Page 76 - Drumul_socialismului_1968_01

loi 25 Ianuarie 1968
DRUMUL SOCIALISMULUI

de disciplina tehnologică şi de Munca desfăşurată cu oame­ nu i se mai încredinţeze sar­
producţie, la explicarea aspec­ nii în acest spirit a avut cini, lâsîndu-le şi pe acestea
telor economice pe care le îm­ efectul cuvenit. Desigur, re­ pe seama celor activi. Mer-
bracă abaterile de la discipli­ zultatele nu se pot dntâri gincl Insă pe linia aceasta, fa­
nă. In felul acesta s-a ajuns );i în tone, dar lucrurile merg cem o greşită eduoatle ; îm­
pingem pe cei mâi puţin ac­
o mai mare frămîntare, mai mai bine, se munceşte cu mai tivi spre o inactivitate totală. Autoperfecpna
TRASATURILE care generau pierderi de me­ niştilor la o activitate politică Iar pe cei mai activi îi cople­
multă răspundere.
mult interes din partea tutu­
ror pentru înlăturarea cauzelor
Antrenarea tuturor comu­
şim cu sarcinile într-atît, in­
cit să nu le mai poată înde­
permanentă, susţinută, în ju­
tal. Aşa a luat naştere iniţia­
tiva retopirii complete a „lau-
care
rul sarcinilor de plan,
Sînt necesare deci schimbări
ferelor" după descărcarea fur­ după mine constituie, aşa cum plini. al
nalelor, întreţinerea maî bună spuneam, mijlocul cel mai im­ în concepţia şi în practica u­
a jgheaburilor de scurgere a portant de educare a lor, de­ nora. Trebuie mai mult curaj
fontei. Comuniştii au explicat pinde in ultimă instanţă de şi bineînţeles discernămînt în
furnaliştilor că dacă la fiecare munca birourilor organizaţiilor încredinţarea de sarcini con­
descărcare a furnalului se re­ de bază, de priceperea cu care crete şi, în aceldşi timp, un
cuperează dîn pierderi oîte o aceste organe lucrează zi de zi Control permanent, al cărui mersului înainta
tonă de metal, se pot econo­ ci fiecare comunist, de felul scop să fie nu numai urmări­
misi anual circa 15000 tone în care îi îndrumă, controlea­ rea îndeplinirii sarcinii, el şi
de fontă. Membrilor de partid ză şi ii ajută. un ajutbr concret in muncă
li s-a repartizat sarcina de a Este o realitate câ avem AcMvizînd pe toti membrii Sarcinile şî cerinţele for­ nicii dc care dispunem, să
explica colectivului de muncă membri de partid care des­ de partid pe bază de sarcini mulate în Statutul partidu­ obţinem la fiecare agregat o
de la fiecare furnal ce înseam­ făşoară o activitate slabă, spo­ precise, concrete, putem cu­ lui pentru comunişti au o re­ productivitate maximă. Mai
nă această economie pe agre­ radică. De aceşti oameni tre­ prinde mai bine problemele şi zonanţă mai puternică decît sînt unii oare şi astăzi cred
gatul respectiv. Ei au arătat buie să ne ocupăm mai mult o data cu aceasta, facem şi o orioînd. Marea încredere cu câ meser ia esle un „secret",
furnaliştilor că planul sporit Trebuie să pornim de la pre­ muncă mai bună de educare care întregul popor a inves­ fată să-şî dea seama ce im­
ffţ pe acest an trebuie realizat cu misa câ răspunderea pentru comunistă în spiritul răspun­ tit partidul, de a conduce portanţă are ridicarea cunoş­
u rea unui mers mai bun. fără activitatea scăzută a unor co­ impuse de amploarea si com­ cărui comunist răspunderi tregului colectiv, fără sâ ţi­
C aceleaşi agregate, prin asigura­ derii. al exigenţelor sporite destinele tării, incumbă fie­ tinţelor profesionale ale în­
munişti o poartă şi birourile
nă seama câ ajutînd pe tova­
opriri şi avarii şi în acelaşi
intării pe calea desâvîrşiriî
la etapă a desâvîrşiriî con­
tâmplă deseori ca unuia oare
timp prin lichidarea pierderi­ organizaţiilor de bază. Se în­ plexitatea sarcinilor în actua­ sporite, care pe măsura îna­ răşul de alături, pe toţi cei
din jur, te ajuţi pe tine în­
construcţiei socialiste capătă
lor de metal. nu este suficient de activ să strucţiei socialiste. suţi.
dimensiuni din ce în ce mai
mari. Se spune câ există o preo­
Pentru noi, comuniştii, ca­ cupare organizată pentru ri­
re muncim în domeniul pro­ dicarea calificării : facem
cursuri, avem tabele cu cei
ducţiei
materiale, — ne-a
PERSPECT curajo declarat tovarăşul Ştefan înscrişi, aducem oamenii sâ
asculte... Eficacitatea acestor
Tripşa, maistru otelar la secţia
forme de oalifioare nu se do­
O.S.M. nr. 2 din C.S. Hune­
doara. Erou al Muncii Socia­
tărilor. Care este cauza ? Nu
liste — problema care se pu­ vedeşte insă la nivelul aştep­
ne este aceea ca pe Ungă o întotdeauna cei chemaţi * sâ
conştiinţă dezvoltată, pe lin­ predea, fao acest lucru cu
răspunderea şi pasiunea cu­
fata de manifestările negative gă o pregătire politică şî câ unii dintre aceştia trimit
venite. Adeseori se întîmplâ
ideologică bună, să posedăm
şi o pregătire profesională cil
DINA mai temeinică. pe alţii sâ le ţină locul.
însuşirea cunoştinţelor pro­
Majoritatea covîrşitoare a
fesionale în ipas cu dezvol­
Organizaţia noastră de tivitatea economică şi obşteas­ animozităţi. In aceste împre­ comuniştilor din secţie des­ tarea tehnicii impune muncă
făşoară o muncă entuziastă,
partid este puternică, nu prin că. Aş dori să dau numai câ­ jurări. unii îşi spun : „nu iau plină de răspundere pentru perseverentă, atît din partea
faptul câ în prezent cuprinde teva exemple. Tovarăşa lancu nici o poziţie, ca să nu mâ pun creşterea producţiei de me­ celor ce predau, cot şi din
un mare număr de muncitori, Aurelia, operatoare ch i m istă, râu cu conducerea secţiei sau tal. Sînt insă şi unii care partea celor înscrişi la
ingineri şi tehnicieni, ci mai ajutor de maistru, in prezent cti colegii de muncă". Tovară­ înlr-adevâr au fost buni cursuri. Consider că mem­
brilor dc partid le revine în
şii amintiţi privesc însă pro­
ales prin faiptul câ membrii
controlor de calitate interfa-
EX săi dovedesc o înaltă conştiin­ z.ic, dovedeşte în activitatea de blema disciplinii în mod prin­ câ au făcut de^ajuns pentru această privinţă o îndatorire
cîndva, dar acum consideră
de mare răspundere, aceea
cipial, iau atitudine deschi­
fiecare zi o înaltă răspundere
ţă — ne-a declarat tovarăşul
socialism şi câ a venit tim­
de a dezvolta în rîndul tutu­
să. curajoasă faţă de mani­
inginer Irimie Cimpeanu, di­
şi conştiinciozitate. Ceea ce o
pul „sâ mai facă şî alţii". A-
rectorul întreprinderii „Vis-
rea tainelor ştiinţei şl tehni­
coza“ Lupeni. In prezent, o caracterizează în mod deose­ festările negative. ceşli comunişti îmbătrâniţi ror pasiunea pentru cuceri­
bit este faptul câ ea n-a cău­
înainte de apariţia Hotârîrii
înainte de vreme nu reuşesc
discuţie în adunarea generală tat niciodată să vîneze, ci să C.C. al PC.R. şl a Consiliului însă prin atitudinea lor de cii.
a unei organizaţii de bază are prevină greşelile. Aceasta nl de Miniştri, actele de indisci­ automulţumire şi pasivitate Mai avem cazuri cînd se
un caracter mult deosebit faţă se pare o trăsătură foarte im­ plina, îndeosebi intîrzierile şi sâ frîneze elanul celor din produce dte o defecţiune sau
de acum cîţiva ani. Şi în tre­ portantă. Ea nu spune : „am absenţele de Ia lucru erau imai jur. Dimpotrivă, de pe urma avarie, oînd se scoate dte o
cut, în adunările de partid din descoperit nişte lipsuri şl aş­ frecvente. Nru pot spune câ am acestei atitudini ei se aleg cu şarjă în afara calităţii. In a­
întreprinderea noastră se dez- tept. şedinţa oa să pot critica'1, lichidat cu indisciplina, dar dezaprobarea din partea ce­ semenea cazuri unii, în loo
băleau probleme majore. se ci face totul pentru a desco­ situaţia s-a îmbunătăţit mult. lor oare se situează pe pozi­ sâ spună „Uite cum s-ar fi
făceau propuneri, se adoptau peri cauzele, pentru a înlătura De la 20—30 om-zile absente ţia justă, care se strâduieso putut evita", spun s „Bine gâ
holârîri importante. Unele din la timp lipsurile şl pentru a nemotivate pe lună, la efecti­ sâ facă totul pentru înfăp­ nu mi s-a întîmplat mie".
aceste hotârîri şi propuneri râ- preveni apariţia altora. Tn şe­ vul de peste 1000 de salariaţi tuirea politicii partidului. După mine, aceasta nu este
mîneau însă între scoarţele dinţe. această tovarăşă este înainte de apariţia hotăririi. Autonuilţumirea duce la numai o manifestare de in­
dosarelor. Acum. lucrurile se combativă şi totodată face am ajuns Ia 11—12 om-zile. în stagnare, la plafonarea indi­ diferenţă, ci şi de egoism.
prezintă altfel. Comuniştii foarte mult. in munca sa de prezent. vidului Am văzut, nu fără Nu putem mărgini unfvei-
participă mult mai activ la a- zi cu zl pentru prevenirea şi înainte, fabrica noastră lu­ părere de rău. cum unii din­ sul activităţii profesionale,
plicarca hotârîrilor, materia­ înlăturarea stărilor de lucruri cra cu dotaţii. In luna septem­ tre membrii organizaţiei fiecare la uşa cuptorului său.
lizând astfel propriile propu­ negative. brie a anului trecut, am reu­ noastre, mulţumindu-se cu Trebuie sâ punem cu toţii u­
neri făcute în adunările de Pot să dau şi alte exemple : şit sâ-i asigurăm rentabilitatea. citirea în fugă a unui ziar, mărul pentru bunul mers al
partid. pe tovarăşul Ianc Petricâ de la De asemenea, s-a îmbunătăţit participîad adeseori de for­ cuptoarelor din secţie, să ve­
Ceea ce caracterizează pe secţia filatură, pe tovarăşul calitatea producţiei. Dacă în mă la învâţâmîntul de partid dem ce se întîmplâ şî în stîn-
majoritatea comuniştilor din Tamas Ion de la aceeaşi sec­ 1965, ponderea producţiei de sau asistînd pasiv la cile o ga şi în dreapta noastră. J
organizaţia noastră, sînt tră­ ţie, care prin poziţia lor com­ calitatea A a fost de 61 la sulă adunare au rămas în urmă. Cu toate lucrurile bune
săturile lor pozitive din care bativă. exigentă aduc un aport din totalul producţiei. în 1966 au devenit nişte oameni făcute pe linia lărgirii cunoş­
as sublinia combativitatea ri­ deosebit la întărirea disciplinei. a fost de 65.5 Ia sută, tar anul ştorsî. lipsiţi de personalitate. tinţele politice ale comunişti­
dicată, înalta răspundere şi trecut, de 66,8 la sută. Ce re­ Deseori se aud voci, în bu­ lor se mai organizează une­
Mi-am început activitatea cele mai înalte trăsături uma­ tori sint membrii de partid. obiectivitatea în dezvăluirea In secţia filatură, munca este prezintă aceasta, rezultă din le activităţi formale, gratui­
de constructor ca brigadier pe ne. Organizaţia de partid a Organizaţiile de bază au re­ lipsurilor, a cauzelor care in­ destul de grea, ceea ce face faptul câ 1 la sula înseamnă nă parte justificate, care te, inutile, care nu fao alt­
şantierul naţional Salva-Vişeu, constructorilor a crescut şi ea partizat comuniştii în aşa fel, tr-un fel sau altul frînbază ac­ ca uneori să apară şi anumite 17.500 kg fire de mătase. spun câ avem puţini Ingineri ceva deoît sâ congestioneze,
in 1948, şi am coniinuat-o din o dală cu şantierul, o dată cu incit ei se află în toate punc­ în combinat. Dai foarte rar sâ îngreuneze această mun­
1950, la Hunedoara — ne-a de­ oamenii. Dacă în 1952 erau în tele cheie. Re şantierele Hune­ si greu răzbate întrebarea: că. Unii consideră că au ri­
cum să folosim mai Judicios
clarat tovarăşul Cornel Cova- I.C.S.H. circa 60 de comunişti, doarei nu există o brigadă, un tehnicienii şi inginerii pe ca­ dicat nivelul politic al co­
liov, secretarul Comitetului la un efectiv de peste 10.000 colectiv cit de mic, care să nu re îi avem ? Există printre ei muniştilor dacă după o adu­
de partid de la I.C.S.H, Am de salariaţi, astăzi numărul lor aibă în frunte un membru de nare sau şedinţă, aduc o con­
fost martorul ocular al con­ trece de 1.300 la un efectiv partid, iar pretutindeni ei im­ oameni excelenţi. Aş menţio­ ferinţă de 10—15 pagini şl o
strucţiei acestui oraş socialist de 6.500 salariaţi. Fiecare al primă răspunderea fată de sar­ na pe maistrul comunist Ion citesc în fata lor. Or. ar fi
Cisniaş din oţelâria nouă, ca­
cini, se ocupă de educarea ce­
şi. în acelaşi timp, al transfor­ cincilea salariat din întreprin­ lor din jur in spiritul moralei Cinstea, coreutitudin într-adevâr util dacă cel care
mărilor prin care a trecut ge­ derea noastră este membru al re lucrează în combinat de expune această conferinţă ar
neraţia mea. De ce îmi vin in Partidului Comunist Român. noi, ei înşişi fiind exemplu în 27 de ani. El a reuşit sâ re­ întocmi-o el. pe baza realită­
zolve cu succes o problemă
minte aceste lucruri acum oînd Pot afirma cu toată convin­ această privinţă. asupra căreia au sbat apleca­ ţilor din secţie.
mi se cere să-mi spun opiniile gerea că membrii organizaţiei Spuneam la început că o­ te multă vreme, un număr
In legătură cu trăsăturile ce noastre sînt la înălţimea mi­ raşul, uzina, oamenii Hune­ Cred că ar trebui sA pu­
trebuie să caracterizeze pe siunii încredinţate de partid, doarei noi au cunoscut în anii a — cea mai bun; însemnat de cadre tehnice. nem şi în acest domeniu at
Capul de lance creat de to­
membrii partidului nostru în mobilizînd cu succes întregul construcţiei socialiste o ascen­ m varăşul Clsmaş se compară educaţiei comuniste proble­
actuala etapă de transformări colectiv de constructori la în­ siune uimitor de rapidă. De la ma : in ce măsură ajută, în
socialiste prin care trece deplinirea sarcinilor de pro­ nivelul realizărilor obţinute, cu cele mai bune realizate ce măsură contribui© aceasta
pe plan mondial şî a contri­
România ? Pentru că şi ora­ ducţie pe acest mare şantier partidul a condus întreaga buit mult la rezultatele pe la mersul înainte.
şul şî uzina, şi oamenii Hu­ al ţării. De oîte ori s-a apelat noastră societate înainte şi care le-am obţinut în ela­ Avem oameni foarte buni
mereu mai sus spre culmile
nedoarei au înregistrat în a- la comunişti, ei'au găsit sufi­ civilizaţiei comuniste. Cei ca­ £ vi borarea otelului prin insu- care se străduiesc perseve­
ce.şti puţini ani o ascensiune ciente resurse de energie şi a rent sâ rezolve exemplar sar­
uluitor de rapidă. pricepere pentru a dinamiza re trebuie să pună în mişcare flarea de oxigen De aseme­ cinile de producţie, care con­
Oraşul cuprindea doar o mi­ activitatea tuturor constructo­ acest uriaş angrenaj sînt oa­ nea, un colectiv de comu­ stituie exemple pozitive în u­
că porţiune în apropierea uzi­ rilor. Reparaţia capitală a fur­ menii societăţii noastre, în pri­ Îndeplinirea sarcinilor ce iz­ studiat stilul şi metodele de aparatul de partid sau de stat nişti, printre care maiştrii o- zină, în societate, pe stradă,
nei şi număra abia cîteva mii nalului nr. 2 de la Câlan a fost mul rind comuniştii. De aceea, vorăsc din documentele Confe­ muncă ale organizaţiilor de nu au manifestat răspundere ţelari Aurel Stanciu, Lucian acasă, avem membri de
de locuitori ; acum se întinde terminată cu nouă zile înainte în faţa lor slă sarcina de a se rinţei Naţionale a partidului bază. Cu răbdare şi perseve­ faţă de sarcinile cu cate au Rancu şi Ion Miculic, ingine­ partid care sînt inovatori şi
pe o mare suprafaţă, este brăz­ de termen ; firul nr. 3 al lami­ autoperfecţlona îri permanentă, depinde nu numai de compe­ renţă el a depus o muncă asi­ fost investiţi. In anul care a rii Cornel Deheleanu şi Sa­ raţionalizatori ai producţiei.
dat de bulevarde şi străzi largi, norului de sîrmâ a fost dat în de a-şi îmbogăţi neîncetat cu­ tenţa profesională şi de pregă­ duă pentru activizarea tuturor trecut, au fost scoşi din mun­ bin Faur şi in rîndul căro­ Dar mai avem şi din aceia
cu blocur moderne, avînd o funcţiune cu 86 zile mai de­ noştinţele profesionale şi poli­ tirea politică a comuniştilor, a membrilor de partid, a acordat că doi lucrători din aparatul ra m-aim numărat şi eu. a care se prezintă deficitar în
populaţie de cîteva zeci de vreme ; complexul comercial tice, de a-şi modela trăsătu­ cadrelor din aparatul de partid comitetului de partid, birou­ de partid şi cîţiva din apara­ reuşit sâ pună la punct noua ceea ce priveşte aportul pe
mii locuitori. din oraşul Hunedoara a fost rile morale corespunzător ce­ şi de stat, ci şi de calităţile lor rilor organizaţiilor de bază din tul de stat — unul pentru be­ tehnologie de reparaţie la care pot sâ-1 aducă la înfăp­
Uzina nici nu se poate com­ pus la dispoziţia populaţiei cu lor mai înalte cerinţe ale eticii morale. Comunistul are auto­ brigăzi, un ajutor concret în ţie şi neglijarea sarcinilor, al­ cald a vetrelor, impusă de tuirea liniei politice a parti­
para cu ceea ce a (ost ! Vechi­ 13G zile mai repede. Toate comuniste, de a se dovedi în ritate, se bucură de prestigiu, alegerea celor mai importante tul pentru comportare lipsită trecerea la intensificarea pro­ dului. care se declară satisfă­
le secţii de furnale şi otelării obiectivele prevăzute pe anul orice împrejurare cei mai buni, cuvintut său este ascultai şi probleme pentru a fi puse în de răspundere faţă de familie, cesului de elaborare a oţelu­ cuţi cu ceea ce au realizat.
se pierd printre coloşii care au trecut s-au dat in funcţiune cei mai activi, cei mai dina­ urmat, atunci cînd competen­ dezbaterea comuniştilor, în altul pentru tendinţă de căpă­ lui cu oxigen. Această tehno­ Partidul ne învaţă să apre­
fost construiţi în anii socialis­ in termen sau înainte (le ter­ mici constructori ai societăţii ţa sa profesională şi politică pregătirea temeinică a adună­ tuială pe seama avutului ob­ logie nouă. izvoritâ din prac­ ciem rezultatele muncii noas­
tica de zi cu zi şi frâmîn-
mului. men. Cu prilejul dezbaterii ci­ socialiste. este conjugată cu o conduilă rilor şi şedinţelor. în reparti­ ştesc etc. tarea otelarilor de a înlătu­ tre nu atît prin prisma rea­
lizărilor obţinute, cit
prin
Dar oamenii ? Cred că nu frelor de plan, la propunerea Ne-am preocupat şi ne preo­ morală ireproşabilă, cind atitu­ zarea judicioasă a sarcinilor pe Organizaţiile de partid ma­
greşesc afirmînd că ei au fă­ comuniştilor de pe şantierul cupăm cu răspundere de edu­ dinea sa exemplară în muncă fiecare membru de partid şi in nifestă intransigenţă faţă de ra unele greutăţi, a fost bre­ prisma posibilităţilor şi a ce­
cut cel mai mare salt. Cînd laminorului bhuning de 1300 carea membrilor organizaţiei este completată printr-o com­ organizarea controlului înde­ asemenea comportări, nu to­ vetată ca invenţie. Partea ne­ rinţelor.
la chemarea partidului am mm. constructorii de aici s-au în spiritul celor mai mari exi­ portare exemplară în familie plinirii lor. lerează astfel de atitudini îna­ gativă este câ numărul celor Activitatea comuniştilor
pornit să construim Hunedoa­ angajat să dea în funcţiune a­ genţe. Facem acest lucru prin şi in societate. După mine — Seriozitatea şi perseverenţa poiate, care prejudiciază pres­ care obţin asemenea realizări este închinată celor mai înal-
ra nouă. uneltele pe care ne cest important obiectiv al e­ mvăţâmîntu) de partid, prin ne-a declarat tovarăşul Wil- in îndeplinirea sarcinilor de tigiul organizaţiei şi Influen­ care sâ împingă înainte teh­ le ţeluri, este închinată în­
bazam erau lopala şi tîrnâco- conomiei naţionale cu un tri­ întreaga muncă de propagan­ hclm Neagu, pnm-secretar al partid, atitudinea autocritică ţează negativ activitatea. De­ nica. sâ grăbească ritmul de floririi patriei, ridicării în­
pul. deoarece nu numai că mestru mai devreme. dă, prin activitatea politică si Comitetului raional de partid faţă de munca proprie, condui­ creştere a producţiei şi pro­ tregii noastre societăţi pe o
nu aveam altele, dar nici n-am Comuniştii dc pe şantiere cultural-educativâ de masă, Iha. — cinstea, corectitudinea, ta sănătoasă, spiritul tovără­ punem multă străduinţă şi ductivităţii muncii, sâ perfec­ treaptă superioară, fericirii
fi ştiut să le mînuim. De a- sint aceia care dau tonul, care prin adunările de partid, că­ modestia, umanismul profund şesc de intr-ajutorare, calită­ răbdare pentru a ajuta pe cei ţioneze continuu procedeele omului, întregului popor. De
lunci. mii şi mii de oameni inii iniţiativa în toate împreju­ rora ne străduim să le asigu­ constituie cea mai bună carte ţile pozitive ale instructoru­ care se abat de la normele de elaborare a metalului este aceea, un adevărat comunist
s-au calificat In Hunedoara, rările. Aş fi vrut să vă dau cî- răm un conţinut oit mai bogat. dc vizită a comunistului In lui de partid s-au transmis conduitei morale comuniste încă mic. Continuăm să ne nu se va mulţumi niciodată
şi-au însuşit meserii pretenţi­ teva exemple de eroism în Consider că în lumina cerin­ persoana comunistului sint în­ treptat cadrelor şi celorlalţi mulţumim ‘cu unele „vîrfuri". cu ceea ce a făcut şi s© va
oase, au pornit de aici spre muncă. îmi vine foarte greu ţelor ce decurg din documen­ truchipate cele mai bune ca­ comunişti din comună, iar o In prezent, mai mult deoît Etapa cînd nc puteam strădui ca astăzi să mun­
cele mai înalte şcoli, ca mai să (ac acest lucru, deoarece tele Conferinţei Naţionale a lităţi otico-morale care s-au dată cu aceasta, s-a întărit orioînd, membrii partidului mîndri că avem în fiecare cească mai bine decît ieri şî
apoi să revină pe şantier în ori unde mergi pe şantierele partidului se impune să împle­ format de-a lungul vremii Ia simţul lor de răspundere falâ trebuie să se dovedească la secţie cîteva asemenea „vîr­ mîîne, mai bine decît astăzi.
alte funcţii. Mulţi din cei care noastre, înlîlnesti asemenea ca­ tim strîns munca de educare poporul nostru. Masele largi de sarcini, s-a înviorat întrea­ înălţimea marilor cerinţe pu­ furi", a rămas în urmă. Im­ Inţelegînd acest imperativ al
şi-au făcut ucenicia în marea zuri cu zecile şi sutele — oa­ comunistă, de ridicare conti­ de oameni ai muncii îi recu­ ga muncă. In prezent, la Pâu- se de partid, nu numai în ceea perativul pe care actuala e- mersului înainte, trebuie sâ
şcoală a vieţii pe şantierele meni lucrînd la înălţimi ame­ nuă a înaltului titlu de mem­ nosc pe comunişti, ii preţuiesc, liş avem o organizaţie de tnpă îl pune în fata comu­ ne autoperfecţionâm în per­
Hunedoarei sînt astăzi specia­ ţitoare : sudori, inontori. elec­ bru al partidului, cu munca ii stimează. îi ascultă si le ur­ partid puternică, activă, iar ce priveşte ţinuta, comporta­ niştilor este acela de a face
lişti cu o înaltă calificare, ca­ tricieni, executînd rapid, cu practică pentru cunoaşterea, mează exemplul tocmai pentru treburile în comună, în coo­ rea în muncă, ci şi prin felul ca întregul colectiv să ohţi- manenţă, în procesul muncii,
dre dc nădejde în economie, cea mai mare precizie şi răs­ înţelegerea şi însuşirea temei­ aceste trăsături înaintate. perativa agricolă de produc­ lor de viată. nă rezultate la nivelul teh­ al întregii vieţi sociale.
in aparatul de partid si de stat. pundere lucrări pretenţioase, nică de către toţi membrii de In activitatea noastră nu ţie. merg bine.
Ceio mai buni dintre con­ care trebuie să corespundă u­ partid şi de către rriasa tarea sînt rare cazurile care demon­ Grăitor este şi exemplul to­
structori s-a\î îndreptat către nor înalte exigente si sa du- dc oameni ai muncii a poli­ strează acest adevăr. Mi-e greu varăşei Virginica Belea, secre­
partid, o altă mare şcoală, ca­ rez.e peste decenii, Aş putea ticii partidului si pentru mo­ sâ aleg pe cele mal semnifi­ tara unei organizaţii de baza
re le-a deschis mai larg ori­ vorbi mai degrabă dc un e­ bilizarea lor la infăptuirea a- cative din noianul de exem­ ]\C.R. din cooperativa agrico­ Ancheta organizată de ziarul nostru pe tema ; TRASATURILE DEFINITORII
zontul gindirii, le-a imprimat roism colectiv, ai cărui anima­ ccstei politici ple pe care le cunosc. Cred lă de producţie Leşnic. Harni­
însă câ nu sînt lipsite de in­ că. cinstită, foarte apropiată ALE COMUNISTULUI ÎN ACTUALA PERIOADA A DEZVOLTĂRII PATRIEI NOAS­
teres cele cîteva care îmi vin de membrii cooperativei, a- TRE a ridicat numeroase probleme im portante şi interesante, legate strîns de pro­
mai uşor în minte. ceastâ tovarăşă îşi face sim­ filul nou politic, profesional şi moral al membrilor de partid.
Pînâ acum citiva ani. comu­ ţită prezenţa pretutindeni şi In lumina sarcinilor de însem nătate deosebită pe care Ie-a pus în faţa noastră
na Răuliş era considerată ca
la niveiu un „teren" foarte greu. In­ întotdeauna acolo unde este Conferinţa Naţională a partidului din decembrie 1967, comunistul trebuie să fie fi­
mai greu, unde se simte ne­
gura centrală, promotorul şl animatorul întregii activităţi productive şi soclal cul­
tr-adevăr. timp îndelungat, lu­
voie de ajutor. Atunci oînd
crurile din cooperativa agri­ a văzut câ grădina de legume turale. Aşa cum subliniază tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU „...TOTI COMUNIŞTII
colă nu mergeau tocmai bine, LA LOCUL LOR DE MUNCA TREBUIE SA DEA DOVADA DE INIŢIATIVA ŞI PER­
unele lucrări erau efectuate cu se află în pericol de a fi inva­ SEVERENŢĂ, SA ŞI SPOREASCĂ CAPACITATEA DE A MOBILIZA ŞI ORGANIZA
dată de buruieni, ea a mobili­
întârziere sau de loc din cau­
oriti za slabei participări la muncă, zat un grup de femei şi a EFORTURILE MASELOR LA TRADUCEREA IN VIATA A POLITICII PARTIDU­
LUI".
asigurat plivitul, deşi locul său
ceea ce se râsfrîngea negativ
asupra veniturilor cooperatori­ de muncă era în altă brigadă; Potrivit acestor cerinţe esenţiale sarcinile complexe şl m ultilaterale trasate
cînd s-a îmbolnăvit brigadie­
lor. Se perindaseră prin aceas­ rul zootehnic, din proprie ini­ de partid în noua etapă a desăvîrşirii construcţiei socialiste în ţara noastră, mem­
tă comună mai mulţi instruc­ ţiativă i-a tinut locul, iar a­ brilor de partid Ie revin obligaţii sporite în activitatea ce o desfăşoară in toate
Dupu părerea mea — a de- AUît în anul care a trecut, generale ale organizaţiilor de tori teritoriali ai comitetului domeniile vieţii politice, economice, de stat şi obşteşti. In contextul acestor cerinţe
arat tovarăşul Ghcorghe cit şi în anul acesta, una din bază şi în adunări cu salaria­ raional, dar stările de lucruri tunci oînd lucrările de strîn- noi, organizaţiile de partid au datoria să lupte pentru DEZVOLTAREA LA TOTI CO­
rismuş, maistru (urnalist, se- problemele principale care ne ţii. Efectul n-a fost însă cel râmîneau aceleaşi. Inceroînd gere a pâioaselor constituiau MUNIŞTII, LA TOATE CADRELE DE CONDUCERE A CONŞTIINŢEI ÎNALTFXOR
cea mai importantă problemă
retarul comitetului de partid preocupă este micşorarea pier­ scontat. Am ajuns la conclu­ sâ găsească o justificare, unii a trecut sâ muncească pe com­ RĂSPUNDERI CE LE AU FAŢA DE PARTID, DE POPOR, SA SADEASCA ŞI SA
c la secţia furnale 2-6 din derilor de metal. Lâsînd la o zia verificată de viaţă câ adu­ susţineau câ de vină ar fi bină. In toate împrejurările,
,S Hunedoara — cel mai iin- parte rezultatele de ansamblu, nările, discuţiile, planurile ..condiţiile obiective", câ în a­ CULTIVE LA TOŢI MEMBRII DE PARTID TRASATURILE ACTIVISTULUI MILI­
ortant mijloc de educare b care ne apar ca satisfăcătoare, oneît de bune şi frumoase ar ceastă comună de dea! satele ea manifestă o atitudine in­ TANT, RECEPTIV FAŢA DE CEEA CE ESTE PROGRESIST, ÎNAINTAT, INTRAN­
ununiştilor in spiritul unei în anul care a trecut a/n înre­ fi nu au valoare deoît in mă­ sînt dispersate la distante mari transigentă faţă de cei care SIGENT FAŢA DE ORICE LIPSURI, LUPTĂTOR FERM PENTRU PROMOVAREA
, mite răspunderi şi exigenţe, gistrat o pierdere de circa sura aplicării în practică a etc. Cînd a fost trimis să mun­ încearcă sâ se atingă de avutul NOULUI, PENTRU APLICAREA IN PRACTICA A LINIEI POLITICE GENERALE A
obştesc al cooperativei. Pentru
il constituie însăşi munca, ac­ 11.000 tone de metal, rebutat ceea ce s-a stabilit. De aceea, cească în acest sector, tovară­ PARTIDULUI.
tivitatea de fiecare zi, pentru în special ca urmare a încăl­ am pus un accent mai mare şul Romulus Osoianu. instruc­ acesle calităţi comuniştii, ţă­
ranii cooperatori o stimează şi
îndeplinirea sarcinilor trasate cărilor disciplinei tehnologice pe antrenarea comuniştilor cu tor al comitetului raional de caută sâ-î urmeze exemplul.
şî a muncii. experienţă din rîndul celor mai partid, el a pornit de la alto
e partid. Aş vrea să exem- Am discutat in mal multe buni furnalişti, a maiştrilor, considerente. Mai întîi s^n do­ Am avut şî cazuri cînd unii
lific aceasta cu oîteva aspecte rînduri această problemă in inginerilor şi tehnicienilor în cumentat temeinic asupra for­ membri de partid, chiar din­ Anchetă realizată de C. MAGDALîN
in viata colectivului nostru. şedinţe de comitet, in adunări lămurirea problemelor legate ţei organizaţiei de partid, e tre cei cu anumite munci in