Page 79 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 79
P R O L E T A R I DIN T O A T E T Â R M F ,, UNIŢl-VAl
Oteluri
sudabile
de înaltă
rezistentă
Trei noi oţoluri sudabile
de inaltă rezistenţă au fost
realizate de către specialiş
tii Institutului dc cercetări
metalurgice din Bucureşti,
in colaborare cu colegii lor
dc la combinatele siderur
gice din Galaţi, Hunedoara
ANUL X X NR 4063 V IN E R I 26 IA N U A R IE 1968 4 P A G IN I 25 DE BANI şi Reşiţa. Prin caracteris
ticile lor, noile calităţi dc
oţeluri, care au şi fost asi
milate, permit realizarea u
nor construcţii de înalt ni
vel tehnic, cu un consum
Intîlnire intre tovarăşul redus de metal. Ele vor fi
folosite la realizarea unora
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dintre importantele obiec
tive industriale ale actualu
lui plan cincinal ca. dc pil
dă, sistemul hidroenergetic
dc (a Porţile dc Fier. po
şi tovarăşul Alvaro Cunhai dul de peste Dunăre de la
Giurgcni — Vadul Oii, uzina
de maşini grele „Bucureşti".
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. un schimb de păreri asupra lizarea acestor oţeluri va a
Calculele au arătat că uti
unor probleme actuale ale si
secretat general al Comitetu
Nicolae Ceauşescu lui Central al Partidului Co mişcării comuniste şi munci sigura in cursul anului 1968
tuaţiei internaţionale şi ale
munist Român, împreună cu
o economic dc metal dc
toreşti,
precum
şi asupra
tovarăşii Chivu Stoica, mem
bru al Comitetului Executiv, unor probleme ce prezintă in circa 15 000 tone. Ioan Păcurar şi Nicolae Moga dc )a Fabrica „Căprioara11
nl Prezidiului Permanent, se teres pentru cele două partide. (Agerpres) dui Sebeş, sinf iu căutarea unor noi modele de marochinărie.
cretar al C C. «nl P.C.R. Mi- Jntîlnirea s-a desfăşurat în- Foto: I. TEREK
hai Dalea. secretar al CC. nl tr-o atmosferă tovărăşească,
l'.C.R , Ghizela Vass. şef de de caldă prietenie, în spiri
secţie la C.C. al P.C.R., s-;i tul relaţiilor frăţeşti existen
inhlnit in cursul zilelor de
Partidul Comunist
te intre
a 50 de ani 23 şi ‘25 ianuarie a.c. cu to Român şi Partidul Comunist Noi tipuri de autovehicule
Porlughez.
varăşul Alvaro Cunhai, se
cretar general al Partidului
Comunist Portughez, care. la ☆
invitaţia C.C. al P.C.R., face o Joi, tov\a râsul Nicolae
vizită în tara noastră. Ceauşescu a oferit o masă în pentru transportul
Cu acest prilej a avut loc cinstea oaspetelui.
de călători şi mărfuri
VIZITA IN ITALIA
L.i uzina „Autobuzul" din simplu şi dublu diferen Pe apele Oceanului At
Capitală a intrat in fabri
ţial, prevăzute cu roti şi
A TOVARĂŞULUI caţie un nou autobuz dc rirea .suprafeţei de frinure lantic, ale Pacijicului, sau
frinc consolidate prin mă
pe marile ce scaldă Euro
mică capacitate — TV-71
cu 28 dc locuri, destinat şi folosirea unor materiale pa se găsesc in fiecare zi,
numeroase nave sub pavi
mai
transportului călătorilor pe
rezistente. Vehiculul
ION GHEORGHE MAURER drumurile dc munte, cu arc ii benă (platforma dc lion românesc. Frecventa
pavilionului românesc
in
pronunţate şi
pe
încărcare) metalică cu o-
pante
drumurile nca.sfaltalc. A- bloanc rabatabile, separa largul apelor sau in portu
ilustrează „pc
rile lumii
FLORENŢA 25 (Agerpres). Leonardo da Vinci, Micliol- viml un motor puternic şi tă dc cabina-şofer, cu o viu" faptul că ultimii ani
— Corespondenţă de la Nico angelo. Tizian ; Domul, cu rază mică dc viraj, auto suprafaţă dc 1-6 mp pen- au adus importante prefa
lae I’uicea şi Mircea Ionescu : vestita sa cupolă construită de buzul — provenit din mo Iru aşezarea mărfurilor. ceri in sectorut navigaţiei
In cursul zilei de joi, pre Bi unelleschi, II Campanile — dernizarea lui TV-7 — La aceeaşi uzină sc află româneşti. Sporirea fată de
şedintele Consiliului de Miniş clopotniţa înaltă de 82 de me prezintă şi alte îmbunătă pregătite pentru probe 1060 a capacităţii flotei
tri al Republicii Socialis tri. ridicată după planurile lui ţiri faţă dc vechiul lip : două prototipuri dc trolei noastre cu peste 50 la su
te România, Ion Gheorglic Cîiolto, Baptisterio. cu celebre puntea din fată cu axă ri buz articulat, cu un motor tă şi de 10 ori a volumului
Maurer, însoţit de Corneliu le porţi lucrate de către Ulu gidă, suspensie prin folosi de putere mărită — 135 de mărfuri transportate,
Mânescu, ministrul afacerilor bei ti. Muzeul San Marco. Mu rea amortizoarclor hidrau UW fată de vechiul mo reducerea cu etrea o trei
externe. Cornel Burtică, am zeul Medici, care conţine o lice telescopice şi a perne tor dc 72 ktV. Dimensiunile me n timpului de imobili
basadorul României la Roma, serie de sculpturi ale lui Mi- lor dc cauciuc la copalul părţii din faţă şi dimensiu zare a navelor la dane, sini
şi Niccolo Moscato, ambasado chelangelo. arcurilor. Autovehiculul es nile semiremorcii sint ast doar citcva din succesele
rul Italiei la Bucureşti, a fă aîr te prevăz.ut cu o frînâ su fel calculate incit împreu obţinute de către echipa
cut o vizită la Florenţa Seara, ministrul afacerilor plimentară montată pe nă cu suspensia sâ asigure jele şi lucrătorii portuari in
La intrarea în regiunea Tos externe al Italiei. Amintorc transmisie, care împreună o stabilitate bună. f’rcvă- această direcţie
cana. oaspeţii români au fosi Fanfani, a oferit la Florenţa, cu întregul sistem (Ic fri zutc cu 3 şi respectiv I Cum au putut fi obţinu
înt.impinaţi de prefectul Flo în saloanele hotelului Excelsi- na re, determină o mai ma uşi, avind o capacitate dc te aceste, rezultate ?
renţei, Manfredi De Berard.şi oi. un dineu în onoarea pre re siguranţă în exploatare. 158 de locuri, noile trolei In primul rtnd datorită
de alte oficialităţi locale, care şedintelui Consiliului de Mi Dc pc banda dc montaj buze oferă condiţii bune de creării unei industrii con
le-au urat un călduros bun so niştri. Ton C.heorghe Maurer. a ieşit şi prima scrie dc ca călătorie. structoare de nane la Ca
sit. • Dineu! s-a desfăşurat inlr-o laţi, Brăila, Olteniţa si Tur.
Un prim popas a fost făcut «V.uin.şferâ caldă,. . .deosebit, de mionete TV-4I şi TV-5! cu (Agerpres) nu Severi)!. De pc. calele a
)n primăria orjşului din Pn- ’jrir!ene«'iscâ. e cestor şantiere au jost lan
Wzzo Vecohio. Primarul ora sate sute de cargouri de
şului, Lncmno Bausi, a adre 1500 tone, 1 600 tone. 1 100
sat oaspeţilor calde cuvinte de tone, remorchere şi spărgă
salut. Râ&pun/.înd. premierul Adunări generale ale salariaţilor
român a evocat contribuţia de toare de. gh.enţă. Pe dc oi
ţă parte. Ministerul Trans
nepreţuit pe care Florenţa a porturilor Auto. Narate şi
adus-o în decursul veacurilor Aeriene a încheiat cont rac-
la tezaurul cultural al ome te. pentru achiziţionarea de
nirii şi a adresat cet.âţenilor
oraşului cordiale urări de fe FIECARE ABATAJ cargouri, şi petroliere cu
ricite şi prosperitate din par şantiere dc renume inter
naţional din Marca Brita-
tea poporului român. nie şi Japonia. La sfirşitul
In continuare, şeful guver acestei luni, va pleca in
nului român. împreună cu mi
române şi italiene «au vizitat REZERVE IMPORTANTE PEN noastră de către firma ja
nistrul afacerilor externe. Fan- prima cursă ultimul mine
ralier executat pentru fora
fani. şi
persoanele oficiale
splendidele monumente de «ar poneză „Hitachi Zosen" din
Scumpe tovarăşe Ceauşescu, preocuparea ta stăruitoare pentru dezvol tă ale Florenţei care î-nu n- Innoshima. Tot in acest an,
tarea o rin d u irii noastre socialiste, în tă ri dtis oraşului o faimă nepieri tricolorul patriei noastre va
La a 50-a aniversare a zilei laic dc naş rea unităţii dintre clasa m uncitoare, ţără toare — Gallcria Dogii Uffizxi. fi înălţat pe inc.d trei na
ve de marc tonaj, printre
«arc adăposteşte minunate o-
tere, C om ilclu! Central al P artidului Co nime şi intelectualitate, a frăţiei dintre pore ale lui Rafacl, Boticell'. TRU SPORIREA PRODUCŢIEI care şi primul mineralier de
m unist Român, Consiliul de Stat şi Consi poporul rom ân şi naţionalităţile conlocui 12.500 tone care. se con
Hui de M in iştri te felicită din toată in i toare. Este bine cunoscută atenţia neslă struieşte in prezent la Ga
ma şi îţi urează ani nurlii, sănătate şi fe bită pe care o acorzi creşterii continue laţi
ricire. a rolului partidului ca forţă conducătoa în Editura Politică In anul 1967, minerii din ducţiei. au făcut obiectul li liutcâ, Eugen Nuţă, Ionif Solea Planul de dezvoltare şt
Cu acesl p rilej, partidul, clasa m unci re în societate, dezvoltării activităţii sale Aninoasa nu şi-au realizai pre nei largi dezbateri în aduna Eî alţii, se adaugă intrarea cu modernizare a navigaţiei
toare, întregul popor, aducindu-ţi un cald politice, organizatorice, ideologice şi dc a a p ă ru t: vederile la principalii indica rea generală a salariaţilor de infirziere a unor abataje in civile cuprinde totodată şi
omagiu, dau o inaltă preţuire activităţii form are a cadrelor, prom ovării principiu tori. La producţia de cărbune la E.M. Aninoasa. După cum producţie, funcţionarea defec importante lucrări portuare.
tuoasă a unor instalaţii, slab.a
de
Obiectivul unr. 1" in aceas
au înregistrai un minus
a reieşit din darea dc scamă n
pc care o desfăşori încă din fragedă tine lui conducerii şi m uncii colective, în tă ri NICOLAE CEAUŞESCU 32 385 tone. sarcina de creşte conducerii unităţii, prezentată utilizare a fondului dc timp tă privinţă ii constituie dez
reţe in mişcarea m uncitorească, m erite rii unităţii rin d itrilo r partidului. Exigenţa re a productivităţii muncii a (le inginerul Glicorghc Fcicr, şi repetate deficienţe în trans voltarea spre. sud a portu
lor tale rem arcabile în lupta pentru eli şi principialitatea partinică, studiul atent România pe drumul fost îndeplinită doar în pro şeful exploatării, nercalrzârilc port. aprovizionarea cu vago- lui Constanţa. După termi
berarea socială şi naţională a poporului al realităţii, legătura strinsă cu organele porţie dc 99,1 la sută, iar pre sînt urmarea unor cauze su nete goale şi diferite materiale narea acestor lucrări, in.
român, abnegaţiei şi ener gici cu caic slu desăvirşirii ţul do cost a fost depăşit cu biective. Dintre ele enumerăm pentru lucrările miniere. part va fi posibil accesul
de partid, obşteşti şi de stat, cu masele
jeşti interesele vitale ale naţiunii noastre largi populare, dinam ism ul şi perseveren 6,90 lei pe tona (le cărbune ex i'ecepţionarea necorespunză „Sectorul l’riboi unde lucrăm unor nave transoceanice a-
Liugind o capacitate de cir
trasă. Din planul tehnic nu
socialiste, cauza socialism ului şi păcii în ţa cu care m unceşti, constituie un exem construcţiei socialiste s-au realizat indicii planificaţi toare a producţiei Ja Prepara — a spus minerul losif Solo, ca 50 000 tone. Tini.pul dc
lume. plu insuflcţitor. — Volum ele I şi II. la încărcarea mecanică, susţi ta Coroeşti. fuaciionarca de şef de brigadă — este aprovi încărcare şi descărcare a
zionat defectuos cu material
fectuoasă a noului funicular.
Devotat trup şi suflet poporului, ani nerea metalică, vitezele (le a- nerespectarea în permanenţă lemnos. Din această cauză navelor va fi substanţial re
Afirm area viguroasă a Rom âniei socia vansarp in ahataje frontale, a
m at dc un fierbinte patriotism , ai în fru n liste în concertul naţiunilor lum ii, presti Cele două volume cu bataje cameră şî galerii. şi Ia toate secloarele a proce pierdem timp. operaţiile nu dus — in studiul tehnico-
economic sc precizează că
tat, ca m ilitant al portidului com unist, giul ci internaţional sînt rezultatul poli prind articole, cuvînlâri sului tehnologic. La aceste cau pot fi executate conform ciciu- dc 6 ori — prin dotarea
Rezultatele slabe şi deficien
prigoana regim ului burghczo-moşicrcsc, ticii externe a partidului şi statului nos şi rapoarte din perioada ţele din anul care a trecut, ze. după cum au subliniat in 1 ului. P. razul şi timpii) să se danelor cu noi macara
impediment,
remedieze acest
cuvintul lor mai mulţi vorbi
tem niţa şi represiunile poliţieneşti, te-ai tru, Ia elaborarea şi înfăptuirea căreia ai iulie 1965 — decem brie precum şi rezervele interne e- tori, printre care Ioan Dtimi- maiştrii să urmărească şj să le, electrosticuitoarc, benzi
distins ca încercat conducător al organi un rem arcabil aport. Sc bucură dc apre 1967. xistcnte pentru sporirea pro traş, Ghcorghe Tăcu. Victor dirijeze mai bine transportul transportoare şi alte utila
zaţiei revoluţionare de tineret, ai partici cierea şi sprijinul unanim al întregului po cu materiale. Ar fi bine «Iară je şi instalaţii portuare dc
pat activ la luptele conduse dc partid îm por activitatea neobosită pc care o des materialele s-ar găsi in mina mare randament. La Galaţi,
potriva fascism ului, pentru eliberarea ţâ făşori în fruntea C om itetului Central al înainte de începerea lucrului. Olteniţa, Turna Sevcrin şi
Giurgiu se prevede amenaja
iii, pentru victoria revoluţiei populare. partidului pentru în tărirea prieteniei şi Am rîştiga timp productiv şi rea unor noi cheiuri, plat
mai
am obţine randamente
In anii construcţiei socialiste, îndepli colaborării frăţeşti a Rom âniei cu toate mari". forme, reţele de. comunica
nind cu neţărm u rit devotam ent sarcini ţările socialiste, pentru dezvoltarea legă Ciont inuînd areastâ idee. mi ţie. instalaţii electrice şi dc
dc m arc răspundere, aî adus o valoroasă norul Aurel Cristea, şef de bri apă.
contr ibuţie, îm preună cu ceilalţi conducă tu rilo r de solidaritate Internaţionaliştii cu gadă la sectorul 1. a arătat că. Pont ni dezvoltarea turis
tori ai partidului, la întărirea politico- partidele com uniste şi m uncitoreşti, cu (Ieşi au fost cunoscute deficien mului in Delta Dunării, Na-
organizatorică a partidului, ta opera dc forţele caic luptă îm potriva im perialis ţele în transport şi aprovizio vromul a fost dotat cu na
ve de pasageri
elegante
dezvoltare a economiei naţionale şi dc m ului, pentru unitatea sistem ului socia nare. nu au fost luale măsuri care permit accesul pe
hotârite pentru înlăturaiea lor.
ridicare a nivelului de trai al oamenilor list m ondial şi a m işcării com uniste In V«agonetele goale şi lemnul nu majoritatea canalelor. In
m uncii, la organizarea stalului nostru so iei naţionale. In acelaşi tim p, desfăşori o au fost dirijate judicios pe prezent, şantierele navale
cialist, cîştrgîiul stima şi consideraţia în activitate rodnică pentru dezvoltarea re sectoare .şi brigăzi De multe Olteniţa construtcsc cinci
tregului popor rumân. laţiilo r ţării noastre cu celelalte state, in ori lemnul pentru susţinere nave dc pasageri cu peste
Noi toţi cunoaştem rolul de scamă pe diferent dc orinduirca lor socială, pentru este verde şi dimensionat ne- 200 de locuri fiecare, care
vor efectua curse pe
tot
care îl ai in activitatea Com itetului Cen afirm area largă în viaţa interna {ion.dă a corespunzâioi „Cu tonte astea, traseul navigabil al fluviu
minerul
a spus in încheiere
tral, in elaborarea politicii m arxisl-leni- principiilor independenţei, suvcranilă(ii, Crislea, se putea recupera din lui.
nlşte, creatoare a partidului nostru, în egalităţii in drepturi, pentru colaborare şi restanţe dacă ne organizam Alături dc aceste eforturi
fundam entarea program ului dc desăvârşi prietenie între popoare. mai bine munca, dacă cu toţii Întreprinse de stat trebuie
re a construcţiei socialiste adoptai dc La această aniversare ju biliară, prilej eram mai disciplinaţi si nu e evidenţiate strădania echi
Congresul al IX -lca al partidului, a măsu dc bucurie pentru noi toţi, te îm brăţişăm xistau pc exploatare 2.300 ah- pajelor navelor pentru gă
rilor holărîte de recenta Conferinţă Na cu căldură şl îţi dorim , scumpe tovarăşe scnfe nemotîvate şi 2.800 în sirea rutelor dc transport
cele mai avantajoase, orga
voiri...
ţională, îndreptate spic perfecţionarea or Ceauşescu, noi succese în munca pc care Din darea de seamă «i reieşit nizarea mai judicioasă a
ganizării şi conducerii întregii vieţi socia o desfăşori pentru înfăptuirea m ăreţelor că in anul curent, minerii din lucrului la danele dc încăr
le, precum şi in dez.voliarea ştiinţei, în- idealuri ale partidului nostru, pentru pro .Vninoasa vor trebui sâ extra care şi descărcare a mărfu
vâţâm intului, artei şi culturii. păşirea patriei şi fericirea poporului gă n40.000 tone eărhunc, cu rilor, precum şi îmbună
In îndeplinirea înaltelor funcţii încre rom ân, pentru triu m fu l ideilor socialis -0.000 tone mai mult dccît in tăţirea colaborării cu toate
dinţate dc partid şi popor sc evidenţiază m ului şi păcii în lume. 1957, să realizeze un randa unităţile economice care îşi
ment de 1,580 tone cărbune pc desfăşoară activitatea fn
post, să reducă cu 2 lei preţul porturile fluviale şi mari
C O M IT E T U L C E N TR A L C O N S IL IU L D E STAT de coşi al unei tone dc cărbu time ale ţării
ne faţă de anul precedent. Iată citcva aspecte lega
AL AL Cei care «tu lu.Tt eiivîntul. «tu te de activitatea actuală şi
arătat că fiecare sector dispu de perspectivă care promit
P A R T ID U L U I C O M U N IS T RO M ÂN R E P U B L IC II S O C IA L IS TE R O M Â N IA
ne dc suficiente rezerve in- navigaţiei civile româneşti
’eino pentru îndeplinirea şi un prestigiu internaţional
C O N S IL IU L D E M IN IŞ T R I liîai* depăşirea acestor pre mult sporit, o contribuţie şi
vederi. mai mare la înflorirea eco
AL „Pentru realizarea sarcinilor nomici ţării noastre.
ce ne revin — a reliefat îngi-
R E P U B L IC II S O C IA L IS T E R O M Â N IA
Tehnicianul Virgil Cosma împreună cu şeful de schimb Nicolae l-arcaş, dc la secţia a L. DEMETER o n . AG IU
Il-a a E.M. Tcliuc, verifică Jocul de muncă înainte dc copturîrc. redactor la „Agcrpres"
Bucureşti, 2C ianuarie 1968 Foto : T. ILEANA (Continuare in pag. a 2-a)