firmă  hotârîrcn  de  a  milita  şi
         că  cu  lupta  popoarelor  din  A-   în  viilor  pentru  întărirea  uni­
         meriea  Latină,  in  specia!  cu   tăţii  şi  coeziunii  mişcării  co­
         poporul  cubanez,  precum  şi  cu   muniste  şi  muncitoreşti  inter­
         popoarele  şî  foiţele  progresis­  naţionale.
         te  de  pretutindeni,  care  se  ri­  In  cursul  convorbirilor  păr­
         dică  împotriva  imperialismului  ţile  au  evidenţiat  însemnâla-
   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79